1,455 matches
-
el: „Germanicus! Germanicus! Degeaba fugi, că tot îți e scris să mă urmezi.“ Și îi întinde întruna mâna, iar el i-o respinge... Deschide ochii, lac de sudoare. Fața Agrippinei e aplecată deasupra lui. Încearcă să-l calmeze cu vorbe liniștitoare, ca pe un copil speriat. — Ce-i cu tine? o aude șoptind încet. Te zbați ca peștele pe uscat. Îi îndepărtează cu un gest matern șuvițele năclăite de pe frunte. — M-ai învinețit toată lovindu-mă cu brațele și cu picioarele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de înălțime, pune primul mâna pe el și i-l întinde victorios tatălui. Rămas în urmă, Drusus se pune pe plâns, urmat aproape instantaneu de chirăiturile lui Puppus. Agasată, Agrippina smulge copilul din brațele doicii și-l molcomește cu șoapte liniștitoare. Cu cealaltă mână liberă, scormonește în cutia din vârful candelabrului de argint după o fărâmă de tămâie, pe care i-o dă lui Dru sus, să tacă din gură. Lângă Herodes Agrippa, Antonia bombăne nemulțumită: — Tămâia și mirul nu se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
decât ar trebui. ― Vă rog să nu scrieți chestia asta, că nu sunt în stare să dau de ea, se roagă el, când îi spune la revedere. Asta este neoficial. ― Stai liniștit, îi spune ea, punându-i mâna pe braț, liniștitoare. Poți să ai încredere în mine. Ben refuză să se gândească la asta pentru tot restul serii. Dar cum să facă asta, când nu se poate gândi decât la Jemima Jones și la cum să dea de ea? N-aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
niște soldați Însetați de sânge, cu Marlena va fi floare la ureche. —Marlena, draga mea, i-ar spune. M-am Întors pentru tine. Își imagină chipul ei, ușor febril, umed și senzual. Să se poarte ca un doctor, rostind cuvinte liniștitoare, avizate? Sau să-și asume rolul de iubit, jurându-i că iubirea e leac pentru orice boală? Harry știa să fie un dezastru În materie de amor când Își dădea silința. Din fericire, Marlena Îi ieși total din minte când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
șosetele, apa reziduală și pisica sunt fără discuție proaspete și cumva ecologice. Și doar așa popor român, vei simți în sfârșit, că trăiești într-o țară civilizată! Acum iată, ca un corolar a acestei guvernări, găsesc și un anunț extrem de liniștitor pentru nevoiașii acestei țări, anunț care provine de la o firmă din Timișoara: s-a băgat colivă pe Internet... Mă spionează USA Al dracului mai sunt și americanii ăștia? Spionează dom’le tot ce mișcă-n lumea asta, râul, ramul și
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mei se destinseră într-o clipă, cum ai desface corzile unei viori, am căzut pe pat și am adormit pro-fund 24 de ore în șir. Dar scrisoarea pe care am primit-o după alte trei zile nu era așa de liniștitoare cum sperasem și nu mă convingea că "totul nu fusese decât o mică glumă răutăcioasă". Scrisoare ambiguă, care dădea loc la interpretări și care mă făcu și mai chinuit decât fusesem. Iată pagina primă, singura care mi-a mai rămas
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
nu putea să nu se întrebe dacă acei ochi se închiseseră vreodată de plăcere. Ei da, sigur că da! Și totuși... Era ciudat cum încă de la început nu arătase niciun fel de teamă la vederea războinicilor cu o înfățișare nicidecum liniștitoare care dăduseră buzna în sălașul ei: nici fețele lor feroce, nici armele, nici măcar stropii de sânge rămași pe haine după scurta înfruntare de cu o zi înainte, cu bagauzii, n-aveau darul s-o impresioneze. Mai mult, după cum vedea bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
puterile celor flămânzi, să-i mângâie pe cei mai disperați, să-i aducă înapoi la mamele speriate pe copiii ce se pierduseră în confuzia generală. Gomerius, mai ales, era neobosit, iar vocea sa groasă și cavernoasă, cu un ton întotdeauna liniștitor, aducea un pic de optimism în sufletele multora, care ziua întreagă - iar alții chiar mai multe zile - rătăciseră înspăimântați, pradă nenumăratelor temeri și mânați înainte de o frică oarbă. în mijlocul curții, abatele îi spuse lui Wisichart: — Sunteți siguri că sunteți urmăriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
