2,048 matches
-
egumenul de Galata ca să scoată pe dumnealui logofătul din cumpărătura acestui loc ca să-l ia în sama mănăstirii Hadîmbul... Deci așa am dat rămas pe Paisie egumenul de Galata din toată legea țărei, ca să dea bună pace dumisale lui vel logofăt”. Bătrânul a ascultat destul de posomorât cele scrise în judecata lui Mihai Racoviță voievod. I s-a luminat însă chipul abia când i-am spus ce hotărâre a luat vodă. Aș fi rămas tare mâhnit dacă vodă i-ar fi dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
tot cu her, cu scînduri, cu șindrilă, cu toati a șepti dugheni vechi ce le-au răsipit...și i-au mai dat pe deasupra încă și niște chiatră, ca cinci coșuri, cumpărate de prefectul”. În cele din urmă, Ion Bogdan vel logofătul trimis de vodă să cerceteze „jaloba” lui Manolachi spune: „Și eu încăși am hotărît a nu mai ceri nimică nici unul la altu , ce să fie paci între dînșii. Și am dat această mărturie la mîna prefectului”. Vezi tu cum sunt
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Movila vodă și faptul că „le-au perit alte drese din mîna părinților lor la dzilele lui Gheorghi Ștefan vodă”. Asta încă nu-i nimic, fiule. Se poate muri cu dreptatea în mână. Adu-ți aminte doar de moartea vel logofătului Miron Costin. Așa este, părinte. Despre acest caz, va scrie mult mai târziu un om de carte: „Și se afla acum la Barboși, ca să-și înmormînteze <giupîneasa> dar de unde o roată de călări sosită în spume de la Iași, îl luă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
te-ai gândit când ai vorbit de împresurări? La Neculai Zamolitu, care a încălcat locul lui Constantin Cojocea, aflat puțin mai colea. Și asta o știu din mărturia lui Neculai Toma vornic, care a fost trimis de Iordache Cantacuzino vel logofăt din porunca lui Constantin Mihai Cehan Racoviță voievod, la 7 iunie 1752 (7260), să cerceteze locul și să îndrepte lucrurile. Și spune acest vornic Toma: „Deci mergînd noi acolo, am strînsu oameni buni megieși, și i-am cetit și zapisele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
însorită. Îl las să se delecteze, ceea ce fac și eu la rândul meu...Mă desprind cu greu dintre stogurile de fân și fără să-mi dau seama pornesc în lungul Uliței Fânului, furat de gânduri...Îmi amintesc că Ion Buhuș logofăt a cumpărat niște case de la Drăgana, văduva lui Vasilie, ce a fost staroste de ciocli. După câțiva pași, îmi dau seama că am pornit de unul singur . Mă întorc să-l aștept pe bătrân...El încă șade în loc, cu ochii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
plăti, avînd eu niște casă cu pivniță aice...în Tîrgul Fainii, pe Ulița Fînului...am scos aceste casă la vînzare ca să mă plătescu de datorii; și neaflîndu-să nime să le cumpere am căzut la dumnealui Ion Buhuș ce-au fost logofăt mare”. Apoi, cum se vede, părinte, și cioclii aveau un staroste și asta nu-i de ici de colo. Adevăr grăit-ai, dar n-ai spus însă cine a fost de față când s-a întocmit zapisul. Merită să spun
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
grad ca fiind „boiernași de curte, mai de gios”, dar spune cu mândrie că „eu, ca să să crează, am pus degitul”. Păi dacă pusul degetului ține loc de iscălitură, de ce s-ar fi ferit s-o spună? Dar Ion Buhuș logofătul s-a înădit la cumpărături și după cum se vede din zapisul făcut la 14 februarie 1711 (7219), întocmit de Măriuța, soția lui Ion blănar, cumpără „o dugheană cu casă și cu loc cît este împregiurul casăi...alăture cu pivnița dumisale
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
s-a înădit la cumpărături și după cum se vede din zapisul făcut la 14 februarie 1711 (7219), întocmit de Măriuța, soția lui Ion blănar, cumpără „o dugheană cu casă și cu loc cît este împregiurul casăi...alăture cu pivnița dumisale logofătului în Tîrgul Fînului, care au cumpărat-o de la Vasilie Drăgunoiul staroste”. Cred că am priceput bine că e vorba de vechea cumpărătură de la „Drăgana, fimeia lui Vasilie ce au fost staroste de ciocli”. Și iar ai trecut fără să-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
e vorba de vechea cumpărătură de la „Drăgana, fimeia lui Vasilie ce au fost staroste de ciocli”. Și iar ai trecut fără să-i vezi pe martori, fiule. Ai dreptate, părinte, dar dacă tot a venit vorba, uite că în fața marelui logofăt puteau să stea și „Vasile căldărar staroste”, care are și sigiliu inelar; „Toader pălemar și încă „ mulți alți oameni buni. Cu alte cuvinte, orice act se întocmește după toate canoanele și fiecare martor prin iscălitură sau punerea degetului întărește cele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
