1,002 matches
-
prima apariție canină, care însă nu se ivește. Mai există și alt animal premonitoriu, de astă dată o pasăre, care-i configurează în parte destinul lui Augusto: canarul căzut în stradă, cu colivie cu tot, de la fereastra locuinței rudelor viitoarei logodnice trădătoare; cu această pasăre, Unamuno ne trimite analogic și mai departe în trecutul literaturii spaniole, la capodopera lui Fernando de Rojas, Tragicomedia de Calixto y Melibea sau La Celestina (1499, 1502), compoziție dramatică ce a cunoscut un succes universal, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
toți mâna să mă pescuiască.“ — Azi rămâi, desigur, la masă cu noi, ca să sărbătorim... - zise doña Ermelinda. — N-am încotro! - îi scăpă bietei broaște. XXVII Pentru Augusto începu atunci o nouă viață. Ziua și-o petrecea aproape toată acasă la logodnica sa, dar studiind nu psihologia, ci estetica. Și Rosario? Nu mai reveni pe la el. Data următoare când i se livră lenjeria călcată, i-o aduse altcineva, o femeie oarecare. Și nu prea îndrăzni să întrebe de ce nu mai venea Rosario
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să alerge după Rosario, să o cucerească și să se-ntoarcă împreună cu ea la Eugenia ca să-i spună: „Uite-o, este a mea și nu a lui... Mauricio al tău!“ Mai erau trei zile până la nuntă. Augusto plecă îngândurat de la logodnica sa. Abia izbuti să doarmă în noaptea aceea. A doua zi de dimineață, când abia se trezise, Liduvina intră la el în cameră. — A venit o scrisoare pentru domnișorul, a fost adusă adineauri. Mi se pare că e de la domnișoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
pe bieții ei unchi consternați. Nepoata le comunicase printr-o scrisoare hotărârea ei și nu se mai arătase toată noaptea. Perechea luase un tren care plecase la căderea serii, la foarte scurt timp după ultima întrevedere a lui Augusto cu logodnica lui. Și-acum ce facem? - zise doamna Ermelinda. — Ce să facem, doamnă - răspunse Augusto -, altceva decât să răbdăm! — E o mârșăvie - exclamă don Fermín -; comportările astea nu trebuie să rămână fără o pedeapsă exemplară! — Tocmai dumneavoastră, don Fermín, dumneavoastră, anarhistul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
în buzunarul vestei. - Firește că-mi aduc aminte, răspunsei bucuros de revedere. - Și în sfârșit, pentru a treia oară, ne-am întâlnit la belciuge. Câștigasem un pumnal de la prima zvârlitură și în același timp, tot acolo, mi-am găsit și logodnica. Pornirăm împreună. Ziua apărea vânătă prin canavaua cenușie a ploii fără de sfârșit. Braț la braț, băteam asfaltul, soldățește, el aplecând atent umbrela peste mine, ca să mă apere de udătură. Îl chema Robert și era dispus să mă conducă până acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
care a fost confirmat, așa că nu ai de ce să te Îngrijorezi. Acesta se dovedi a fi Edward Warren, un tânăr arhitect, fost coleg de școală cu Charles Millar. Era elevul lui Bodley și discipolul lui William Morris. Și el și logodnica lui Îi plăcură enorm lui Henry, care iniție o prietenie care avea să fie de durată. Prieteni! Prieteni! Își făcea mereu prieteni noi. Se Întrețeseau precum Împinsăturile acului Într-o broderie, iar el se simțea ca În centrul unei tapiserii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
crescuse la loc. Hotărâse că viitorul său ca actor stătea În teatrul dramatic, unde Își putea ascunde ușor chelia cu ajutorul perucilor, și astfel formase o companie dedicată spectacolelor de comedie clasică engleză, investind În acest scop banii lăsați moștenire de logodnica decedată. După un timp, cunoscuse și se căsătorise cu o altă actriță, Virginia Bateman, mama tânărului Monty, și Trupa de Comedie Compton devenise o instituție populară și foarte respectată a teatrului englez de turneu. De aceea, Americanul avea să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Îmi pare că celula mea e Belisario Roldán. Cum nu-s atent o clipită, mi se și strecoară-n ea un clovn, ba cu gogoașa zodiilor din almanah, ba cu a trenului care nu oprește nicăieri, ba cu a zânei, logodnica ta, care nu s-a sinucis singură, nu a Înghițit otrava Întâmplător și nici n-a fost asasinată. O să-i cer comisarului Grondona ca, de cum vă zărește, să vă bage de-adevăratelea la gros. Da io chiar vreau să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
