KorAP: Find »[drukola/base=lisa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...38 >

935 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568

Camera de zi. Jack a condus-o într-o cameră micuță cu podele cenușii, în care se aflau o canapea roșie, un televizor și un șemineu din fier forjat. — Aceea este o piesă originală, spuse Jack, indicând către șemineu. —Mmmmm. Lisa ura șemineurile din fier forjat. I se părea că încărcau foarte mult spațiul. —Bucătăria. Jack o conduse către următoarea cameră. Frigider, cuptor cu microunde, mașină de spălat. Lisa s-a uitat în jur. Cel puțin dulapurile erau făcute pe comandă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
acea senzație de căsuță de țară. Prea multe draperii albe, pe lângă cuvertura rustică, și foarte mult pin. Pat din pin, dulap imens din pin și comodă cu sertare din pin. Cred că și salteaua e făcută din pin, se gândi Lisa ofticată. Are priveliște către grădină, arătă Jack spre fereastră, către un petic mic de iarbă, mărginit de tufe cu boboci și flori. Lisei i se strânse inima. Nu avusese niciodată o grădină și nici nu își dorea una. Îi plăceau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
spuse: Nu știu. El sfărâmă frunza între degetul mare și cel arătător, după care a apropiat-o de fața ei. — Miroase, îi spuse el. A inhalat cu ochii închiși, încercând să ajungă la parfumul pielii lui. —Coriandru, spuse ea, triumfătoare. Lisa primi drept răsplată un alt zâmbet din partea lui. Gura i se curba puțin la colțuri... Și mai e busuioc, chimen și cimbru, indică el. Le poți folosi la gătit. Da, zâmbi ea. Le pot presăra peste mâncarea livrată la domiciliu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
minți Lisa. Era cel mai drăguț loc dintre toate pe care le văzuse, dar asta nu însemna mare lucru. Are multe avantaje, aprobă Jack. Chiria e rezonabilă, zona e drăguță și poți merge pe jos până la serviciu. — Așa este, spuse Lisa cu o tristețe care îl nedumerea. Și aș putea economisi o liră și zece cenți pentru fiecare drum. —Atât costă? Nu am de unde să știu, pentru că eu sunt în fiecare zi cu mașina și.... — Adică două lire și douăzeci de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
era atât de tensionat, de parcă urma să se arunce într-un vârtej. Haide odată, se rugă ea în tăcere. Apoi ochii lui se limpeziră și toată tensiunea păru să se împrăștie. — Hai să te duc la hotel acum, spuse el. Lisa înțelese. Simțea că e atras de ea, dar îi simțea și reținerea. Nu numai că lucrau împreună, dar era deja implicat într-o relație cu altcineva. Nu avea importanță. Își va arunca magia asupra lui și îi va distruge obiecțiile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Îi era ușor să le sacrifice într-un scop nobil, acela de a-și proteja slujba. Ar face bine să-și revină. 16tc "16" Zilnic, soseau invitații la lansări - orice, de la noi modele de farduri până la deschideri de magazine - și Lisa și Mercedes le împărțeau nemiloase între ele. Lisa, în calitate de editor, avea prioritate. Dar Mercedes, ca editor pe frumusețe și modă, avea și ea dreptul să meargă la câteva. Ashling, un fel de Cenușăreasa, rămânea acasă să țină revista pe picioare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
un eveniment important. Palmer Tompkinson venea de la Londra pentru a participa la lansarea care urma să aibă loc în splendidul hotel Fitzwilliam, inspirat din modelul Royalton. Va fi și mâncare? întrebă Trix. —De obicei e ceva. Aperitive. Șampanie. De fapt, Lisa chiar își dorea să fie mâncare, pentru că începuse un nou regim - în locul Dietei Pentru Cei Șapte Pitici, trecuse pe Dieta de Publicitate. Asta însemna că putea să mănânce și să bea oricât, dar numai la evenimente publicitare. Lisa știa cât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
îți iei punga cu cadouri și pleci. O pungă cu cadouri! Trix se lumină la ideea de a primi ceva gratuit. Ceva pentru care nu trebuia să facă efortul de a fura. — Ce fel de pungă de cadouri? — Depinde, spuse Lisa visătoare. În cazul unei firme de cosmetice, primești de obicei o selecție a produselor lor din noul sezon. Trix chiui de încântare. —La un magazin ca ăsta, poate o geantă... —O geantă! Nu mai avusese parte de o geantă gratis

