1,268 matches
-
o afinitate primordială: aceea a gândirii comuniste. Și a responsabilității comuniste.“ (Informația Bucureștiului, 25 octombrie 1971) „Programul de măsuri pentru aplicarea hotărârilor Congresului educației politice și culturii socialiste, în domeniul muncii ideologice, politice și cultural educative cere, între altele, criticii literar-artistice să ridice nivelul tratării ideologice, de pe pozițiile filozofice marxist-leniniste, a problemelor literaturii și artei, să promoveze creația cu un înalt conținut educativ, militant, operele cu caracter patriotic revoluționar.“ (Teatru, octombrie 1976) ȘERBU Ieronim Viziunea slugărniciei (nota V. I.) „Este indiscutabil
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în care membrii societății și-au putut desfășura munca și întreaga lor activitate, precum și rodnicia dialogului direct dintre partid și popor, dintre secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și colectivele de oameni ai muncii.“ („Expoziția republicană a creației tehnico-științifice, literar-artistice, de artă populară și artă plastică“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 26 august 1989) BODEA Gheorghe, dr. „Izvorul tăriei, spiritul de sacrificiu și intransigență revoluționară, de care a dat dovadă în toți acești ani grei, alături de ceilalți luptători comuniști
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dezvoltarea contemporană a socialismului științific, la teoria și practica socialismului și comunismului. Totodată, pentru creația literară, pentru dramaturgie, concluziile, aprecierile, orientările formulate de secretarul general al partidului reprezintă inepuizabile teme de o deosebită importanță.“ („Școala muncii, temă esențială a creației literar-artistice“, Teatrul, ianuarie 1987) MĂRGINEANU Ion, scriitor „E Ceaușescu caldul adevăr, Ce inima și fapta ți-o-nveșmântă, Visul ce-ajunge aripă și dor Fierbinte-al plaiului ce cântă.“ („Gând la o aniversare“, România literară, 2 februarie 1978) „Spice de grâu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
se adresase cu propunerea de poemectomie, ca să zicem așa, a fost de acord cu „extirparea” acestor putregaiuri reacționare și decadente din conținutul revistei. d.i. „Duhuri rătăcite ale străbunilor”?! Nu sunteți sănătoși, tovilor...! La refec venise rândul și unei „...culegeri literar-artistice” editată de Însuși „Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă” care, vorba ceea, avea specialiști unul și unul, peste care autorii vasluieni greu ar fi trecut. Tăietorul de serviciu al cuvintelor, P. Necula, a inserat În raportul său textul integral
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
veselă”, pe coperta căreia era desenat Dumnezeu cu „Materialismul dialectic” sub braț, făcând șmecherește cu ochiul către poporul cititor, datorită cunoscutei sintagme creștine „Fiat Lux!” (Să fie lumină!) inserate deasupra capului său. În punctul 2, referitor la „Preocupări În domeniul literar-artistic și tehnico-științific”, era prevăzută și o adevărată axiomă, În concepția bolnavă a diriguitorilor comuniști, care prevedea În mod expres „Educarea ateist-științifică a elevilor”. Tot aici se recomanda educarea tinerilor În spiritul „Încurajării pentru știință și tehnică” (ceea ce nu era rău
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
timpul. Ocupa o anexă a locuinței, de o modestie... era o fostă bucătărie. Avea pe lângă el un om de serviciu, poate era și secretar... Cum în timpul războiului avansările se fac foarte repede, m-am trezit promovat ca "președinte" al societății literar-artistice Gh. Ghica care reușise să publice și o revistă, "Licăriri". Adevărul este că nu sunt absolut sigur de numele societății; dar de revistă îmi amintesc foarte bine, mai ales că eram un colaborator harnic, deși îmi redactam rubrica într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Castaldi și actorii Teatrului Național, între care Iancu Brezeanu, sau cei lirici de la Teatrul de Operetă condus de C. A. Grigoriu, care funcționa, în această perioadă, în grădina din spatele T.O. După primul război mondial faima localului se stinge, boema literar-artistică migrând spre mai elegantele restaurante Corso și Capșa. În 1931 imobilul este demolat, pentru a face loc Palatului Telefoanelor, T.O. rămânând doar un reper în tradiția boemei artistice bucureștene, comparabil cu acela constituit de mult mai vestitele cafenele pariziene
TERASA OTETELESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
debutează în 1975, cu eseul Funcția spațiului în piesa „Zamolxe” de Lucian Blaga -, precum și coordonator din partea studenților al cenaclului din jurul acesteia. Împreună cu Ioan Groșan, Ioan Buduca, Emil Hurezeanu, George Țâra, Lucian Perța, Horia Pop, Alexandru Țion întemeiază în 1974 grupul literar-artistic Ars Amatoria, care va da spectacole în mai multe orașe din țară. Profesor de română, latină și franceză la Școala Generală din Mârșa, județul Giurgiu (1978-1983), ulterior intră în presă, ca redactor la „Flacăra” (1983-1987), șef de secție la „Viața
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
