4,047 matches
-
telefonice s-a subliniat necesitatea ca acestea să fie obținute și utilizate cu respectarea principiului loialității (care nu pare a fi altceva decât o aplicare particulară a ceea ce legiuitorul a înțeles să subsumeze termenului generic de bune moravuri): „Așadar, loialitatea administrării probei are o importanță principial mai mare decât necesitatea probării unor raporturi juridice. “ (Zidaru Liviu, Pop P., în Drept procesual civil, Editura Solomon, pag. 227). ... 41. În opinia celuilalt membru al completului de judecată, înregistrarea conversației telefonice purtate, fără
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
atunci când subiectul convorbirii se axează strict pe aspecte de ordin profesional. În doctrină, cu privire la utilizarea, ca mijloc de probă, a înregistrării convorbirilor telefonice s-a subliniat necesitatea ca acestea să fie obținute și utilizate cu respectarea principiului loialității (care nu pare a fi altceva decât o aplicare particulară a ceea ce legiuitorul a înțeles să subsumeze termenului generic de bune moravuri): „Așadar, loialitatea administrării probei are o importanță principial mai mare decât necesitatea probării unor raporturi juridice. “ (Zidaru
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
telefonice s-a subliniat necesitatea ca acestea să fie obținute și utilizate cu respectarea principiului loialității (care nu pare a fi altceva decât o aplicare particulară a ceea ce legiuitorul a înțeles să subsumeze termenului generic de bune moravuri): „Așadar, loialitatea administrării probei are o importanță principial mai mare decât necesitatea probării unor raporturi juridice. “ (Zidaru L., Pop P., în Drept procesual civil, Editura Solomon, pag. 227). O astfel de cunoaștere presupune încunoștințarea părților asupra înregistrării/fotografierii/filmării respectivei conversații sau interacțiuni, cu
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
conformitate cu aceste principii și dacă folosirea lor respectă atât legislația națională, cât și standardele internaționale de protecție a drepturilor omului. În concluzie, noțiunea de „bune moravuri“ trebuie interpretată în contextul asigurării în cauză a unui proces echitabil și respectării loialității în administrarea probelor. Acest principiu este esențial pentru a menține integritatea procesului judiciar și protejarea drepturilor fundamentale ale părților implicate. În contextul litigiilor de muncă, aplicarea principiului loialității și a bunei-credințe devine și mai critică, având în vedere relațiile de
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
interpretată în contextul asigurării în cauză a unui proces echitabil și respectării loialității în administrarea probelor. Acest principiu este esențial pentru a menține integritatea procesului judiciar și protejarea drepturilor fundamentale ale părților implicate. În contextul litigiilor de muncă, aplicarea principiului loialității și a bunei-credințe devine și mai critică, având în vedere relațiile de putere dintre angajator și salariat. Orice probă obținută fără informarea prealabilă a persoanei înregistrate poate fi considerată a fi obținută în mod neloial, încălcând astfel atât drepturile salariatului
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
astfel atât drepturile salariatului, cât și pe cele ale angajatorului. În plus, utilizarea unor astfel de probe ar putea compromite climatul de încredere și cooperare necesar într-un mediu de lucru sănătos. Astfel, interpretarea noțiunii de „bune moravuri“ prin prisma loialității în administrarea probelor nu doar că se conformează standardelor internaționale, dar și asigură un echilibru just între drepturile tuturor părților implicate. Aceasta necesită o abordare diligentă și informată, unde fiecare parte este conștientă de consecințele acțiunilor sale și unde se
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
Astfel, în Franța, o decizie recentă a Curții de Casație a marcat un reviriment jurisprudențial prin consacrarea unui drept la probă autonom, care justifică administrarea unei probe obținute în mod neloial. ... 178. În anul 2011, Curtea de Casație consacrase principiul loialității administrării probelor^6, care presupunea că este inadmisibilă utilizarea unei probe obținute fără înștiințarea persoanei sau ca urmare a unei manopere dolozive ori a unei stratageme. ^6 G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, vol. I Partea generală. Judecata în fața
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
179. În anul 2023, însă, printr-o decizie pronunțată în Plen^7, Curtea de Casație franceză a statuat, la paragrafele 8, 9 și 12, următoarele: ^7 Cour de Cassation, Assemblée plénière, 22 décembre 2023, 20-20.648 - https://www.legifrance.gouv.fr/juri/id/JURITEXT000048769030. Aplicarea acestei jurisprudențe (conform principiului loialității administrării probelor) poate, totuși, să conducă la privarea unei părți de a face dovada drepturilor sale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu reține de principiu inadmisibilitatea probelor considerate drept neloiale. Ea apreciază că, atunci când dreptul de a proba, astfel