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
băgat în gură a fost o jumătate de roșie și o înghițitură de pui cu porumb. S-a întors la serviciu triumfătoare și tocmai își răsfoia corespondența când Ashling a apărut lângă biroul ei, cu geanta și jacheta în mână. —Lisa, spuse Ashling nerăbdătoare. E două și jumătate și invitația este pentru ora trei. Nu ar trebui să plecăm? Lisa râse cu o mirare ironică. Regula numărul unu: să nu ajungi niciodată la timp. Toată lumea știe asta! Ești prea importantă. Sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
e? spuse ea nervoasă, în timp ce un polițist le făcea semn să oprească. —Rațe, spuse scurt șoferul. În timp ce Lisa se întreba dacă „rațe“ este un cuvânt care în Dublin ținea loc de „draci“, Ashling exclamă: — Oh, uite, rațe. Poftim! se gândi Lisa, și văzu în fața ei o mamă-rață care trecea strada, ducând în urma sa șase rățuște aliniate. Doi polițiști controlau traficul în ambele sensuri pentru a asigura trecerea în siguranță a familiei de rațe. Abia dacă îi venea să creadă! — Se întâmplă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
an, spuse Ashling cu o privire veselă. Rațele stau pe canal, apoi, când sunt destul de mari, coboară la lacul Stephen’s Green. —Cu sutele. Încurcă traficul complet. Te scot din minți, spuse șoferul de taxi. Ce imbecilitate de oraș... oftă Lisa. Vremea se făcuse răcoroasă și umedă când Lisa și Ashling au ajuns în fața hotelului Fitzwilliam. Valul de caldură de zilele trecute era acum o amintire îndepărtată. —Cu o epilare nu se face primăvară, se gândi cu tristețe Ashling, care era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
stau pe canal, apoi, când sunt destul de mari, coboară la lacul Stephen’s Green. —Cu sutele. Încurcă traficul complet. Te scot din minți, spuse șoferul de taxi. Ce imbecilitate de oraș... oftă Lisa. Vremea se făcuse răcoroasă și umedă când Lisa și Ashling au ajuns în fața hotelului Fitzwilliam. Valul de caldură de zilele trecute era acum o amintire îndepărtată. —Cu o epilare nu se face primăvară, se gândi cu tristețe Ashling, care era din nou echipată cu pantaloni lungi, după ce cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
înconjurată de fotografi care dădeau frenetic din blițuri. —Arată-ne puțin piciorul. Așa, Tara, se rugau ei. Ashling ocoli, încercând să evite turma de fotografi, dar Lisa trecu hotărâtă chiar prin mijlocul lor. —Vai, ea cine e? auzi Ashling. Apoi Lisa izbucni: —Taaara, draga mea, nu te-am mai văzut de secole. După ce a învârtit-o pe Tara pe toate părțile, s-au întors amândouă cu fața către camere. Fotografii s-au oprit o clipă pentru a se uita la femeia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
informându-i. Lisa Edwards. Lisa Edwards. Sunt o veche prietenă de-a Tarei. — De unde o cunoști pe Tara Palmtree? întrebă Ashling admirativ când Lisa i s-a realăturat, într-o zonă complet ignorată de fotografi. Nu o cunosc, o surprinse Lisa, rânjind. Dar regula numărul doi - nu lăsa niciodată adevărul să stea în calea unui articol bun. Lisa s-a strecurat în hotel și Ashling a urmat-o. Doi bărbați tineri și arătoși le-au întâmpinat și au ușurat-o pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
hotel și Ashling a urmat-o. Doi bărbați tineri și arătoși le-au întâmpinat și au ușurat-o pe Ashling de haină. Dar Lisa a refuzat grațios să renunțe la ea. —Trebuie să îți amintesc de regula numărul trei, spuse Lisa calm, pe drumul către sala de recepții. Nu lăsăm niciodată jacheta. Trebuie să le lași impresia că ești foarte ocupată, că doar treci pe aici pentru câteva minute, că ai o viață mult mai interesantă undeva în altă parte. —Scuze

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
de parcă era nebună. — Nu! Ca să știm pe cine să evităm! Și pe cine ar trebui să evităm? Mulțumită, Lisa verifică încăperea plină de oameni de la reviste rivale. Păi, mai pe toată lumea. Dar Ashling ar trebui să știe toate astea - și Lisa tocmai își dăduse seama că ea nu avea idee de chestiunile de bază. Alarmată, șopti: Nu-mi spune că nu ai mai fost la nici un eveniment publicitar până acum. Nu ai fost pe vremea când lucrai la Woman’s Place

