105,709 matches
-
sculpturii, al deposedării materiei de masă pînă la atingerea imponderabilității. Cel mai recent ciclu al lui Dumitraș, acela în care intră temele Adam și Eva, Treceri, Pasărea, Arcul, Melcul, este, prin esențializarea maximă, prin disoluția materiei, prin substituția substanței cu lumina, prin negarea materialului și tranformarea lui în conturul grafic al unui spațiu gol, în ipostaza perceptibilă a spațiului în sine, echivalentul păsării în văzduh a lui Constantin Brâncuși. Numai că în vreme ce Brâncuși desubstanțializează obiectul spre a-i păstra calitatea absolută
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
contaminat de reziduurile radioactive consecutive unui accident nuclear. Totul este supradimensionat, macroscopat, ca și cum ar fi consecința dorinței plecate din vidul unei inimi neliniștite. Aripi uriașe de beton și sticlă, siluete gigantice reflectându-se reciproc și fractal, ochiuri de apă înmărmurind lumina și, colac peste pupăză, un arc de triumf în stare să sfideze cu obezitatea lui imaginea tizului napoleonian, pe care îl privește de sus, cu un aer de superioritate fizică. Una peste alta, un fragment de New York pus ca santinelă
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
în măsură să înlăture depresia. Dimpotrivă. Ceva mai luminos este ciclul Grădini. Explozia de verde a naturii trimite cu gândul la perioada paradisiacă petrecută într-un sat din Transilvania în urmă cu foarte mulți ani. Sufletul poetului se umple de lumină atunci când în minte îi vin locurile prin care a copilărit și chipurile de demult. Ca orice paradis și acesta este însă unul pierdut. Locurile sunt tot mai îndepărtate în amintirea sa, oamenii care i-au marcat copilăria părăsesc unul după
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
Amintesc în acest context că scriitorul ceh devenit celebru nu este un necunoscut în mediul românesc, fiindcă în anul 1999 Editura Univers a publicat unul dintre romanele sale mai recente (postdecembriste, s-ar putea spune) - În așteptarea întunericului, în așteptarea luminii -, în traducerea Izabelei Voinea, cu o prefață semnată de Daciana Branea. După părerea mea, pentru cititorii români, care și-au făcut o primă idee despre scrisul lui Ivan Klíma, ar fi binevenit să cunoască acum și ultimul său volum de
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
multiculturalității și al plurilingvismului, o zonă de interferență a culturilor central europene și mediteraneene, un continuu dialog între culturi și spiritualități, de pe urma căruia toată lumea are de câștigat. Cititorul cărților care compun această sinteză are șansa să pună într-o altă lumină literatura, specificul, evoluția și, în ultimă instanță, bogăția literaturii române în context european.
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
apropierea redacției. Nu-mi amintesc deloc de ce eram pe jos și nu cu mașina - lucru cu totul neobișnuit la mine. Știu doar că era căldură mare. Caniculă, de-a dreptul. Asfaltul fierbea, se topea, scotea aburi ciudați, în plină zi. Lumina era atît de strălucitoare, încît totul în jur părea ca un film supraexpus, în care imaginile sînt arse. Nimeni pe stradă. Nimeni, nimeni. Cînd, mă trezesc, sub pălăria mea cu boruri mari, cu un zîmbet cald, dintr-o barbă încercată
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
se plimbă la poalele unor ziduri falnice, amenințătoare, binecunoscute simboluri ale dictaturii sovietice, iar orchestra, îmbrăcată elegant, cîntă neîncetat, încadrînd spațiul de joc și fantasticul poveștii Elisabetei Bam. Atent acum la fiecare detaliu de décor, de recuzită, de costum, de lumină, de umbră, Dragoș Buhagiar face ca vizualul să fie și el protagonist în opera bufă a lui Irinel Anghel, pusă în scenă cu har și cu haz de Alexandru Tocilescu, un artist care s-a îndrăgostit cu adevărat de Daniil
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
de ce râdem, râdeam ca să râdem cu lacrimi: Istoria ca un buldozer...mergea înainte". Și merge până azi, acum de un comic autentic, încât Andrei Pleșu, considerat de Sîrbu, un "reprezentant al elitei Balcaniei", să poată scrie liber, cu har, la lumina zilei și a tiparului, Comedii la porțile orientului. Dar râsul lui e mai aproape, dacă nu cumva repetă, la modul neficțional, formula lui Caragiale. În Jurnalul unui jurnalist fără jurnal problema râsului e la fel de acută ca în roman. "Râsul care
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
