1,179 matches
-
pe care le definește prin membrii lor prototipici, cărora le asociază rolul tematic al referentului subiect. Astfel, autorul se referă în lucrarea sa la următoarele clase de verbe: LOOK/A (engl. agentive perception verbs), SEE/E (engl. experiencer perception verbs), LOOK/P (engl. perception verbs with a percept subject). 3.2. Relevanța abordării aspectuale în analiza structurii semantice Din analizele prezentate anterior, se observă că unitățile verbale din clasa verbelor de percepție sunt eterogene atât în ceea ce privește structura argumentală, cât și în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Țesătura (mi se) pare veche' (55) The wine smells delicious (to me). 'Vinul (îmi) miroase delicios' (56) The food tastes fantastic (to me)' ' Mâncarea are un gust fantastic (pentru mine)' (b) o lectură evidențială mediată (non-factivă), posibilă doar pentru verbele LOOK/P și SOUND/ P. Verbele utilizate astfel exprimă percepții indirecte, sursa percepției rămânând neexprimată 49: (57) Tommorrow's weather sounds fine. 'Vremea de mâine sună bine' (58) Tomorrow's weather looks fine. 'Vremea de mâine arată bine' (c) o lectură
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prepozițional cu rolul semantic Experimentator (to-phrase). Interpretarea ca verbe de stare este "confirmată" de imposibilitatea de a le folosi la aspectul progresiv, precum și de imposibilitatea coocurenței cu expresii adverbiale ca deliberately 'în mod deliberat'. În utilizarea "atributivă", susține Gisborne, verbele look 'a arăta' și sound 'a suna' cu un referent [+Uman] în poziția subiectului, pot desemna și evenimente dinamice, având, într-un anumit sens, o lectură cauzativă, deci implicând prezența unui subiect agentiv, care își "ajustează" imaginea în fața unui perceptor presupus
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a consulta, a primi în vizită"] This is the first time he's been to see us since he went blind. 'Asta-i prima oară când a venit să ne vadă de când a orbit.' • see7 'make sure', 'attend to', 'ensure', 'look after' [a vedea 7 "a se îngriji"] Don't worry about using up the rest of the food: the children will see to that. ' Nu te preocupa de mâncare: o să aibă copiii grijă de asta.' •see8 'escort', 'accompany', 'go with
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
went to see my friend Mary the other day"; * S: (v) visit, see (go to see a place, as for entertainment) "a vizita un loc": "We went to see the Eiffel Tower in the morning"; * S: (v) attend, take care, look, see (take charge of or deal with) "a se ocupa de": "Could you see about lunch?"; "I must attend to this matter"; "She took care of this business"; * S: (v) see (receive as a specified guest) "a primi": "The doctor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
you can come tomorrow"; "Let's see which movie should we see tonight?"; * S: (v) see (observe as if with an eye) "a înregistra": "The camera saw the burglary and recorded it"; * S: (v) examine, see (observe, check out, and look over carefully or inspect) "a inspecta, a verifica": "The customs agent examined the baggage"; "I must see your passport before you can enter the country"; * S: (v) experience, see, go through (go or live through) "a trăi, a experimenta": "We
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că, deseori, în descrierea proceselor de percepție, se folosesc termeni care aparțin domeniului semantic al mișcării, al deplasării, ca urmare a interferenței dintre cele două zone conceptuale. Gruber (1967) face o paralelă între verbele de percepție see 'a vedea' și look 'a privi' și verbele de mișcare ca fly 'a zbura' și head 'a se îndrepta' în ce privește posibilitatea de a se combina cu elemente (prepoziții) direcționale / de localizare. Autorul observă că verbul see 'a vedea' nu acceptă vecinătatea altor prepoziții direcționale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a se combina cu elemente (prepoziții) direcționale / de localizare. Autorul observă că verbul see 'a vedea' nu acceptă vecinătatea altor prepoziții direcționale, precum toward ʻspreʼ, spre deosebire de verbe de mișcare precum head ʻa se îndreptaʼ și de verbul de percepție intențională look ʻa privi/a se uitaʼ. Să se urmărească, în acest sens, seria de exemple de mai jos, preluate din Gruber (1967: 937): see 'a vedea'+ prepoziții de localizare fly 'a zbura'+ prepoziții de localizare + deplasare / direcție (149) Bill thought he
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a place behind the bush. ʻPasărea speriată a zburat în spatele tufișului/către un loc din spatele tufișuluiʼ vs (153) *The bird saw to the nest *ʻPasărea a văzut spre cuibʼ, dar (154) The bird saw the nest ʻPasărea a văzut cuibulʼ, look 'a privi'+ prepoziții de deplasare / direcție (157) John looked toward the river. 'Ion s-a uitat / a privit înspre râu' head 'a se îndrepta'+ prepoziții de deplasare / direcție (158) John headed toward the river. 'Ion s-a îndreptat înspre râu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
