1,161 matches
-
de deșeuri, ape uzate, vapori, praf, fum, prezența rozătoarelor sau a altor animale; ... b) pavimente din materiale ușor de întreținut, prevăzute cu sistem de drenare; ... c) spații de lucru suficiente pentru efectuarea tuturor operațiilor; ... d) pereți rezistenți și lavabili; ... e) luminozitate suficientă, naturală sau artificială; ... 2. vestiare, spălătoare de mâini și toalete în număr suficient. În apropierea toaletelor trebuie să fie un număr suficient de spălătoare de mâini; 3. materiale necesare pentru igienizarea ustensilelor, recipientelor și utilajelor; 4. o instalație permanentă
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 11 iunie 2002 privind condiţiile sanitare veterinare pentru producerea şi comercializarea molustelor bivalve vii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144499_a_145828]
-
trebuie să fie conștient de doză pacientului pe imagine și trebuie să limiteze numărul de imagini la ceea ce este strict necesar pentru diagnosticarea pacientului particular. 19. Cand se efectuează fluoroscopia, trebuie să se conștientizeze că sistemul de control automat al luminozității poate să fi fost reglat la un nivel crescut datorită deteriorării lanțului imagistic, ceea ce înseamnă că dozele pacientului de la fluoroscopie pot fi anormal de mari. Dacă sunt efectuate examinări pentru care nu sunt disponibile NRD, este recomandat să se utilizeze
NORMA din 19 aprilie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147100_a_148429]
-
mod particular la sistemele fluoroscopice; 1.12. A explica avantajul utilizării intensificatoarelor de imagine cu factori mari de conversie pentru reducerea dozei pacientului la sistemele fluoroscopice; 1.13. A justifica avantajul curbelor debitului dozei kV - mĂ pentru controlul automatic al luminozității în sistemele fluoroscopice utilizate pentru pediatrie; 1.14. A explica de ce este preferabil să nu se utilizeze controlul automatic al luminozității dacă nu există un dispozitiv automatic de întrerupere; 1.15. A discuta importantă utilizării parametrilor radiografici tehnici specifici pentru
NORMA din 19 aprilie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147100_a_148429]
-
dozei pacientului la sistemele fluoroscopice; 1.13. A justifica avantajul curbelor debitului dozei kV - mĂ pentru controlul automatic al luminozității în sistemele fluoroscopice utilizate pentru pediatrie; 1.14. A explica de ce este preferabil să nu se utilizeze controlul automatic al luminozității dacă nu există un dispozitiv automatic de întrerupere; 1.15. A discuta importantă utilizării parametrilor radiografici tehnici specifici pentru examinările CT în pediatrie (mai puțini mAs decât pentru adulți, si kV mai puțini în anumite cazuri); 1.16. A analiza
NORMA din 19 aprilie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147100_a_148429]
-
trebuie să fie conștient de doză pacientului pe imagine și trebuie să limiteze numărul de imagini la ceea ce este strict necesar pentru diagnosticarea pacientului particular. 19. Cand se efectuează fluoroscopia, trebuie să se conștientizeze că sistemul de control automat al luminozității poate să fi fost reglat la un nivel crescut datorită deteriorării lanțului imagistic, ceea ce înseamnă că dozele pacientului de la fluoroscopie pot fi anormal de mari. Dacă sunt efectuate examinări pentru care nu sunt disponibile NRD, este recomandat să se utilizeze
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
mod particular la sistemele fluoroscopice; 1.12. A explica avantajul utilizării intensificatoarelor de imagine cu factori mari de conversie pentru reducerea dozei pacientului la sistemele fluoroscopice; 1.13. A justifica avantajul curbelor debitului dozei kV - mĂ pentru controlul automatic al luminozității în sistemele fluoroscopice utilizate pentru pediatrie; 1.14. A explica de ce este preferabil să nu se utilizeze controlul automatic al luminozității dacă nu există un dispozitiv automatic de întrerupere; 1.15. A discuta importantă utilizării parametrilor radiografici tehnici specifici pentru
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
dozei pacientului la sistemele fluoroscopice; 1.13. A justifica avantajul curbelor debitului dozei kV - mĂ pentru controlul automatic al luminozității în sistemele fluoroscopice utilizate pentru pediatrie; 1.14. A explica de ce este preferabil să nu se utilizeze controlul automatic al luminozității dacă nu există un dispozitiv automatic de întrerupere; 1.15. A discuta importantă utilizării parametrilor radiografici tehnici specifici pentru examinările CT în pediatrie (mai puțini mAs decât pentru adulți, si kV mai puțini în anumite cazuri); 1.16. A analiza
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
urmează a fi tăiat trebuie să poarte o marcă de identificare ce permite autorității veterinare competențe să determine originea acestuia. ... 26. a) Medicul veterinar oficial trebuie să efectueze inspecția ante-mortem în conformitate cu reglementările în vigoare, în condiții de dotare și de luminozitate corespunzătoare. b) Medicul veterinar oficial trebuie să verifice respectarea prevederilor în vigoare cu privire la bunăstarea animalelor. 27. Inspecția trebuie să determine: a) dacă animalele suferă de o boală care este transmisibila la om sau la animale ori dacă acestea prezintă simptome
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 5 septembrie 2002 privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147354_a_148683]
-