incredibil cu Frediana! Automat, înaintă câțiva pași prin mulțime ca să-l vadă mai bine în vreme ce dădea din cap aprobator, ascultând ce îi spuneau câteva femei care reușiseră să ajungă până la el. De îndată ce îi văzu chipul luminat de un surâs fugar, liniștitor, nu mai avu nici o îndoială: războinicul acela era într-adevăr fiica lui Waldomar. Primul său impuls fu să o strige, dar de la distanța la care se găsea nu l-ar fi putut auzi; o văzu împărțind cu siguranță ordine oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se lăsă delicat pe brațul domina-ei; nu era o încurajare, mai degrabă sufletul acela fragil căuta sprijinul prietenei sale puternice. — Și totuși, obiectă aceasta din urmă, intendentul meu, care a fost ieri aici în ținut, mi-a adus vești foarte liniștitoare: se pare că hunii părăsesc regiunea; se retrag spre miazănoapte, urmând Loira. După atâtea spaime, mi-am invitat niște prieteni deseară și... în ochii lui Cetegus flutura un surâs învăluit într-o ironie prietenoasă: — Așadar, te îndoiești de cuvintele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și auzi un strigăt ce trecea din gură în gură, venind dinspre Catedrală: — Episcopul! Chemați-l pe Anianus! Balamber, ce părea sincer bucuros de acea întâlnire, zâmbi din nou. — Nu te teme pentru viața ta, romanule, spuse cu o expresie liniștitoare și înțepătoare totodată. Doar că o să ajungi iarăși să fii prizonierul meu. Sebastianus nici nu clipi. Dindărătul carelor, Vitalius îl anunță că sosea episcopul. Arătând spre mulțimea din piață, Balamber urmă: — Și chiar și oamenii ăștia și-ar putea salva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să-și ia ochii de la Balamber, mesteca lacomă, smulgând bucăți prea mari, care îi deformau obrajii scobiți. Hunului nu-i păru deloc intimidată de războinicii ce o înconjurau înarmați până în dinți și ale căror fețe, desigur, nu-i păreau nicidecum liniștitoare. Poate că pur și simplu foamea îi învinsese teama. Unii dintre bărbații aceia, de altfel, deja începuseră să se adune iarăși în jurul focului, în vreme ce ații porniseră în căutarea unui loc în care să-și înjghebe un culcuș; iar alții se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ieșire, iar cel dintâi se întoarse spre Magister militum. — Nu am încredere în Sangiban și în alanii lui, spuse cu fermitate. Dacă fug mâine, bătălia e pierdută. Etius îl fixă o vreme bună, strângând buzele, apoi îi adresă un zâmbet liniștitor — Sangiban e mai hotărât decât crezi. Oricum, nu te teme, o să fac astfel ca mâine să nu poată fugi. încuviințând cu gravitate, Theodoric își luă rămas bun și plecă împreună cu fiul său. După ce plecară toți capii și generalii, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-le celorlalți, despre faptul că venise momentul schimbării? Această schimbare! Trebuie să fie o transformare periodică în interiorul lui. Trebuie să se mai fi întâmplat și înainte. Dar, de ce nu îi spuseseră și lui? De ce? Îl cuprinse somnul, ca o pătură liniștitoare de uitare. - Încearcă! spunea omul. Încearcă să-ți amintești. O picătură de sudoare se scurse pe fața lui Craig. Prin tot corpul lui suplu, puternic, simți acumulându-se încordarea unui efort enorm, apoi urmă o durere bruscă și ascuțită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
Curierul în sfârșit veni. Mă temeam grozav să aflu rezultatul. Aș fi dorit să nu-l aflu. Devenisem laș. Mă temeam acuma nu atâta de un refuz categoric pur, ci de scandal. Curierul însă îmi spuse puțin lucru, dar, deocamdată, liniștitor: îi dăduse scrisoarea în antret, unde avusese norocul s-o întîlnească, după ce fu-sese la doctor și-i spusese ceva (pregătit dinainte în cazul când n-o vede pe ea întîi); ea, mirată, cam fără să-și dea seama ce face
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să-și exercite talentele pe ceva mai merituos decât caii. Când a sosit calul, s-a dovedit a fi într-adevăr un animal excepțional. Am reprodus povestirea de mai sus nu numai pentru că mă străduiesc mereu să recomand o proză liniștitoare părinților sau fraților mai mari ai bebelușilor de zece luni, ci din cu totul alt motiv. Ceea ce urmează acum e relatarea unei zile de nuntă care a avut loc în 1942. Este, după părerea mea, o povestire de sine stătătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