dar nu și altundevaʼ Gruber semnalează astfel că diferența dintre cele două verbe de percepție în termeni de "reperaj" constă în selecția unor prepoziții diferite. Verbul see ʻa vedeaʼ selectează prepoziția to129 ʻ(până) laʼ, care specifică distanța, iar verbul look ʻa privi/a se uitaʼ poate selecta prepozițiile cu sens direcțional to ʻlaʼ și towards ʻspreʼ. Contextele în care verbele de percepție, considerate global verbe de stare, apar în combinație cu elemente direcționale au fost subsumate de Talmy (2000) contextelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se pare dur la atingere' (apud Rogers 1974: 38) Chomsky (1965: 97) propune o analiză similară, enunțuri ca John looks sad ' Ion arată trist', John looks like a nice fellow 'Ion pare un tip de treabă', cu verbul de percepție look 'a arăta', fiind generate pe baza următoarei reguli de concatenare, în care este specificată schema de subcategorizare a verbului și trăsăturile categoriale ale complementelor sale - complementele verbului look se pot realiza prin GPrep, GAdj sau o predicație "complexă", nominală, guvernată
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
nice fellow 'Ion pare un tip de treabă', cu verbul de percepție look 'a arăta', fiind generate pe baza următoarei reguli de concatenare, în care este specificată schema de subcategorizare a verbului și trăsăturile categoriale ale complementelor sale - complementele verbului look se pot realiza prin GPrep, GAdj sau o predicație "complexă", nominală, guvernată de prepoziția like: * look [+V, + - (Prepositional-Phrase) #, + - Adjective, + - like^Predicate Nominal] Rosenbaum (1965: 175-178) propune o altă analiza a acelorași verbe, bazată pe mai multe reguli de transformare. Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
generate pe baza următoarei reguli de concatenare, în care este specificată schema de subcategorizare a verbului și trăsăturile categoriale ale complementelor sale - complementele verbului look se pot realiza prin GPrep, GAdj sau o predicație "complexă", nominală, guvernată de prepoziția like: * look [+V, + - (Prepositional-Phrase) #, + - Adjective, + - like^Predicate Nominal] Rosenbaum (1965: 175-178) propune o altă analiza a acelorași verbe, bazată pe mai multe reguli de transformare. Autorul consideră că structurile: (224) The meat tastes salty to me 'Carnea are gust sărat' (225) The
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
milk ' Miros laptele' (229) I feel the batter. Încerc aluatul' Rogers (1974: XIII) identifică pentru limba engleză patru categorii de verbe de percepție, inventariate în tabelul de mai jos: Cognitive-Stative Cognitive-Inchoative Active Flip hear hear listen sound see see watch look taste taste taste taste smell smell smell smell feel feel feel feel Verbele analizate aici sunt denumite de autor flip verbs. Pornind de la analiza lui Rosenbaum (1965), Rogers tratează structurile la care participă verbele de percepție flip tot ca derivate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în sprijinul acestei idei sunt de natură aspectuală: atât verbele flip, cât și verbele cognitive-stative sunt stative (non-dinamice), în timp ce verbele active sunt dinamice durative. De asemenea, autorul menționează că enunțuri ca Harry looked drunk to me și Harry didn't look drunk to me nu implică în mod necesar o activitate vizuală, durativă, exprimată în I watched Harry, ci doar un eveniment de "recunoaștere vizuală", în sensul verbului englezesc glance 'a privi rapid, fugitiv'. Pentru franceză sunt autori care nu recunosc
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este foarte neuniformă semantico-sintactic și, totodată, foarte restrânsă, fiindcă nu există o unitate lexicală pentru exprimarea fiecăreia dintre cele cinci modalități de percepție. De exemplu, pentru franceză, Miller, Lawrey (2003: 2) vorbesc despre o "utilizare de tip copulativ" a verbelor look, smell, taste, feel pentru limba engleză, deci nu despre o clasă distinctă. Cu privire la verbul sound chiar își exprimă rezerva că ar face parte din clasa identificată. Autorii menționează că această utilizare "de tip copulativ" este extrem de restrânsă în franceză, aducând
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a UBB Cluj. Grezka 2009 = = = Aude Grezka, La polysémie des verbes de perception visuelle, Paris, L'Harmattan. Gruber 1965 = Jeffrey S. Gruber, Studies in Lexical Relations, MIT doctoral dissertation, distribuită de Indiana University Linguistics Club. Gruber 1967 = Jeffrey S. Gruber, "Look and see", în Language, 4, p. 937-947. Guasti 1993 = Maria Teresa Guasti, Causative and perception verbs. A comparative study, Torino, Rosenberg & Sellier. Hasdeu 1886 = Bogdan Petriceicu Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor. Lucrat după dorința
