2,025 matches
-
sub „deznădejdi” circulă apa freatică din care se alimentează și retorica vindictei plebee a lui Nicolae Crevedia. Locul geometric al poeziei lui S. este intervalul dintre notație și viziune și dintre pastel (formă de lirism obiectiv) și proiecția (auto)biografică. Logodna apelor continuă acest mod liric, adăugând tematicii coordonata erotică. Aceasta pendulează între tonul de romanță, remarcat de critică, și cel de lirism aspru - reflex al stărilor de spirit ale celui ce se simte marginalizat, proletar, și pentru care singurul bun
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
poetului ca exponent al unei lumi arhaice și nobile în austeritatea ei primitivă. Volumul selectiv Liniștea furtunii (1968) este ilustrativ pentru obsesiile lui S., dar și pentru dificultatea lui de a inova. SCRIERI: Năvodar de stele, Roșiori de Vede, 1935; Logodna apelor, Roșiori de Vede, 1939; Cântece de luptă, București, 1941; Drumuri spre legendă, București, 1947; Liniștea furtunii, pref. Dragoș Vrânceanu, București, 1968; Ora târzie, București, 1972; Poeme intime, București, 1980; Izvoare subterane, București, 1984; Marea eclipsă, București, 1993. Repere bibliografice
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
1980; Izvoare subterane, București, 1984; Marea eclipsă, București, 1993. Repere bibliografice: Nichifor Crainic, Voința de originalitate, G, 1936, 1; Streinu, Pagini, V, 146-147, 149; J. V. Pandelescu, Un poet teleormănean - Constantin Salcia: „Năvodar de stele”, „Scânteia”, 1936, 1-2; C. Fântâneru, „Logodna apelor”, UVR, 1939, 17; George Ivașcu, „Logodna apelor”, JL, 1939, 22; Dragoș Vrânceanu, „Logodna apelor”, CML, 1940, 41; Dumitru Micu, „Liniștea furtunii”, GL, 1968, 36; Horia Bădescu, „Liniștea furtunii”, TR, 1968, 36; Ion N. Voiculescu, „Liniștea furtunii”, ARG, 1968, 9
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
București, 1993. Repere bibliografice: Nichifor Crainic, Voința de originalitate, G, 1936, 1; Streinu, Pagini, V, 146-147, 149; J. V. Pandelescu, Un poet teleormănean - Constantin Salcia: „Năvodar de stele”, „Scânteia”, 1936, 1-2; C. Fântâneru, „Logodna apelor”, UVR, 1939, 17; George Ivașcu, „Logodna apelor”, JL, 1939, 22; Dragoș Vrânceanu, „Logodna apelor”, CML, 1940, 41; Dumitru Micu, „Liniștea furtunii”, GL, 1968, 36; Horia Bădescu, „Liniștea furtunii”, TR, 1968, 36; Ion N. Voiculescu, „Liniștea furtunii”, ARG, 1968, 9; M. Rujan, „Liniștea furtunii”, CNT, 1968, 47
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
de originalitate, G, 1936, 1; Streinu, Pagini, V, 146-147, 149; J. V. Pandelescu, Un poet teleormănean - Constantin Salcia: „Năvodar de stele”, „Scânteia”, 1936, 1-2; C. Fântâneru, „Logodna apelor”, UVR, 1939, 17; George Ivașcu, „Logodna apelor”, JL, 1939, 22; Dragoș Vrânceanu, „Logodna apelor”, CML, 1940, 41; Dumitru Micu, „Liniștea furtunii”, GL, 1968, 36; Horia Bădescu, „Liniștea furtunii”, TR, 1968, 36; Ion N. Voiculescu, „Liniștea furtunii”, ARG, 1968, 9; M. Rujan, „Liniștea furtunii”, CNT, 1968, 47; Al. Raicu, „Ora târzie”, RL, 1973, 5
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
Datine și credința naționale. Publicația adună, la rubrica „Tribuna literară”, câțiva autori cunoscuți: I. A. Bassarabescu, Ion Gorun, V. G. Morțun, alături de redactorul Vasile Pop, prezent și el cu însemnări variate. În foileton apar V. A. Urechia, cu evocarea istorică Logodna prin sărutat, Virgil Cioflec (nuvela Culiță) și foarte tânărul Mihail Sadoveanu (sub pseudonimul M. S. Cobuz), cu povestirile Fiul pierdut (49/1900) și Tatăl (51/1900). Poeziile sunt mai puțin interesante. Frecvent publică Gh. Scytul (pseudonimul lui Vasile Pop), Gh.
STINDARDUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289932_a_291261]
-
Eftimie Polesa. O copie exactă a fost înregistrată în reg. de notariat al Sf. Mitropolii din Coritza sub nr. 4727 (ss) indescifrabil. Azi, 8 aprilie 1916, secretar Ioanis Vimalis. Nunta a avut loc așa dar după cei șapte ani de logodnă petrecuți în urma actului din noiembrie 1907. Aveam, așa dar, abia patru ani împliniți, când, împreună cu mama făcusem călătoria aceea aventuroasă până în orașul ei în care se născuse, la neamurile încă în viață. Că mă luase cu ea în voiaj, la
Act dotal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15001_a_16326]
-
permis să întrețină în Austria (din când în când este semnalat la Tirnavia - în 1614 și 1617 - și în orașul Modov) o veritabilă Curte. Familia: Doamna Elena (fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni), domnițele Ancuța (cea care trăise experiența unei logodne nefericite cu un reprezentant al Movileștilor și se va mărita aici cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul) și Elena - Elina - Ilinca, slujitorii, câțiva boieri cu jupânesele lor, trei logofeți de cancelarie (Radu Șerban întreținea o corespondență intensă; scria în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Elena, văduva (coborâtoare din marii boieri din Mărgineni; era fiică a postelnicului Udriște), și Ilinca (Elena, Elina), la chemarea lui Matei Basarab. Ancuța (care încă la Viena se măritase cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, după ce trăise experiența unei logodne nefericite cu Mihail Movilă) se va repatria mai târziu, prin 1640, și va aduce cu sine - am văzut - rămășițele pământești ale tatălui și ale soțului ei (mort și el prin 1627, căci suferea cumplit de podagră: „ex nimis morbi passionibus
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zic unii cercetători - al celor doi miri), mitropolit al Kievului (înaltul prelat și-a marcat prezența printr-o Cuvântare duhovnicească, rostită în polonă și română 282) sau pe cele - eșuate - dintre emisarii Voievodului moldovean și Sigismund Rákóczy. Se încheiase chiar logodna dintre Sigismund și Ruxandra, desfăcută apoi - crede cronicarul sas Georg Krausdon vina familiei Rákóczy283. Se știe cu siguranță că trimișii lui Radziwstt, Mirski și Mierzynski, nobili leși, care au adus la Iași inelul de logodnă și daruri bogate pentru viitoarea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sigismund Rákóczy. Se încheiase chiar logodna dintre Sigismund și Ruxandra, desfăcută apoi - crede cronicarul sas Georg Krausdon vina familiei Rákóczy283. Se știe cu siguranță că trimișii lui Radziwstt, Mirski și Mierzynski, nobili leși, care au adus la Iași inelul de logodnă și daruri bogate pentru viitoarea mireasă, s-au înapoiat în Polonia cu încuviințarea dată de Vasile Lupu și cu un portret al domniței Maria. Poate și lui Timuș Hmelnițki, viitorul soț al Ruxandrei, i-a fost trimis un tablou al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
piatră”, „viile de la Pitești ce am cumpărat de la feciorii lui Stepan”, „20 de pogoane de viie la Schei”) și „30 suflete de țigani”289. Garderoba Mariei - cea care va ajunge Doamnă a Moldovei, căci se va căsători cu Constantin Duca (logodna - ne spune Neculce - se va încheia la Istanbul, unde se afla încă viitorul ginere: „Triimis-au Brâncovanul pe Mihai spătar și cu alți boeri ce să tâmplasă acolo pribegii, de s-au dus la Poartă di-au aședzat logodna cu fiica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Constantin Duca (logodna - ne spune Neculce - se va încheia la Istanbul, unde se afla încă viitorul ginere: „Triimis-au Brâncovanul pe Mihai spătar și cu alți boeri ce să tâmplasă acolo pribegii, de s-au dus la Poartă di-au aședzat logodna cu fiica Brâncovanului, anume Marie, cu Costantin, feciorul Ducăi-vodă...” 290) urcat de puternicul Domn de București în scaunul domnesc (intervențiile lui Brâncoveanu în Moldova ar motiva, poate - crede Neculce - „osânda” acelei țări, „că-i tot schimba domnii adése, și-l