de câtă afecțiune simțea pentru Richard. Când îi aduna de pe jos chiloții abandonați de el prin baie sau când îi lua ușurel un rest de ață dentară din mâna adormită, nu simțea nici enervare, nici vină: doar recunoștință pentru faptul liniștitor că soțul ei exista. Era comod, după întâlnirea ciudată, friguroasă din parc, să intre în patul deja încălzit al căsniciei - să simtă trupul lui Richard care se întorcea în somn ca să-l cuprindă pe al ei. Când el voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Gardul din cedru cenușiu care despărțea pământul lor de grădina vecinului nu-i proteja în nici un fel de tărăboiul provenit de la cascada. Zgomotul produs de căderea de apă semăna, mai curând, cu acela de pe un aeroport aglomerat, decât cu susurul liniștitor al unui pârâu. În tot timpul ăsta, Mike ascultase ceva ce nu suporta. Trăise alături de lucruri pe care le detesta. Mike s-a dus la gard și-a pus mâna pe unul din stâlpii de susținere. La un metru optzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
își luaseră băuturile și se duseseră pe plajă. Vocile lor se confundau cu vocea râului: acum o șoaptă, acum o explozie intensă. Alice și Helena se cuibăriseră pe verandă. Alice cu aceeași voce chițăită, Helena cu vocea ei profundă și liniștitoare, ca un nor care acoperă soarele într-o zi cu căldură dogoritoare. Jina l-a găsit pe Danny stând turcește pe iarbă și alegând pietre dintr-o grămadă. Femeia s-a străduit să nu se uite la chipul băiatului, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
au venit Adina cu Dragoș. Pe la 1 după miezul nopții continuam să fim la magazine, unde Dragoș descoperea voluptatea marilor sale de toamnă. Dragoș, „ratonul” nu intră niciodată în panică, mai ales în America. El are o teorie simplă și liniștitoare: dacă eu am o problemă, atunci de bună seamă că au avut-o și alți o sută de americani înaintea mea. Fiindcă antreprenoriatul e neîngrădit, unul din 100 a și găsit o soluție pe care acum o vinde. Ieri a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Larry King este consacrată unui dialog la Casa Albă cu Laura Bush. Dialogul putea să fie făcut la fel și înainte de Betty Friedan și chiar de Seneca Falls Convention. Problemele se legau de mama Bush, soția Bush, îngrijorată, frumușică, reconfortantă, liniștitoare, decorând Casa Albă pentru Crăciun, cu mici tristeți la colțul gurii povestind vizita incognito a marelui soț în Irak: „Am venit după o mâncare caldă”, zice el, cărând tava cu curcan de Thanksgiving. Eternul și fascinantul prototip de soție republicană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să-și facă de lucru cu foarfecele chirurgical, tăind din fașa sterilă și din leucoplast, după cum îi arătase doctorul. „Infirmiera Walsh“ îngrijindu-i pe cei suferinzi. „Asistenta-șefă“ Walsh, chiar. Am închis ochii. Atingerea degetelor ei pe fața mea era liniștitoare. — Rănile mici de pe frunte au început să mă mănânce, ăsta e un semn bun, nu-i așa? —Să vedem. Mi-a dat bretonul la o parte ca să se uite de aproape. Se vindecă frumos, a spus, ca și cum ar fi știut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
luni ating apogeul în preajma Lunii pline de joi. Până atunci, investigați totul, dar nu faceți nici un comentariu“. Mă îngrijora partea cu „până și dvs. ați fost copleșit de evenimente“. Mă simțeam neajutorată, chiar furioasă. Îmi doream să fi spus ceva liniștitor așa că am dat câteva pagini înapoi și am dat clic pe Today’s Stars. „Astăzi se pune accentul pe acea secțiune a horoscopului dvs. ce ține de pur răsfăț. O să vă simțiți tentați să vă dezlănțuiți înclinația spre hedonism. Atâta timp cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
am creat un fel de ritm. Eticheta, ia-ia-ia, dă-le drumul, stele, lipește, aruncă. Eticheta, ia-ia-ia, dă-le drumul, stele, lipește, aruncă. Eticheta, ia-ia-ia, dă-le drumul, stele, lipește, aruncă. Eticheta, ia-ia-ia, dă-le drumul, stele, lipește, aruncă. Era foarte liniștitor și plângeam de o bună bucată de vreme până să-mi dau seama. Ca să știți, nu plângeam, mai degrabă mă scurgeam. Lacrimile îmi curgeau pe față fără vreo contribuție din partea mea - fără nici un suspin, fără nici un gâfâit, fără să mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
întinsa Sahară, la sud de Segelmesse, într-o noapte răcoroasă și senină, parcă mai mult legănată decât tulburată de vaietele îndepărtate ale șacalilor. Un vânticel ușor îl silea pe Khâli să istorisească cu glas puternic - vocea lui era atât de liniștitoare, încât mă făcea să respir aromele Granadei mele natale, iar spusele lui erau atât de vrăjite, că până și cămila mea părea că înaintează în ritmul lor. Mi-ar fi plăcut să repet fiecare dintre vorbele lui, dar memoria mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]