254,389 matches
-
nu se aștepta să mai aibă copil după ce trecuseră 10 ani de la căsătorie. Locuiau împreună cu părinții lui Vasile, în casa acestora, din care plecaseră cele două surori ale lui după ce s-au măritat. Toți patru munceau în CAP-ul din localitate. Roadele muncii lor era singura avere pe care o aveau, împreună cu grădina de aproape o jumătate de pogon. Pe vremuri, până la colectivizarea forțată a agriculturii, ai lu' Breazu fuseseră oameni cu stare și cunoscuți în toată comuna. Aveau pământuri și
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
pelerini imploră divinitatea pentru refacerea vechii granițe a Ungariei Mari pe aliniamentul Ghimeș-Palanca cu Vechiul Regat România. Am străbătut traseul pe șoseaua europeană Toplița - Gheorgheni - Miercurea Ciuc - Șumuleu - Frumoasa și Ghimeș- Palanca cu uimire și apăsare pe inimă. Absolut prin toate localitățile prin care am trecut erau arborate pe instituțiile statului român: primării, spitale, dispensare, școli, gări etc. steagurile ținutului secuiesc, ale Ungariei Mari cu Coroana Sf. Ștefan și Ungariei moderne. Pe alocuri era arborat steagul UE și doar pe secțiile de
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1463252648.html [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]
-
Uniunea Scriitorilor din România, Filialele Cluj și Alba-Hunedoara Proiectul „Odă primăverii” a fost inițial un concurs local de creații literare, ornamente pascale, produse ale elevilor de la Ș.A.M., grafică, pictură etc., concurs la care au participat toți elevii școlilor din localitățile aflate în zona Văii Hârtibaciului. Prima ediție a concursului a avut loc în anul 2008. Succesul de care s-a bucurat această manifestare a determinat reluarea proiectului și în următorii ani. Pentru a populariza zona Văii Hârtibaciului, începând cu anul
CONCURS REGIONAL DE CREATIE ARTISTICĂ ODĂ PRIMĂVERII, AGNITA 2016 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1456935827.html [Corola-blog/BlogPost/371821_a_373150]
-
plăcut.” Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac[ Lacul Tatlageac = lac cu apă dulce amplasat în nordul Mangaliei, între localitățile 23 August și Olimp.(n.red) ]. Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
cu apă dulce amplasat în nordul Mangaliei, între localitățile 23 August și Olimp.(n.red) ]. Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
la noi soseau să cumpere sau să bea vin, cei mai importanți oameni ai comunei și ai raionului[ Raion = unitate administrativ-teritorială în România între anii 1950-1968. (n.red.)], aceștia din urmă veneau doar când aveau treburi “administrative” de rezolvat prin localitate și erau aduși de oficiali ai comunei. De asemenea, era și un pescar de ocazie, care ne vizita să facă trocul cu tata, să-i dea pește contra vin. Cei din afara comunei, în general, erau invitați ai primarului, vecin cu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
carasul să muște din momeală, am văzut că în spatele meu s-au amplasat vreo trei-patru vlăjgani tineri și mușchiuloși. De unde ești, bă? mă întrebă unul, care părea șeful găștii. Din Constanța - zic eu, ca să nu-l derutez cu numele unei localități care, poate, lipsea din cunoștințele sale geografice. Dumnezeii mă-tii de neisprăvit, ăia m-au bătut pe mine! și bâldâbâc cu mine în apă, așa cum eram îmbrăcat, în singurul meu costum pe care îl aveam, direct în canal, la peste
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
gură, să ajung la Dezmir, să-mi încant ochii cu minunatele și, în același timp, înfricoșătoarele locomotive cu aburi stocate în parcul rece al haltei. La câteva minute distanță, se afla Apahida. Se ivea întâi un canton care purta numele localității. Urma apoi rampa de încărcare, la capătul căreia începea gara propriu-zisă, ce ne imobiliza „o veșnicie”. Apoi, trenul pornea greoi, legănându-se peste macaze și țăcănind ritmic la joante. Lăsa în dreapta magistrala trei, iuțindu-și alergarea către Jucu. Îmi amintesc
CĂLĂTOR ÎN TIMP de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445227211.html [Corola-blog/BlogPost/368334_a_369663]
-
mai există. Am lăsat în dreapta drumul Cojocnei și am apucat-o spre centrul Apahidei, urmând șoseaua către Jucu. Un cartier de blocuri te întâmpină imediat. După el urmează o mică piațetă cu deschidere la drum, flancată de edificiile culturale ale localității. În centrul ei, se înalță un monument dedicate eroilor satului. O școală frumoasă; o casă de cultură. La mică distanță, întâlnești sediul administrației locale, iar apoi biserica ortodoxă, cu două turnuri. Puțin mai departe - pe partea dreaptă - ascunsă privirilor de
CĂLĂTOR ÎN TIMP de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445227211.html [Corola-blog/BlogPost/368334_a_369663]
-
ascunsă privirilor de gospodăriile care mărginesc șoseaua, se înalță silueta înegrită de vreme a unei mici bisericuțe de lemn. Panglica de asfalt își continua drumul către est, șerpuind printre casele arătoase care o însoțesc până la podul de fier de la limita localității. Înainte vreme, podul era principala cale de acces rutier spre Gherla-Dej. Azi este aproape părasit. Puținii trecători care îl mai folosesc sunt locatarii blocurilor construite pe spațial fostei crescătorii de păsări de la periferia comunei. Drumul național se așterne înainte, lăsând