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pereche de brățări cu 20 diamanturi roze și cu robinéle, za taleri 350. 1 pereche de brățări de aur împletite cu pietricéle, za taleri 80. 1 inel cu un diamant roza, care l-am dat de schimb [fusese inelul de logodnă - nota mea, D.H.M.], za taleri 350. 1 inel cu un diamant roza, za taleri 300. 1 inel cu un diamant iar roza, za taleri 180. 1 inel cu diamanturi 9 care i l-am dat la cele primare(?), za taleri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
creștinilor, văduvele își aveau locul lor. O aflăm aici pe abia pomenita Irina, împărăteasă a Bizanțului (tentată, în anul 802, să se căsătorească - ar fi fost „a doua nuntă” - cu Carol cel Mare, după ce cu cincisprezece ani în urmă, rupsese logodna lui Constantin al VI-lea, fiul ei, cu fiica lui Carol Rothruda [grecii, iubitori de matateze, îi ziceau Eruthro], emitentă a unor ordine - drastice în urma cărora niște complotiști au fost orbiți [bizantinii practicau și castrarea, iar unii inamici erau hirotonisiți
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
locul celor ce se pricestuiesc dumnezăieștii sfințiri”217. Despre o „a patra nuntă” nici vorbă... Dreptul de a alege primul sau nevastă pentru doi frați Tradiția spune că Neagoe Basarab ar fi făgăduit mâna fiicei sale, Ruxandra (un soi de „logodnă promisă”), lui Ștefan cel Tânăr, fiul lui Bogdan cel Orb. Promisiunea se pare că a existat. Dacă a existat, ea a fost făcută lui Bogdan al III-lea, domn al Moldovei din 1504 și până în 1517 (între capetele încoronate se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai vechi puteau fi integrate în acest patrimoniu), rezervat de obicei moștenitorilor bărbați, și fiindcă „bunurile imobile” cuprinse în zestre, devenite proprietăți ale celei înzestrate erau moștenite de urmașii aceleia (părăseau din nou, deci, proprietatea familiei părinților fetei). Cu prilejul logodnei și înaintea nunții, fata care urma să se mărite primea din partea mirelui (a socrilor, de fapt), a părinților, a neamurilor și a cunoscuților apropiați ai familiei daruri numite „darurile dinaintea nunții” (de care pravila avea, la fel, gripă; culegerea Legiuri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
În slujba Satanei?!, I-II, București, 1935; Cercetări critice și filosofice, îngr. și pref. Z. Ornea, București, 1968. Traduceri: Honoré de Balzac, Nuvele, Craiova, [1895]; Mihai Eminescu, Der arme Dionis, București, 1904 (în colaborare cu W. Majerczik); Heinrich von Kleist, Logodna din St. Domingo și alte povestiri, București, [1928]; Vicente Blasco Ibáñez, Călătoria unui romancier în jurul lumii, București, [1932]. Repere bibliografice: Sadoveanu, Cărți, I, 3-8; Chendi, Scrieri, IV, 382-386; Ibrăileanu, Opere, I, 224-253; N. Iorga, „Curentul nou”, „Sămănătorul”, 1905, 49; Botez
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
o veche prietenie îi leagă pe cei doi, sub supravegherea și încurajarea medicinistei care, în ciuda aparențelor, se dovedește o ființă inocentă. Luchi fusese la un pas de căsătoria cu doctorul Spurcaciu, preferat pentru sentimentul de stabilitate pe care îl inspira. Logodna s-a stricat din cauza intrigii celuilalt concurent, Adrian Popescu (el mărturisește a fi avut legături intime cu Luchi), scuzat în intervenția lui neloială de pasiunea pe care o are pentru fată. Conflictul este pe cale de a se aplana, cei doi