impusul creator care-a condus la scrierea un deceniu mai tîrziu a acestei cărți, a fost un film de suspans horror cu Donald Sutherland și Jeff Bridges. Bridges, n-am Înțeles de ce fiindcă nu era subtitrat, Îi fură lui Donald logodnica Într-o benzinărie, urmează urmărire, palpitații, antren, și explicația, Jeff era puțin deranjat, o omorîse pe logodnică Înmormîntînd-o de vie după ce-i dăduse să bea ceva, cloroform parcă, și-acum Își dorea să facă același lucru și cu Sutherland, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
film de suspans horror cu Donald Sutherland și Jeff Bridges. Bridges, n-am Înțeles de ce fiindcă nu era subtitrat, Îi fură lui Donald logodnica Într-o benzinărie, urmează urmărire, palpitații, antren, și explicația, Jeff era puțin deranjat, o omorîse pe logodnică Înmormîntînd-o de vie după ce-i dăduse să bea ceva, cloroform parcă, și-acum Își dorea să facă același lucru și cu Sutherland, În clipa asta nu mai știu exact dacă-i chiar așa dar În memoria mea s-a păstrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
varianta ceva mai acătării a protagoniștilor din Deliverance. Fratele domnului Tomlinson, foarte distins, cu părul lui grizonat, făcuse greșeala oribilă de a purta un frac alb - și asta În luna mai - cu o batistă În buzunarul de la piept și baston. Logodnica lui purta un coșmar din tafta, verde smarald. Rochia se strângea și se aduna și se Învârtejea Împrejurul corpului ei, Împingându‑i bustul enorm În sus și dând impresia că fata o să piară sufocată de proprii sâni de silicon. Diamante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ce nu despre femeie Acei cu judecata vie Socot problema foarte grea: Cel însurat cam multe știe Dar și burlacul tot așa. Însurățelul și teoria relativității Einstein l-a convins, la o adică, Cât de justă-i teoria lui: Ca logodnică-i părea unică, Astăzi ca soție, parcă nu-i. Evoluția tarifelor amorului Preferă singur iubărețul, Cu însușiri contabile, Femeile gonflabile Căci astea vii, prea umflă prețul! Un văduv trăiește cu soacră-sa (Ziarele) Ca văduv, foarte disponibil, Trăiește azi cu
CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA by CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83927_a_85252]
-
fii nevropat în New York, ceea ce înseamnă că Julie și cu mine nu facem notă discordantă. Ν Vă puteți închipui reacția lui Julie la e-mail-ul meu despre diferența notabilă dintre fericirea noastră de posesoare a unor blugi Chloé și fericirea de logodnice a lui Jolene, KK și Cari. Peste câteva zile, luam masa la Joe, restaurantul acela super-nesănătos, de la intersecția dintre Sullivan și Houston. Julie era îmbrăcată pretențios, în scurta din blană de nurcă Mendel după care e înnebunită toată lumea. Pe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
lui Zach o întrebare urgentă legată de cumpărături... Cine sunteți? Mai nou, M.A. începuse să simuleze că nu știe cu cine vorbește. Se pare că ăsta-i protocolul la biroul din New York al lui Calvin Klein. Sunt eu! —Eu? —Logodnica lui. — O să vă sune el. Legătura se întrerupse. Ce s-a întâmplat cu Zach? Situația devenea bizară. Am ridicat ochii și am întâlnit privirea lui Jolene și a lui Lara, care se uitau la mine de parcă mi se întâmplase ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
te oferi să mă suni, dar aș vrea să-mi faci legătura imediat, te rog, i-am spus pe-un ton cât mai amabil cu putință. Nu sunt o centralistă oarecare. — Te rog spune-i lui Zach că-l caută logodnica lui și că trebuie să-i spun urgent un lucru foarte important. Lăsați un mesaj. —Dar, Mary Alice, nu-i transmiți niciodată mesajele mele. N-a dat curs nici măcar o dată vreunui mesaj pe care ți l-am lăsat săptămâna trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
casei Lanvin, o rochie vaporoasă pe care mi-o doream atât de mult. Deși nu voiam să mă uit mai îndeaproape, n-am rezistat să nu examinez rochia; privirea mi-a căzut pe explicația de sub fotografie: „Fotograful Zach Nicholson cu logodnica lui, supermodelul Adriana A“. Zach era deja din nou logodit? De data asta cu Adriana A? Nu-mi venea să cred. Nu puteam să mă mai uit, era prea cumplit. Am trântit revista cât colo. Cum mai era să scriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
întindeau până la marea Mediterană, care strălucea ca diamantele bleu, dreptunghiulare, care se vând la Fred Leighton de pe Madison. Cui îi mai păsa că n-au mâncare aici? Te poți sătura doar admirând priveliștea. Dintr-odată, fostul logodnic cu noua lui logodnică păreau să nu mai conteze așa mult. S-a auzit o bătaie în ușă și a intrat un picolo. Aducea o tavă de argint plină cu franzeluțe și suc de portocale. În vârful ei era rezemată o carte de vizită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