serie nouă, dintre foștii conducători ai revistei rămâne doar Cassian Maria Spiridon. Cu numărul 3-4/1991 dispare din antet subtitlul „Tribună a democrației și libertății”, înlocuit cu „Revistă de cultură” începând cu numărul 1/1993, când T. reapare sub direcția literar-artistică a lui Liviu Antonesei. În articolul-program Către cititori (1/1990) se spune: „Acum, «de bună voie și nesiliți de nimeni», vă rugăm să ne spuneți tot ce vă doare și vă bucură; numai așa, prin promovarea unei temeinice publicistici, vom
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
unde nu o dată, paginile par juxtapuneri de cronici, să se folosească mai des „articolele de opinie”, pentru ca (m-am substituit limbajului său) „fenomenul” (teatral, muzical, plastic) să fie „reflectat” cît mai larg. M-am referit, apoi, și la rubrica „Meridiane literar-artistice”, pe care o „supervizează”, devenită un poligon de încercare pentru inși ce n-au calități de traducători. Am citat cea mai recentă gafă: cineva (într-un text de Raymond Aron) a tradus pe „tête de turc” (obiectul de bîlci) „cap
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
așa ceva. Pleacă de aici, În munții Apuseni (...). Eu voi nota, de câte ori Îmi va veni În gând câte ceva care ar avea miez. Vremea frumoasă mi-a permis să mai iau vreo câteva schițe (...). Pe aici, din unghiul de vedere al vieții literar-artistice, nimic care să te intereseze. Sărutări de mâini mamei matale, de asemenea Doamnei. Cu cele mai deosebite sentimente și distinsă afecțiune, Teodor Tatos 6 C.P. (Fălticeni, 31 august 1968) Dragă Domnule Eugen, Dacă poți și ai timp, treci pe la „Zori
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
elev, a frecventat cenaclul literar „Dimitrie Stelaru” de la Casa de Cultură a Sindicatelor din Ploiești și a debutat cu versuri în ziarul „Flamura Prahovei” (1972). Ulterior, a citit versuri și proză la cenaclurile din jurul revistelor „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Flacăra” și „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, fiind prezent în paginile acestor publicații cu cicluri de versuri însoțite de recomandări elogioase semnate de Cezar Ivănescu, Eugen Barbu, Adrian Păunescu ș.a. Primele proze publicate în „România literară” (1978) sunt prezentate de Constantin Țoiu. A mai
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
proză scurtă în „Vatra” (1983), iar editorial, în volumul colectiv Debut ’86. Prima carte personală de proză este Cazarma cu ficțiuni, apărută în 1993. Colaborează la revistele „Vatra”, „Interval”, „Adevărul literar și artistic”, „Caiete critice”, „Contrapunct”, „Literatorul”, „Fețele culturii” (supliment literar-artistic al ziarului „Azi”), „Antares”, „Porto-Franco”. Se remarcă atât ca un comentator avizat al actualității literare, cât și ca un polemist de talent, pledând cu vigoare - dar într-un limbaj de o perfectă urbanitate - împotriva revizuirilor abuzive, pe temeiuri politice, ale
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
hotărât pentru gazetărie: este redactor la „Viața studențească”, între 1974 și 1979 lucrează ca redactor-șef adjunct la „Viața studențească” și la „Amfiteatru”, iar între 1979 și 1987 ca redactor-șef adjunct la „Scânteia tineretului” și redactor-șef la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. În această perioadă realizează în fiecare an pe litoral, la Costinești, revista „Secvența”. Între 1987 și 1989 este redactor-șef la revista „Teatrul”, de unde va demisiona în decembrie 1989. În ianuarie 1990 debutează în presa particulară, în
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
Beniuc au oferit de fiecare dată un aport de noutate în interpretare: existențialismul de tinerețe al lui Preda a apărut mai clar, iar studiul despre Beniuc propune un scriitor angajat, dar nu comunist, ci naționalist, în preajma viziunii legionare. În „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, C. a publicat fragmente dintr-o istorie a literaturii române din perioada proletcultistă, întemeiată pe lectura completă a presei epocii. Amână însă publicarea în volum a celor 1400 de pagini redactate. SCRIERI: Personaje de rezervă, București, 1985
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
un nou poet” a „României literare”, Geo Dumitrescu îi publica un grupaj de poeme semnate George Buzinovski. A continuat să colaboreze susținut cu poezie la cele două reviste care l-au lansat și cu critică și publicistică literară la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Tribuna”, „Magazin”, „Contrapunct”, „Longitudini”, adoptând și diferite pseudonime (Polyphem, Lector etc). În volum, un predebut l-a constituit placheta de poeme Copacul îngândurat, semnată George Buzinovski și apărută în suplimentul „Biblioteca Literatorul” al revistei „Argeș
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
control puncte de frontieră la Stamora Moravița la aeroportul „Mihail Kogălniceanu” din Constanța, aeroportul din Timișoara, de unde se pensionează la cerere în 1986. A fost angajat și în învățământ, ca profesor la Reșița și la Timișoara (1969-1976). Este fondatorul Societății literar-artistice „Sorin Titel” din Banat, al cărei președinte devine în 1990. Fondează revista „Anotimpuri literare” (redactor-șef adjunct), almanahul literar-cultural „Frăția”, inițiază seria nouă a revistei „Vrerea” (redactor-șef) și editează volumul colectiv Primul lup de mare (1996), consacrat centenarului Victor