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Săvescu, Romulus Dianu reține un eveniment cu ecou în conștiința multor români: Se dărâmă casa lui Coșbuc. Se tipărește proză de Victor Eftimiu (Unchiul din America), Mihail Dragomirescu (un fragment din romanul Copilul cu trei degete de aur și povestirea Logodna lui Zenobie), alți autori de schițe și scurte povestiri fiind Alice Sturdza și Constantin Ștefănescu (sub pseudonimul Costin Fulga). Lui Mihai Tican-Rumano îi apar, în foileton, însemnările intitulate Pe drumuri africane. Printre editorialiști se numără și Tudor Arghezi, alături de el
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
o întâmplare, Mitruț descoperă adulterul și, sub tensiunea șocului suferit, se aruncă într-o fântână. În dramaturgia lui T. singura piesă rezistentă, comedia Bujoreștii, e neverosimilă în datele ei structurante. Boierului Fotin Bujorescu îi moare feciorul tocmai în ajunul plănuitei logodne a celuilalt vlăstar, Olga, cu locotenentul Matei Cărbuneanu. Dar nu din acest motiv nu se poate oficia logodna, ci fiindcă bătrânul boier nu mai vrea să își dea fata decât după cineva care, în lipsa unui descendent de sex bărbătesc, i-
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
T. singura piesă rezistentă, comedia Bujoreștii, e neverosimilă în datele ei structurante. Boierului Fotin Bujorescu îi moare feciorul tocmai în ajunul plănuitei logodne a celuilalt vlăstar, Olga, cu locotenentul Matei Cărbuneanu. Dar nu din acest motiv nu se poate oficia logodna, ci fiindcă bătrânul boier nu mai vrea să își dea fata decât după cineva care, în lipsa unui descendent de sex bărbătesc, i-ar perpetua numele. Ofițerul nu și-l poate schimba pe al său cu al prezumtivului socru, căci nu
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
îi răsplătește și a doua carte, culegerea de cântece folclorice Le Rhapsode de la Dimbovitza (1892; Premiul „Jules Fabre”, 1900), operă originală în mare parte. Între 1888 și 1891 era în suita reginei Elisabeta (Carmen Sylva), admiratoare a talentului tinerei literate. Logodna tainică cu prințul moștenitor Ferdinand, ocrotită și încurajată de regina-mamă, dar respinsă categoric de oamenii politici reprezentând rațiunea de stat, nemulțumește deopotrivă marile familii boierești pământene și cercurile Palatului. Printr-o campanie de scandal și intrigi, în 1891, la capătul
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
Constandina Brezu, București, 2001. Traduceri: Charles Dickens, Afacerile firmei „Dombey și fiul” en gros, en detail și export, I-II, București, 1957 (în colaborare cu Alexandru Nasta); Heinrich von Kleist, Michael Kohlhaas, București, 1955; ed. pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1961, Logodna din Santo Domingo, pref. Thomas Kleininger, București, 1989 (în colaborare cu H. R. Radian);Thomas Mann, Nuvele, pref. Al. Dima, București, 1960 (în colaborare cu Lazăr Iliescu și Al. A. Philippide). Repere bibliografice: Tudor Arghezi, O conferință a doamnei Alice
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
să îl ia înapoi cu forța și e ucis de țărani. Viața la țară apare în romanul lui Z. în viziune dihotomică: ceea ce are etern, natura și „sufletul satului”, se exprimă în peisaje mirifice și în datini (o înmormântare, o logodnă, o sfeștanie în cadrul unei procesiuni religioase); ceea ce ține de o anumită perioadă istorică, de social, răzbate în situații oripilante. Mai mult decât roman, Viața la țară e un poem al vieții câmpenești, o rapsodie a Bărăganului. Existențele omenești se consumă
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]