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
a face un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și propunerilor de probe ale părților, pentru a le aprecia pertinența pentru decizia ce urmează a fi pronunțată (...). Astfel, trebuie să se considere că, într-un proces civil, ilicitatea sau lipsa de loialitate în obținerea sau utilizarea unui mijloc de probă nu conduce în mod necesar la înlăturarea sa din dezbateri. Judecătorul trebuie, atunci când i se solicită, să aprecieze dacă o asemenea probă aduce atingere caracterului echitabil al procedurii în ansamblul său
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. În plus, susțin că măsura discriminatorie încalcă și principiul prevăzut la art. 2 lit. f) din Legea nr. 223/2015, principiu care vizează recunoștința față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei. De asemenea, se încalcă și dreptul la pensie al celor pensionați după intrarea în vigoare a Ordonanței
DECIZIA nr. 105 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283997]
-
alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. În plus, susțin că măsura discriminatorie încalcă și principiul prevăzut la art. 2 lit. f) din Legea nr. 223/2015, principiu care vizează recunoștința față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei. De asemenea, se încalcă și dreptul la pensie al celor pensionați după intrarea în vigoare a Ordonanței
DECIZIA nr. 106 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284075]
-
nu a mai reglementat starea de incompatibilitate a aleșilor locali vizând unitățile și instituțiile de învățământ de stat. ... 12. În final, se face referire la principiul general de drept potrivit căruia o normă juridică trebuie interpretată cu bună-credință, în spiritul loialității față de Legea fundamentală și în sensul său pozitiv, generator de efecte juridice. De asemenea, este indicat un studiu comandat de Comisia Europeană prin care se relevă că posibilitatea intervenirii unui conflict între interesele publice și interesul privat al funcționarului
DECIZIA nr. 39 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282006]
-
paragraful 37 sau Hotărârea din 2 martie 2010, Rottman, C-135/08, paragraful 39). ... 17. De asemenea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a subliniat că este legitim ca un stat membru să dorească să protejeze raportul special de solidaritate și de loialitate dintre el însuși și resortisanții săi, precum și reciprocitatea drepturilor și a obligațiilor care constituie fundamentul legăturii cetățeniei (Hotărârea din 2 martie 2010, Rottmann, C-135/08, paragraful 51, Hotărârea din 12 martie 2019, Tjebbes și alții, C-221/17, paragraful 33, Hotărârea din
DECIZIA nr. 103 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284162]
-
2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. În plus, autorii susțin că măsura discriminatorie încalcă și principiul prevăzut la art. 2 lit. f) din Legea nr. 223/2015, principiu care vizează recunoștința față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei. De asemenea, se încalcă și dreptul la pensie al celor pensionați după intrarea în vigoare a Ordonanței
DECIZIA nr. 138 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283909]
-
funcție, fiecare membru al Consiliului Concurenței depune, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, următorul jurământ: Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr interesele României, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, demnitate, loialitate, responsabilitate și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin. Așa să-mi ajute Dumnezeu! ........................................................................ . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . (3) În cazul nedepunerii jurământului, din culpă proprie, în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii
LEGE nr. 71 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280603]
-
cercetării judecătorești sau a dezbaterilor, prevăzută de art. 395 din Codul de procedură penală. Pentru a ajunge însă la o anumită convingere, judecătorul va face o analiză logică, științifică și riguroasă a faptelor relevate, cu respectarea principiilor legale referitoare la loialitatea administrării probelor și aprecierea lor ca un tot unitar. Așa fiind, câtă vreme convingerea magistratului respectă principiul constituțional al independenței judecătorului care se supune numai legii, atunci aceasta nu poate fi privită ca un impediment în înfăptuirea actului de justiție
DECIZIA nr. 588 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279522]
-