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
natală, apoi Școala Normală „Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca (absolvită în 1973). Funcționează ca învățătoare în satul Dealul Rășinarilor și la Negreni. Debutează în „Steaua” (1986) cu poezia Ca o mână apărându-se-n vis. Colaborează la „Tribuna”, „Transilvania”, „Familia”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii Tineretului»”, iar după 1989, la „Dacia literară” „Excelsior” (Cluj), „Minerva” (Bistrița) ș.a. Este prezentă în volumul colectiv Cărări spre oameni (1985) și în volumul Flacăra vieții (1987). Primul volum personal de versuri, Manual de târâre, îi apare în
CHIRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
la Institutul de Istoria Artei al Academiei, în cadrul secției medievale, C. se specializează în acest domeniu, în care realizează de altfel studii și lucrări notabile: Din cetățile de scaun ale Țării Românești (1974), De la Negru Vodă la Neagoe Basarab. Interferențe literar-artistice în cultura românească a evului de mijloc (1976), Sfârșit și început de ev. Reprezentări de cavaleri la începuturile Renașterii (1977). Susține un doctorat la Sorbona (1973) cu lucrarea Immortalité et décomposition dans l’art du Moyen Âge, carte tipărită mai
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
trimiteri retrospective, reconstituind episoade din lupta românească anticomunistă. SCRIERI: La Farmecul nopții, București, 1945; Blocada, București, 1947; ed. 2, pref. Petru Comarnescu, Cluj-Napoca, 1991; Din cetățile de scaun ale Țării Românești, București, 1974; De la Negru Vodă la Neagoe Basarab. Interferențe literar-artistice în cultura românească a evului de mijloc, București, 1976; Sfârșit și început de ev. Reprezentări de cavaleri la începuturile Renașterii, București, 1977; Tradiții răsăritene și influențe occidentale în Țara Românească, München, 1983; ed. București, 1993; Immortalité et décomposition dans l
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
și din Bacău). Debutul în presă, în „Ateneu”, cu proză scurtă, are loc în 1983. Cea dintâi carte, Amintiri din provincie, apare în 1983. A colaborat cu proză și publicistică la „Ateneu”, „Tribuna”, „Familia”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Caiete botoșănene”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Contrapunct”, „Arc”, „Aurora”, „Tomis”, „Cronica” și la ziarele „Steagul roșu” (Bacău), „Deșteptarea” (Bacău), „Monitorul”, „România liberă”. Volumul de debut, Amintiri din provincie (Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), grupează mici nuvele și povestiri în care viața cotidiană, așa-
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
vadă și înscrisă în pagini de carte, în modul cel mai veridic cu putință și la un nivel de realizare cât mai aproape de măreția faptelor. Așa se explică larga răspândire a cărții de istorie și extensia problematicii istorice în sfera literar-artistică”. Ca o ironie a sorții, autorii apropie inconștient istoria de „sfera creației literar-artistice”, locul în care nararea trecutului ține de domeniul practicii și creației literare, însă trimiterea are o altă semnificație; este vorba, firește, de prezența istoriei naționale în creația
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
putință și la un nivel de realizare cât mai aproape de măreția faptelor. Așa se explică larga răspândire a cărții de istorie și extensia problematicii istorice în sfera literar-artistică”. Ca o ironie a sorții, autorii apropie inconștient istoria de „sfera creației literar-artistice”, locul în care nararea trecutului ține de domeniul practicii și creației literare, însă trimiterea are o altă semnificație; este vorba, firește, de prezența istoriei naționale în creația literară militantă, tezistă, concepută pentru a crea conștiință istorică națională și apartenență etnico-lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
limbajului, cunoașterea este analizată dinspre comunicare. Desigur astfel de tentative s-au putut petrece și în afara acestei tematizări. Am putea spune că filosofia culturii a încercat să abordeze cunoașterea dinspre semnificație. In aceste cazuri discursul științei a fost asimilat culturii literar-artistice din perspectiva viziunilor asupra lumii sau stilului. Cu semiologia structuralistă lucrurile stau cu totul altfel pentru că semnificația semnelor nu se mai produce în spațiul cunoașterii, ci în acela al comunicării, și o facultate sau o funcție, cea a cunoașterii, este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
altul sunt determinate, în mare măsură, în primul rând, de vârstă, apoi de cunoștințe, experiență și aptitudini. Sursele subiectelor pentru compoziții sunt multiple: * observațiile asupra mediului înconjurător; * cunoștințele acumulate prin lectura cărților științifice; * impresiile, reacțiile afective provocate de lectura operelor literar-artistice; * disponibilitățile conștiinței umane pentru remodelarea realului, prin intervenția creatoare a imaginației. 1.2. Formularea subiectului este o operație fundamentală care indică liniile directoare ale tratării lui. În contextul activităților școlare, formularea subiectului trebuie să fie cât se poate de simplă
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]