l-am cumpărat...de la Andrieș diiacul”. Ce zici, fiule? Știe ceva carte acest „Andreii diac de divan”! Ba bine că nu. Păi acolo se iau hotărâri importante, care trebuie scrise cu limpezime și repede, chiar dacă de față se află și logofătul care îi spune ce să scrie...Acum însă am o tânguire în suflet, părinte. Poți să-mi spui care-i tânguirea? Să nu te superi, părinte, dar mă roade faptul că un mitropolit poate să facă, sau mai bine zis
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am mai arătat, decât o moșie. De data asta, e vorba de faptul că în iulie 1752 (7260) egumenii de la toate mănăstirile din Iași închinate Ierusalimulu, în frunte cu protosinghelul Pricopie, egumenul Galatei, au întocmit un zapis lui Toader Gheuca „logofăt ot vistierie” pentru moșia Șătrăreni a mănăstirii Sfântul Sava, pentru care acesta a plătit „doaă suti lei” De ce au vândut călugării această moșie? „Neavînd mănăstirea nici un folos de dînsa”, era și firesc ca sfințiile lor să o vândă! Dar cu cele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
deschis pre lîngă haznaoa ce veche și pînă la Podul Vechiu”. Ei bine, pe acest loc slobod și-au cam întins stăpînirea vecinii, fără voie domnească. Văzând asta, la 25 februarie 1755 (7263), Matei Ghica voievod a trimis pe vel logofătul „Radul Racovițe...ca să margă să ia sama și să dezbată locul ce va găsi împresurat”. Acum știu cum s-au petrecut lucrurile. Vel logofătul a strâns „pe toți cîți au locuri alăture cu locul domnescî, de la podul uliții ce trece
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
voie domnească. Văzând asta, la 25 februarie 1755 (7263), Matei Ghica voievod a trimis pe vel logofătul „Radul Racovițe...ca să margă să ia sama și să dezbată locul ce va găsi împresurat”. Acum știu cum s-au petrecut lucrurile. Vel logofătul a strâns „pe toți cîți au locuri alăture cu locul domnescî, de la podul uliții ce trece pe denainte lui Svetîi Nicolae, în sus, pînă la Podul Vechiu, anume pe Enache blănar, și pe popa Iftemi de la Biserica dispre Doamna, și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de la Biserica dispre Doamna, și pe Procopie egumenul de la mănăstire Galata și pe Paisie egumenul de la mănăstire Sventîi Ioan Zlataust”. Când însă i-a pus să-și arate „fiecare zapisele și ispisoacele domniilor de întăritură pe zapise”, a văzut vel logofătul că și mănăstirea Sfetii Ioan au împresurat și mănăstire Galata și popa Iftemie cu ficiorul seu Manolache și Enache blănariul cu toții au cuprinsu loc domnescu cu dughene și case ce-au făcut”. După pravilă, acestea trebuiau „să fie domnești, dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dintre „Safta femeia lui Istratie cruitorul, cu Anghelușe fata Catrinei pentru un locu di dugheană di pe Podul Hagioaie, pe care locu di dugheană au arătatu Safta un zapis din vălet 7234 (1726) cu slova lui Vasile Buhăescul biv vtori logofăt”. După ascultarea părților, Ion Neculce împarte dreptatea: „Și fiindu orînduiți cu giudecata la noi le-am luat sama, și fiindu cumpărători vechi cu zapisă iscălite de boieri mari și neguțitori și uliceni, s-au aflat drepte cumpărături. Și această Anghelușe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
casă...Și am vîndut și un loc de casă ce am avut eu de cumpărătură de la Mariia Bojogănița”. Acum însă ia seama la o greșală făcută într-o hotarnică din 13 noiembrie 1743 (7252) de trimișii „din poronca dumisale vel logofătului”. Trimișii au mers să hotărască „un loc di casă di pe Ulița Brăhăriei, care se cheamă acum” zic hotarnicii, „Ulița Măjilor”. Locul aparținea „dumneei Bălași, femeia lui Ianachi Gîndul negustoriu ot Iași”. La sfârșitul anaforiei, trimișii „dumisale vel logofătului” spun
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vel logofătului”. Trimișii au mers să hotărască „un loc di casă di pe Ulița Brăhăriei, care se cheamă acum” zic hotarnicii, „Ulița Măjilor”. Locul aparținea „dumneei Bălași, femeia lui Ianachi Gîndul negustoriu ot Iași”. La sfârșitul anaforiei, trimișii „dumisale vel logofătului” spun că locul „din sus să hotărăști cu Ulița Măjilor și a Brăhării”. Cu alte cuvinte, Ulița Măjilor și Ulița Brăhăriei sunt două cărări diferite... Faptul că cele două uliți sunt diferite se vede și dintr un zapis din 25