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
și să fie atentă la Lisa și să îi dovedească faptul că avea nevoie de ea. Și anticipase că va câștiga puțin din respectul mult dorit al Lisei odată cu cunoștințele ei neprețuite despre persoanele faimoase din Irlanda - cunoștințe pe care Lisa, o englezoaică, nu avea cum să le posede. Dar Lisa avea un avans de kilometri în fața ei, controla deja situația cu celebritățile și părea iritată de încercările prostești ale lui Ashling de a o ajuta. O chelneriță se opri și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
când în când, cineva de la relații cu publicul împingea câte una dintre ele în fața Lisei sau a lui Ashling și acestea trebuiau să se minuneze de frumusețea hainelor. Ashling, terminată de rușine, făcea tot ce îi stătea în putință. Dar Lisa abia dacă făcea efortul de a se uita. Ar putea fi și mai rău, se confesă ea după ce încă o adolescentă se învârti și se fâțâi prin fața lor, după care plecă. Măcar nu e vorba de costume de baie. Asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
ce număr ajunseserăm? Șase? - nu există nimic care vine gratuit. Dacă vii la așa ceva, trebuie să înduri toată parada asta. Vai, nu, uite-l pe ciudatul de la Sunday Times, hai să mergem acolo. Ashling devenea din ce în ce mai mică din cauza cunoștințelor lui Lisa despre tot ce mișca în încăperea aceea. Șefa ei locuia în Dublin de mai puțin de două săptămâni și părea că deja cunoaște tot ce mișcă. Cu zâmbetul aplicat în siguranță pe față, Lisa se învârti pe tocul ei Jimmy

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
De aproape se vedea că are pete pe bărbia lui tânără. —Lisa Edwards, revista Colleen, spuse ea, întinzându-și mâna fină și bronzată. —Shane Dockery. Și-a băgat emoționat degetul între gulerul de la cămașă și gât. —De la Laddz, îi încheie Lisa fraza. —Ai auzit de noi? exclamă el. Nimeni altcineva din acea încăpere nu avea idee cine era. —Bineînțeles. Lisa văzuse o mențiune despre ei într-un ziar de weekend și își notase numele, alături de alte câteva nume pe care credea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
făcând cu mâna omului de la ușă. —Mulțumim, zâmbi Ashling. Hainele au fost minunate și sunt sigură că cititorii revistei Colleen le vor îndrăgi... Fraza lui Ashling se opri brusc, deoarece simți că cineva o ciupește de braț foarte, foarte tare. Lisa. —Vă mulțumim că ați venit. Omul-insectă puse un pachet învelit în plastic în mâinile Lisei. —Și acceptați, vă rog, acest mic gest. —O, mulțumesc, spuse Lisa vag, îndepărtându-se. Apoi un alt pachet a ajuns și în mâinile nerăbdătoare ale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
se opri brusc, deoarece simți că cineva o ciupește de braț foarte, foarte tare. Lisa. —Vă mulțumim că ați venit. Omul-insectă puse un pachet învelit în plastic în mâinile Lisei. —Și acceptați, vă rog, acest mic gest. —O, mulțumesc, spuse Lisa vag, îndepărtându-se. Apoi un alt pachet a ajuns și în mâinile nerăbdătoare ale lui Ashling. Cu fața luminată, și-a înfipt unghia în plastic pentru a-l rupe. Apoi a tresărit din nou, deoarece cineva o ciupea iar de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
lui Ashling, observă Ted răutăcios, uitând disperarea cu care venise la ea mai devreme. Ia mai taci. Imagineză-ți cum ar fi să îți petreci seara de sâmbătă cerșind la un colț de stradă, citind o carte despre ciuperci. 19tc "19" Lisa spera să înregistreze ceva progrese cu Jack făcându-l să vină la seara de comedie. Ar fi fost o șansă bună să socializeze cu el, sub pretextul interesului de serviciu. Dar nu a avut ocazia să îi sugereze asta, deoarece

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
gură, a fluierat tare și-a chemat înapoi prietenii care se îndepărtaseră. Nu e nevoie, încercă Lisa. Nu e nici o problemă, o asigură el. Băieți, spuse el celor cinci prieteni, ea este... I-a întins mâna Lisei, așteptând un nume. —Lisa, spuse ea scurt. —Ea e din Anglia. Prietenii ei au întârziat și se simte aiurea că stă aici singură. Păi, stai pe lângă noi, se rugă un băiat scund, cu figură de viezure. Ia-i ceva de băut, Declan. —Ospitalitate irlandeză

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
înguste și cu pielea fină și maronie care i se vedea din blugii cu talie joasă. Dacă Lisa ar fi fost bărbat, probabil că s-ar fi uitat în gol într-o halbă, complet ignorată. Cade afacerea, uite-o. Ușurată, Lisa o ochi pe Ashling intrând pe ușă. De îndată ce Ashling o văzu pe Lisa, strălucirea noilor sale haine dispăru și se simți plinuță și minusculă. I-a prezentat pe Ted și pe Joy cu nervozitate, după care, spre disperarea lui Ashling

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]