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
the debate in the fourth chapter of this work. Gleb Nerzhin from the novel The First Circle and Oleg Kostoglotov, the protagonist of the Cancer Ward, are Solzhenitsyn's most important autobiographically built characters. Broadly speaking, these characters do not look alike since they represent Solzhenitsyn in different stages and each of it emphasizes something different. Autobiographic characters under discussion are the pivots of their novels. Through them the author speaks about man's self-consciousness, about his desire to achieve moral
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mare parte urmată de chimioterapie. O noua citoreductie este ideal a fi realizata după 3 secvențe de chimioterapie. După intervenție se vor administra încă 3 cicluri de chimioterapie. Nu s-a constatat un beneficiu, în ceea ce privește supraviețuirea, în cazul intervenției „second- look" efectuată ca o completare a chimioterapiei la pacientele la care boala pare a fi în remisiune completă. De asemenea, evaluarea reducției tumorale secundare în momentul laparatomiei „second-look” este necesară. - Stadiul IV - FIGO - Boala avansată. Pacientele în stadiul IV obțin un
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
3: 518-528. 69. Deacon D, Breton F, Ritter W, Vaughan HG. The relationship between N2 and N400: Scalp distribution, stimulus probability, and task relevance. Psychophysiology. 2001; 28:185-200. 70. Debruille JB. Knowledge inhibition and N400: a study with words that look like common words. Brain Lang 1998; 62î2): 202-20. 71. DeGroot AMB. Representational aspects of word imageability and word frequency as assessed through word association. J Experim Psychol: Learn, Mem Cogn. 1994; 15: 824-845. 72. Dehaene S, Le Clec HG, Poline
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
to be more moral nowadays then the ones before? Why should they systematically adopt social responsible corporate behaviors? How are the values and corporate ethically responsible cultures institutionally built? How does their operationalization in the regional small and medium enterprises look like? How do these aspects affect the structure and organizational culture of the organizations? How can social responsibilities be instrumented? The practical answers and solutions are advanced in a some what circumvented manner. The exposure of the argumentation to these
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în tranziție, București, Editura Tehnică. Mărginean, Ioan (Editor) (2006). Quality of Life in Romania and Bulgaria, European Foundation for Improving Living and Working Conditions, Luxemburg, Office for Official Publications of the European Communities. Orshansky, Mollie (1963). Counting the Poor: Another Look at the Poverty Profile, Social Security Bulletin 28. Verdery, Katherine (2003). Socialismul: ce a fost și ce urmează, Iași, Editura Institutul European, [ediția originală, în limba engleză, 1996]. Voicu, Bogdan. (2005a). Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
că, odată ce te poziționezi în afara unei tendințe, ba chiar dai cu tifla trendului dominant, e bine să te blindezi cu ceva mai mult decât niște cadre bibilite. Or, ăsta e păcatul major al îngerului... : autorul a mizat prea mult pe look și nu i-a păsat de substanță (adică de scenariu). Scenariul e atât de subțire (o fi minimalist ?), încât filmul seamănă cu niște haine de firmă care umblă singure pe un podium ; până și manechina angajată să le prezinte (Anca
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
că autorul vrea să controleze totul (asta ar trebui să facă orice autor care se respectă), nici acela că ceea ce arată el în film nu se pupă neam cu realitatea (nici o problemă : există și basme). Este divorțul comic între sofisticarea lookului de firmă și sărăcia (de angro) a poveștii : o fată frumoasă care trăiește într-o vilă design (cu baie confort 2...), compozitoare astmatică este urmărită cu albastrul de o ființă misterioasă (ea preferând albul) ; thrillerul se sufocă foarte devreme, din
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și cititor trebuie să cunoască musai romgleaza, acel jargon fițos în care sunt concepute majoritatea articolelor din revistele gen: cu multe anglicisme, cu belșug de prefixe și sufixe care induc superlativul: „Tips & Tricks: Supervacanța” sau „De la noi pleci cu un look cool și o vestimentație trendy”. O altă revistă găzduiește: „Sexfruntarea: Elena Udrea vs. Robert Turcescu”. Evident că bieții de ei nu se „sexfruntă” deloc, așa cum articolul o dovedește. Ei chiar sunt în consens deplin. La întrebarea superinteligentă (m-am molipsit
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]