CĂLĂTOR ÎN TIMP de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445227211.html [Corola-blog/BlogPost/368334_a_369663]
-
mai multe chei dintre care, rând pe rând, una descuie și alta încuie. Era de neconceput ca România să atingă paroxismul unui stat de tip polițienesc în care cetățenii să fie hărțuiți, împresurați de anchetatori care să se desfășoare prin localități, să sechestreze, să intimideze și să înspăimânte oamenii, inducându-li-se frica pentru viitoarele alegeri, frica față de propriul drept la vot, neîncredere în confidențialitatea votului. Era de neconceput să li se administreze românilor manevre primitive ale imputării și condamnării exercitării
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Argument_aurel_v_zgheran_1387359717.html [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
la nivel principial unei complicități tacite. Aceasta se întâmplă acum când politica orchestrată de politicieni și servanții lor animați de o cruzime atroce față de propriul popor, a destabilizat familiile, punând ură între frați, învrăjbind vecin cu vecin, prieten cu prieten, localitate cu localitate, și chiar țara, cu alte țări! Poporul român este atras într-o procedură de înspăimântare, pregătindu-i-se condamnare după condamnare, încolțit în anchete bestiale, ducându-și crucea unei pedepse fără vină. Justiția de acest tip e însuflețită
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Argument_aurel_v_zgheran_1387359717.html [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
principial unei complicități tacite. Aceasta se întâmplă acum când politica orchestrată de politicieni și servanții lor animați de o cruzime atroce față de propriul popor, a destabilizat familiile, punând ură între frați, învrăjbind vecin cu vecin, prieten cu prieten, localitate cu localitate, și chiar țara, cu alte țări! Poporul român este atras într-o procedură de înspăimântare, pregătindu-i-se condamnare după condamnare, încolțit în anchete bestiale, ducându-și crucea unei pedepse fără vină. Justiția de acest tip e însuflețită azi în
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Argument_aurel_v_zgheran_1387359717.html [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
Vor mai avea de acum oamenii curaj ca să voteze? Poate că aceasta se și dorește, poate că scopul terorii este ca la viitoarele scrutinuri să meargă la urne numai cei ce revigorează o cale diabolică pentru români!? S-au răscolit localitățile fluturându-se fals procedura justițiară, s-au adunat liste, s-au mutat buletinele de vot dintr-un birou într-altul, de la o instituție la alta, în afara oricărui control și a asumării unei răspunderi, violându-se secretul votului... totul pare pregătirea
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Argument_aurel_v_zgheran_1387359717.html [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
avea pe acel “vino încoace” cum spuneau cei mai în vârstă, când descriau o persoană cu atracție la public. Se trăgea dintr-o familie modestă, de muncitori.Tatăl său lucrase la fabrica de rulmenți din Bârlad. După terminarea liceului din localitate, a dat și a reușit din prima la facultatea de filologie din Iași, unde a terminat ca șef de promoție. Era o tânără ambițioasă. Totuși ambiția ei nu justifica ascensiunea profesională atât de rapidă, ca încât să ajungă din provincie
IUBIRE INTERZISA CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_iii_stan_virgil_1368107821.html [Corola-blog/BlogPost/344743_a_346072]
-
vedre de vin o vadră, și să aibă a duce fieștecare vinericiul său la mânăstire”8). Între numeroasele moșii dăruite Mănăstirii Arnota se află și moșia Dobriceni, aflată în apropiere de mănăstire, dincolo de Bărbătești. Satul Dobriceni, asemenea celorlalte sate din jurul localității Ocnele Mari, era sat de măglași, adică lucrători minieri care extrăgeau sarea. Ei erau doar cu numele moșneni, adică mici proprietari, stăpâni ai pământurilor lor, fiindcă, în realitate, erau obligați la maglă, adică la prestațiile legate de exploatarea sării de la
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
câteva minute. Mai erau doi călători, doi moldoveni de undeva de pe la optzeci de kilometri depărtare de Focșani, unde trebuiau să coboare după cum am aflat mai târziu și apoi să aștepte un alt tren sau autobuz, n-am înțeles ce, până în localitatea lor. Un tip mai slăbuț de puteai să așezi doi ca el pe un singur loc, a adormit cum a terminat de servit cina frugală, compusă din pâine și ceva mezeluri, care din când în când erau acompaniate cu o
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471927209.html [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