împăna cu fantezii peliculele, dar ele aveau funcție de redempțiune, exact contrariul celei din Tideland. Filmările sînt însă sută la sută Gilliam. Operatorul de imagine Nicola Pecorini surprinde cu atenție extinderea Wonderland-ului din interiorul casei părăsite către lanurile de grîu, iar lumina solară abundentă devine contraponderea atmosferei gotice. Iar ca să vă dați seama cît de accentuată este, gîndiți-vă doar că salvarea fetiței se produce printr-un accident feroviar de proporții. Chiar dacă m-am limitat la a scrie doar despre două, selecția peliculelor
TIFF-ul dulce și te duce by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10501_a_11826]
-
de-a face. Până în clipa de față, ziarele dau drept sigură activitatea sa de turnător. Și încă unul care s-a acoperit de rușinea de a fi făcut "poliție politică". Disperat că lumea îl vede, în sfârșit, în adevărata sa lumină, asemeni personajului descris de Marin Preda, încearcă să arunce cu noroi în cine poate. De vină ar fi, în opinia lui "Felix", Mircea Dinescu, membrul CNSAS care ar fi sugerat presei adevărul. Perfect fals: până și un începător într-ale
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
un fruct în care-și sapă Bătrâne animale labirintul. Copiii, respirând în somn pe plaur, Stârnesc dezastre dulci în carnea florii. Sub coaja universului de aur, Auzi târziu cum mișună dihorii. Câmpia lumii își înalță grâul, în verdele miracol de lumină. La noapte-n scorburi va domni desfrâul Negrelor vânturi care ne înclină. Placheta, foarte elegantă, tipărită pe o hârtie, ea însăși, o poveste duminicală, la Editura Libripress, poartă pe copertă un fel de nod..., ori semn,... un fel de literă
Un ministru poet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10516_a_11841]
-
că este posibilă transplantarea în sol românesc a unui roman celebru - Lolita de Vladimir Nabokov - cu noua sa carte, Se înnoptează. Se lasă ceața (titlu cam romanțios pentru gustul cititorului actual), experimentul se prelungește spre zona literaturii epistolare din epoca luminilor. O convenție literară devenită loc comun (găsirea unui pachet de scrisori) este pretextul devoalării unei "iubiri imposibile" între un profesor român, în vârstă de cincizeci și șase de ani, relativ sărac, al cărui vis este să trăiască în Portugalia, și
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
de biserică, pe care-l poreclisem Truman, după numele președintelui Americii din acea vreme, un funcționar de la Regia Tutunului, Liviu, și eu. Noaptea ne foloseam de o lampă de gaz, întrucât strada Tufelor nu intrase, încă, în secolul XX! La lumina acelei lămpi am citit prima oară capodopera lui Cervantes, având grijă să nu-i supere lumina pe Truman și pe Liviu, mai ales că nu țineam să le dau explicații de ce nu mă culcam și eu. Nu ne lega nimic
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
de la Regia Tutunului, Liviu, și eu. Noaptea ne foloseam de o lampă de gaz, întrucât strada Tufelor nu intrase, încă, în secolul XX! La lumina acelei lămpi am citit prima oară capodopera lui Cervantes, având grijă să nu-i supere lumina pe Truman și pe Liviu, mai ales că nu țineam să le dau explicații de ce nu mă culcam și eu. Nu ne lega nimic serios, de fapt. Viața ne adunase, întâmplător și provizoriu, în calitate de chiriași ai coanei Veta. Dezvăluindu-le
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
prin '48, când granițele se închiseseră. Admițând că strângeam bani o iarnă întreagă, mergând în fiecare noapte în Gara de Est pentru a căra lăzi, aș fi primit oare un pașaport? O mică paranteză, ca să pun și mai bine în lumină ridicolul "visului" meu bovaric, care intră, poate, și el în "cauzele" pasiunii mele pentru Don Quijote. Vă informez că, în afară de drumul Lisa - București și retur, eu nu făcusem până la acea dată decât două "călătorii". Una în timpul liceului, când șeful Căilor Ferate
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
să fie bine aerisita, dar curentul sau vântul nu trebuie să ajungă direct la noi. * Să petrecem zilnic mult timp în aer liber. Să facem după cină o plimbare de o milă. Acestea ne asigură zilnic mult aer curat și lumină naturală de la soare. Aerul curat și soarele sunt pentru viața ceea ce este petrolul pentru lămpi, iar în lipsa lor viața nu ar fi posibilă. Chinezii din vremurile vechi credeau că aerul curat și lumina blândă a soarelui conțin energie, care ne
Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani! [Corola-blog/BlogPost/94280_a_95572]
-
ne asigură zilnic mult aer curat și lumină naturală de la soare. Aerul curat și soarele sunt pentru viața ceea ce este petrolul pentru lămpi, iar în lipsa lor viața nu ar fi posibilă. Chinezii din vremurile vechi credeau că aerul curat și lumina blândă a soarelui conțin energie, care ne poate hrăni plămânii, inima, creierul și pielea, dandu-ne energie și tinerețe. almeea.ro
Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani! [Corola-blog/BlogPost/94280_a_95572]
-
capătul ei, poarta din fier forjat, curtea generos dimensionată, grădina cu straturi insulare verzi, care amintesc de parcurile japoneze, sculpturi și creații plastice plasate prin colțuri discrete, întrerup firul gândurilor lumești, invitând la reflecție și adăstare. Spațiu aerisit, baie de lumină, liniște absolută; pe scurt: altă lume! Amfitrionii mă întâmpină cu brațele deschise, cu zâmbet plăcut și cuvinte calde. Mă simt ca acasă, ajunsă la liman, după un drum cu emoții. Aici e deci insula poetului, locaș de odihnă pentru spiritul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
pământ. Mi-a făcut impresia că e un monstru preistoric, cu șase capete, din care unul singur ar fi putut fi ținut drept peste veacuri. Dar, rețineți! Un monstru de istorie, un mesager din timpuri imemoriale, ce împrăștie în jurul său lumină și adevăr. Un far care veghează o părticică din civilizația oamenilor Dunării. Pentru a-l salva, pentru a-l ocroti, de invadatorii ce sosesc dintoate părțile la această Meccă, apele s-au grăbit să-l împresoare, trăgând mantia lichidă peste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
de echilibru al temperaturii. Pentru majoritatea cosmologilor, cea mai plauzibilă explicație pentru această uniformitate ar fi aceea că, după începutul timpului, o formă necunoscută de energie a făcut Universul tânăr să se „umfle” cu o viteză mai mare decât viteza luminii. În acest mod, o bucată mică cu aproximativ aceeași temperatură s-ar fi întins, devenind cosmosul vast pe care îl vedem astăzi. Totuși, Ashfordi subliniază că „Big Bang-ul a fost atât de haotic încât nu este clar unde ar
O nouă teorie extraordinară despre cum a apărut Universul [Corola-blog/BlogPost/94325_a_95617]
-
românilor din Harghita și Covasna? Mă faci să râd. Da, așa este. Sunt plătit ba de SRI, ba de SIE. Dacă nu sunt plătit de serviciile secrete românești atunci sunt plătit de Partidul Civic Maghiar ca să-i pun într-o lumină negativă pe cei din UDMR. Dacă nici PCM nu mă plătește atunci sigur mă plătește Dan Voiculescu și Antena 3. Până acum am auzit tot felul de teorii despre finanțatorii mei dar n-am văzut niciun document care să probeze
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
În lumina palidă a dimineții de toamnă, rețelele de sârmă ghimpată ce înconjoară penintenciarul Jilava strălucesc straniu, anuntându-mă că pătrund într-un teritoriu interzis muritorilor de rând: Fortul 13 Jilava, un loc în care durerea grăiește din spatele zidurilor pline de igrasie: Dacă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
unor statistici neoficiale, dar credibile, începând din 1948, prin întunericul ca de smoală al Jilavei au trecut circa un milion de persoane. Multe dintre ele nu aveau să prindă milostivul an 1964, an al eliberării tuturor deținuților politici. Pentru ei, lumina se stinsese. Definitiv și mult prea brutal. Chiar în camera de anchetă... La Jilava, timpul nu a avut niciodată o însemnătate. Asta deoarece la Jilava nu a existat această noțiune. Exista, în schimb, câte o banală hârtie lipită de ușile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
manechine îmbrăcate în dungi se odihnesc pe o bancuță. Deasupra lor, o hartă politică a lumii, amintește de era sovietelor. În colț, o chiuvetă de porțelan a căpătat o nuanță ruginie. Sub ea, o pânză de păianjen părăsită strălucește în lumina palidă ce pătrunde prin gratiile ferestrei mici. Nici măcar păianjenul nu reușește să conviețuiască într-un loc în care moartea era la ordinea de zi... Epilog După „marea amnistie” a deținuților politici de la mijlocul deceniului șase, penitenciarul Jilava a mai funcționat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
fericire, publicul târgumureșean iubitor de cultură, exigent și rafinat, știe să aprecieze „calmul valorii” și să respingă, instinctiv, „zgomotul” mediocrității, hidoșenia kitsch-ului cu ștaif și pe gureșii propagandiști care-l cultivă. Ziarista Mariana Cristescu, președintele Asociației Culturale „Punți de lumină”, se numără, cu siguranță, printre cei care au înțeles imperativele momentului, nevoia de mobilizare a competențelor, de reviriment al discursului artistic, de selecție a ofertei, a unui nou tip de management al evenimentului cultural, menite a stârni energii creatoare autentice
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]