de avocat, aprobat prin Hotărârea Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, „Relațiile dintre avocat și clienții săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate și confidențialitate. Drepturile și obligațiile avocatului sunt prevăzute de Lege, prezentul statut, codul deontologic și de contractul de asistență juridică legal încheiat“. În același sens, conform art. 109 alin. (2) din Statut, „Activitatea avocatului nu poate fi motivată decât în
DECIZIA nr. 583 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279780]
-
nu poate trece neobservat decalajul temporal dintre momentul adoptării hotărârii criticate (27 iunie 2023) și cel al sesizării Curții Constituționale (29 noiembrie 2023). Or, dreptul de a solicita verificarea constituționalității hotărârilor Parlamentului ar trebui exercitat în spiritul bunei-credințe și al loialității constituționale, în condițiile în care hotărârea contestată a produs efecte imediate. De altfel, în contextul particular al criticii formulate prin invocarea pretinsei nerespectări a configurației politice a celor două Camere ale Parlamentului, nici nu ar fi clar la care moment
DECIZIA nr. 55 din 31 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279766]
-
art. 2 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. În plus, măsura discriminatorie încalcă și principiul prevăzut la art. 2 lit. f) din Legea nr. 223/2015, principiu care vizează recunoștința față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei. ... 49. În continuarea criticilor formulate prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, se arată
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
putea influența deciziile și politicile în mod inadecvat. Această măsură consolidează și mai mult zidul dintre cariera în serviciul public și activitățile politice, asigurând astfel că deciziile sunt luate cu gândul la binele comun, nu la avantajele personale sau la loialități politice. În acest mod se garantează că expertiza acumulată în timpul exercitării funcției nu este utilizată în scopuri partizane, ci rămâne în slujba statului și a cetățenilor săi. Este important de menționat că această revizuire nu doar că protejează integritatea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de astfel de grade, creând o camarilă de oameni fără nicio competență sau cu unele competențe extrem de limitate în domeniul lor de activitate, care însă au devenit extrem de loiali factorului politic care le-a acordat aceste distincții, o loialitate care depășește limitele normale într-un stat democratic și funcțional tocmai datorită faptului că ele sunt nejustificate de cele mai multe ori. Pentru aceste motive, în actuala formă revizuită a Constituției s-a impus obținerea de către Președinte a unui
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
specialitate se oferă o garanție că persoanele care vor primi aceste titluri onorifice vor avea competențele și experiența necesare pentru a le purta cu demnitate. Este o modalitate de a asigura că gradul militar nu este doar o recompensă pentru loialitatea politică, ci o recunoaștere a meritelor autentice. Pe de altă parte, criticii acestei revizuiri susțin că aceasta ar putea conduce la o politizare excesivă a armatei, prin faptul că Parlamentul, o instituție politică, ar avea un cuvânt decisiv în acordarea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
înainte de numirea în funcție sunt eliberați din aceasta. Această clarificare este esențială pentru a evita conflictele de interese și pentru a asigura că deciziile în justiție sunt luate exclusiv pe baza dovezilor și a legii, fără influențe ascunse sau loialități care ar putea afecta imparțialitatea. Este un pas important în consolidarea independenței justiției și în creșterea transparenței în acest domeniu vital al statului de drept. Alineatul (5) merge și mai departe în această direcție, interzicând membrilor sistemului judiciar să facă
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
un pas critic în direcția unei justiții cu adevărat independente, una care este protejată de orice potențială sursă de corupție sau de influență nelegitimă. Aceste prevederi sunt menite să elimine orice suspiciune că deciziile judecătorești ar putea fi influențate de loialități ascunse sau interese neclare, consolidând astfel principiul separației puterilor în stat și independența justiției. Analizând alte constituții europene, observăm că multe dintre ele prezintă articole care protejează independența sistemului judiciar și stabilesc limite clare pentru a preveni conflictul de interese
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de urmărire penală era cuprinsă în Codul de procedură penală din 1968 în partea introductivă a titlului dedicat urmăririi penale (art. 202). Așa fiind, ridicarea reglementării la rang de principiu reprezintă o garanție importantă în ceea ce privește aflarea adevărului, loialitatea procesuală și asigurarea exercitării efective a dreptului la apărare. ... 19. În ceea ce privește dispozițiile art. 5 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, criticate în prezenta cauză, acestea stabilesc că respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]