și roți de olărit. Produsele de olărie geto-dace prezentau o calitate asemănătoare celor făcute în regiunea balcanică. Dacii, ajungând în contact cu grecii și cu romanii au adoptat treptat, tehnici superioare din lumea sud-europeană greacă și ulterior romană. Odinioară, în localitățile românești, aproape în fiecare ograda se afla câte un cuptor de ars ulcioare, minuscule fabrici de ce-ramică moștenite din tată-n fiu. Se spune că vinul băut din ulcica de lut e mai bun deci și apa băută din cană
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1446400289.html [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
anotimpul zămislirii, care cu cât ne apropiam de obiectivul stabilit devenea din ce în ce mai bogat și mai fascinant. Verdele ierbii, albul și rozul pomilor în floare, ne-au creat o puternică impresie de viață, de puritate și frăgezime, de renaștere și rodire. Localitatea Pârscov este situată de-a lungul șoselei Buzău-Brașov și al râului Buzău, într-un spațiu atractiv atât prin aspectul natural, cât și material și cultural, protejat și înfrumusețat de dealurile Măgura. Zona este presărată cu obiective turistice remarcabile: mânăstirile Ciolanu
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492946833.html [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
un spațiu atractiv atât prin aspectul natural, cât și material și cultural, protejat și înfrumusețat de dealurile Măgura. Zona este presărată cu obiective turistice remarcabile: mânăstirile Ciolanu, Rătești, schiturile rupestre de la Bozioru etc. Unul din obiectivele turistice emblematice pentru cultura localității Pârscov este Casa Memorială „Vasile Voiculescu” situată pe partea stângă a șoselei, în apropierea locului unde se ține Târgul tradițional săptămânal și al podului de peste apa Buzăului. Privită din stradă pare o casă tradițională cu prispă de lemn, veche și
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492946833.html [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
dezvelită în octombrie 1974. Am fost întâmpinați de doamna muzeograf Fănuța Gorgan care cu multă amabilitate și sensibilitate ne-a dat explicațiile necesare. Casa Memorială „Vasile Voiculescu” reconstruită după modelul casei părintești are o arhitectură cu temelie de piatră, specifică localității, cu hol pe mijloc și patru camere dispuse simetric câte două de o parte și de alta a acestuia. A fost inaugurată în octombrie 1989. Pe peretele exterior, comun cu prispa casei se află o placă depusă de Societatea Medicilor
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492946833.html [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
la mânăstire” etc. Cunoașterea casei a fost urmată de cea a operei prin intermediul unei activități literare de cerc pedagogic pe care profesori și elevi de la Școala „Sfântul Apostol Andrei” din Ploiești, în colaborare cu Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din aceeași localitate și Casa Memorială „Vasile Voiculesu”, au susținut-o în curtea muzeului într-o atmosferă tipic voiculesciană. Prof. Neagu Ruxandra de la Școala „Sfântul Apostol Andrei” a citit referatul „Personajul psihologic între „a simți” și „a vedea”, „o incursiune” în căutarea sinelui
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492946833.html [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
Poetul Renata Verejanu e beneficiarul în măsura în care m-am implicat și am muncit: am mers pe cont propriu la etapele locale, raionale, municipale... unde eram invitată de organizatori. Acolo au fost produse acele frumoase sărbători ale poeziei de care duceau lipsă localitățile noastre... Oamenii, și mai ales generația tânără, au aflat, au descoperit adevărata putere a Poeziei. Și au priceput, de ce nici o putere politică nu prea îi “iubește” pe poeții adevărați. Spectacolul de Gală și Decernarea Premiilor poate fi acceptat ca un
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1416957629.html [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
noi colaborări, cu evenimente deosebite... Editarea biobibliografiei (cu un nume atât de frumos) prin Departamentul „Memoria Chișinăului” (un alt nume frumos), și (să vedeți coincidență) cartea a fost lansată la 31 martie 2014 (în ziua lui Nichita), apoi în diferite localități pe parcursul anului, încununând cu o frumoasă izbândă una din etapele importante din cariera mea literară, după care nu se mai pune prin culise întrebarea afirmării sau neafirmării poetului. Se cere o promovare a operei literare și un răspuns imediat la
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1416957629.html [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
vizitează un muzeu județean - la fel - consideră că e prinsă în expoziția respectivă, întreaga zonă. Total greșit! Un muzeu județean chiar dacă are la dispoziție 15 - 20 de săli expoziționale, tematica lui nu-i permite să acorde foarte mult spațiu, oricărei localități din zona istorică prezentată. Cel mult poate lua în calcul o personalitate marcantă, sau un monument istoric mai deosebit, din zona respectivă. Tocmai de aceea, existența unui muzeu al satului este foarte utilă și necesară înțelegerii istoriei locale - cea care
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]