am fost abandonată de un tip care m-a adus aici cu G-V-ul lui. Nu mai au locuri la clasa a doua. Cei de la Air France nu-mi acceptă cardul, iar logodnicul meu are o altă afurisită de logodnică. Spre marea mea disperare, o lacrimă uriașă mi se rostogoli pe un obraz. Charlie îmi întinse batista lui. Am înșfăcat-o furioasă că este din nou martorul unei scene incomode. E vorba de tipul ăla, Eduardo? mă întrebă Charlie. —Eduardo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
pentru a-și oficia slujbele religioase, pe atunci interzise. Există În pădure anumite libertăți de care poate strămoșii noștri și-au dat seama mai bine decât noi. Am vorbit despre această pădure, și chiar despre această anume vâlcea, În romanul Logodnica locotenentului francez (The French Lieutenant’s Woman), pentru că mi s-a părut că scenele dintr-o poveste de auto-eliberare nu puteau să aibă loc Într-un alt decor. Acesta este motivul principal pentru care consider copacii, pădurea, drept cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
țigara în scrumieră, ca ofițer de spionaj brutalitatea nu mă caracterizează. Respect regulile nescrise ale acestui "război din umbră", care face de multe ori ca în munca noastră să apreciem un adversar curajos, inteligent și cu sânge rece. Este cazul logodnicei dumneavoastră. Din păcate, după 20 iulie, lucrurile au marcat o turnură dramatică. Führer-ul și-a pierdut definitiv încrederea în serviciul de informații al armatei. Abwehr-ul a fost preluat de SS. Cu tot ce înseamnă date informative și operațiuni în curs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
unii generali din corpul de comandă al armatei române, aflați de mult timp într-un război surd cu Mareșalul. Obersturmführer Ewald Schultz, cel care era cu mine când am fost prezentați oficial la Athénée Palace, a preluat ancheta referitoare la logodnica dumneavoastră. Tot el a luat și hotărârea răpirii. Dorește să conducă personal interogatoriul. Mai ales de când a aflat că domnișoara Hagiaturian a format încă din 1940 o rețea care se ocupă cu procurarea de pașapoarte românești falsificate pentru evreii fugiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
atinseră un punct culminant și în situația dată, nimeni nu mai dorea să toarne gaz pe foc. Trecut în rezervă, pornește o masivă documentare în portretizarea cu lumini și umbre a celor care conduceau atunci lumeaStalin, Hitler, Churchill, Roosvelt. Decesul logodnicei și a părinților lui într-un bombardament aerian american l-a aruncat într-o cruntă depresie. După înmormântare face cerere să fie trimis pe front dar cum la vizita medicală este diagnosticat cu platfuss, nu primește aprobarea. La 30 august
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
vom fi decât niște simpli figuranți într-un scenariu scris de alții și asta este împotriva oricărei rațiuni a firii. Nicky se descheie la curelușa căștii și cu vârful degetelor își șterge obrazul înnegrit. Când au început bombardamentele asupra Bucureștiului, logodnica mea a plecat împreună cu părinții mei în refugiu. Evident, i-am însoțit și eu. Pe drum, trenul a fost surprins în câmp de câteva avioane americane care au început să ne mitralieze. Ai mei au murit chiar în primele secunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mână trăgând-o către pădurea din apropiere. Atunci a explodat bomba. Totul în jurul meu s-a transformat în praf și pulbere. Aș fi vrut să nu mă trezesc niciodată, să nu trăiesc zi după zi conștient că nu mai am logodnică și părinți. Îți dai seama? Să fie omorâți tocmai de cei pe care-i așteptaserăm ani de zile să vină. Uneori soarta este atât de...stupidă. De ce oare? Nimeni nu-ți poate oferi un răspuns la întrebarea asta. Și chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în 1956 (în Bulgaria). VINERI, 31 MARTIE JOHN FOWLES În 1926 s-a născut scriitorul englez John Robert Fowles. Încă de la primul său roman, „Colecționarul“ (1963), s-a dovedit un maestru al postmodernismului. Celebritatea mondială i-a adus-o romanul „Logodnica locotenentului francez“ (1969). Fowles a pendulat între mitologie și ficțiune tip roman polițist, mass-media și clasici, istorie, critică, teorie literară și literatură. Romanul său de referință este „Magicianul“ (1967). A mai scris „Daniel Martin“ (1977),„Mantissa“ (1982) și „Omida“ (1984
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]