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
că v-am dat danie svintei Mitropolii, anume cu testamentu domnii mele. Și să vă astâmpărați supuindu-vă la toate slujbele Mitropolii ca cei ce sânteți drepți robi ai svintei Miropolii”. Apoi, dragule, de robi țigani se vorbește și în zapisul logofătului Iordache Cantacuzino care, la 20 mai 1753 (7261) scrie: „M-am hotărât și eu, ori unde să va întâmpla sfârșitul vieții mele, să să aducă oasăle mele la sfânta Mitropolie... Și am dat sfintii Mitropolii o moșie... anume Odăile Grodzii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sfințite. Întâi știu că mitropolitul Gavriil Calimachi este ctitorul acetei Mitropolii și că aceasta a fost terminată în 1769. Asta-i spre lauda ta, dar voiam să aflu dacă îți mai amintești de dania către Mitropolie făcută de biv vel logofătul Radu Racoviță cu ginerii și fiicele sale? Nu m-ai prins nepregătit, părinte, fiindcă știu că la 15 mai 1761 (7269) biv vel logofătul Radu Racoviță scrie: „Am dat danie spre pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dar voiam să aflu dacă îți mai amintești de dania către Mitropolie făcută de biv vel logofătul Radu Racoviță cu ginerii și fiicele sale? Nu m-ai prins nepregătit, părinte, fiindcă știu că la 15 mai 1761 (7269) biv vel logofătul Radu Racoviță scrie: „Am dat danie spre pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă ce iaste deasupra pivniții și cu altă dugheană, ce iaste din sus alăture cu pivnița, pentru șidere crâșmarului, și cu 4 dugheni din gios
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
venit înaintea noastră... rugătoarele... Ilisafta starița,... și tot soborul... de la Socola, și s-au pârât cu... vătămanul și cu toți sătenii din sat din Buciumi pentru hotarul sfintei mănăstiri Socolii... Deci domniia mea... am trimis pre boierul nostru, Gheorghiță Șeptelici logofăt al doilea și pre sluga noastră Stratulat uricariul...au mers acolo de au strâns oameni buni... și au mers din semne în semne precum scrie uricul de la Petru (Șchiopu) vodă, de au ales locul și au stâlpit și mai bine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se făcea. Sau mai degrabă nu se făcea nimic, ci se aștepta cu mâna întinsă... Trebuie să iei seama că Alexandru Ioan Ipsilanti voievod nu lasă la voia întâmplării neregulile săvârșite de egumenul Theofil. El numește pe Gheorghe Sturza vel logofăt și Costin Catargiu spătar să facă o cercetare a neregulilor de la Aron Vodă. După socotelile făcute, aceștia prezintă o anaforă lui vodă la 11 august 1787, socotindu-l dator pe egumen cu „183 lei și 21 bani”. Asta tot n-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cele două caturi cu încăperi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și în sfârșit terasa de unde ți se deschide o vastă panoramă a Iașului”. Și a dealurilor albastre din jurul orașului, aș adăuga eu, sfințite. Adevărul este că atunci când logofătul Ioan Golăi a zidit biserica - cu aproximație 1546 - ea se afla la marginea de miază noapte a Iașilor. Anul zidirii a fost dedus dintr-o adnotare în limba slavonă făcută pe un Tetraevanghel. După traducerea lui Melchisedec, acolo se spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se afla la marginea de miază noapte a Iașilor. Anul zidirii a fost dedus dintr-o adnotare în limba slavonă făcută pe un Tetraevanghel. După traducerea lui Melchisedec, acolo se spune: „Acest Tetraevanghel l-a ferecat panul Ioan Golăi, marele logofăt, și soția sa Ana, pentru sufletele lor și ale părinților lor și ale copiilor lor, și îl dădu spre ruga sa în biserica cea de piatră din Iași unde este templul Înălțării Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Cristos, în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Sfete Neculai și lângă a popii Ieremii” - după cum scrie un pisar domnesc. După vreun an, la 9 august 1608 (7116), Constantin Moghila voievod scrie: „Iată au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri a Moldovii,... Anna giupâneasa răposatului Golăi logofăt și... au dat a sale drepte oceni și moșii, satele Costocanii și Liești și cu doao vaduri de moară, ot ținutul Vasluiului, și satul Spinenii de pe Jijie, ot ținutul Iași, i satul Hărnicești, ot ținutul Romanului, și iar toate viile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]