tehnologice aplicate, precum și înlăturarea și neutralizarea factorilor nocivi și creșterea reactivității organismului în procesul muncii. Trecând la ce este mai important, la prevenția și indicarea unor măsuri de ușurare a muncii, crearea microclimatului profesional constituie elementul de bază: temperatură, umiditate, luminozitate, sonoritate, presiune, noxe, radiații, în halele de producție, dar și în marile suprafețe destinate minibirourilor (tot niște suprafețe întinse, cu compartimentări pentru fiecare angajat). În așa fel gândite, măsurile generale și individuale de igiena muncii trebuie să se deruleze, obligatoriu
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
ar fi: recurgerea la diferite procedee și materiale intuitive, utilizarea unui vocabular adaptat capacității de comprehensiune a elevilor, însoțirea comunicării verbale cu alte forme de comunicare nonverbală, etc. De asemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etc). Este recomandabil ca metodele expozitive să fie utilizate mai puțin ca metode de sine stătătoare și mai degrabă ca procedee în cadrul altor metode: demonstrația, conversația. Demontrația este larg utilizată și recomandă în procesul instruciv-educativ al elevilor cu deficiențe
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
parfumare. Cald. Termen folosit pentru a descrie un parfum care are efect stimulant asupra imaginației și psihicului unei persoane. Parfumurile calde conțin o mare cantitate de componente de origine animală (mosc, ambră, castoreum). Citric. Notele citrice sunt caracterizate prin prospețime, luminozitate și sunt date de uleiurile volatile de lămâie, portocale, mandarine, grepfrut, bergamotă. Ele sunt prezente în notele de vârf ale unui parfum și înalță acordurile plate. Chypre. Nota de parfumare obținută dintr-un amestec de citric (de obicei bergamotă), mușchi
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
au integrat în tradițiile artei și iconografiei creștine: spre exemplu, lumina este un simbol al adevărului, binelui și revelației, putând să fie întrebuințată în legătură cu o anumită sursă sau persoană particulară, fapt care se poate reda într‑o icoană prin calitatea luminozității. Încă din primele rânduri ale bibliei, în cartea Genezei, pomul cunoașterii binelui și răului și pomul vieții, fac parte din limbajul simbolic al bibliei. Acest simbolism este din nou întrebuințat la sfârșitul Noului Testament, în cartea Apocalipsului, unde se spune
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ultimul sfert al secolului al XV‑lea, începe activitatea artistică a lui Di‑ onisi. În acea epocă, culoarea era modul principal de a exprima emoțiile spi‑ rituale care creau emoții plăcute, vesele și radioase, chiar sonore. În alb se vedea luminozitatea, în negru renunțarea, pocăința, în roșu focul, în galben aurul, în verde tinerețea. Fondul icoanei era fie de aur strălucitor, fie galben imitând aurul. Artiștii urmăreau culoarea dominantă, iar celelalte culori dă‑ deau diverse intonații și completări. În anul 1453
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
scris de cardinalul Bembo pentru a fi gravat pe mormântul lui Raffaelo din Pan‑ theon: Aici odihnește Raffaelo, în timpul vieții căruia naturii i‑a fost teamă că el o va întrece, apoi murind, că va muri cu el deopotrivă 30. luminozitatea și aspectul monumental din operele lui Piero della Francesca. Perugino a exerci‑ tat o influență puternică asupra picturii italiene din perioada de vârf a renașterii, ceea ce se poate observa cel mai bine în creația celui mai strălucit elev al său
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
tendințe de sentimentalism în redarea interpretativă. Configurația melodică cu funcție de introducere dezvoltă primul material prepentatonic al discursului do# re# fa# sol#, cu centrul pe re#. Modalitatea de spațiere a acordurilor, prezentă în structura introductivă a discursului, aduce un plus de luminozitate dinamicii de pp, atât cât și atmosferei pentatonice difuzate. La nivel interpretativ, natura prin excelență percutată a muzicii de gamelan, ce constituie „resortul” fundamental în conceperea acestei lucrări, impune necesitatea utilizării unui atac staccato sau non-legato, integrat unui amplu efect
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
minuțios elaborată a intențiilor agogice din secțiunile finale, indicând cu elocvență prezența unui scenariu conceput în scopul detensionării gradate a turbulenței sonore anterioare. Calmul revine prin „chemările” reiterate ale temei introductive, conservând atributele calitative ale acesteia, definite prin puritate și luminozitate. Ecoul temei secunde (finalul măsurii 79 - 81) corespunde cu sunetul îndepărtat al unui corn, operând tranziția spre secțiunea finală a codei. În mod particular, intenția compozițională a indicațiilor agogice en retenant jusqu’à la fin (trenând până la final, măsura 72
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
perspectiva schimbărilor bruște de direcție și a alunecării lor imponderabile. Dar, fantezia poate depăși limitele spre derivațiile ingenioase create de auriul strălucitor al solzilor metalici sau irizarea scânteietoare ivită la incidența razelor de lumină ce străpung suprafața frenetică a apei. Luminozitatea tabloului devine aproape imaterială, în timp ce rafinamentul artistic derivă din capacitatea creatoare de a obține simplitatea de expresie în contextul unei evidente bogății de semnificații. În concepția liniilor fine și sinuoase ale evoluției sonore recunoaștem acea precizie remarcabilă, precum și eleganța grațioasă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
reale analogii cu renumitele cadențe în stil lisztian, ne apare ca o scânteietoare celebrare a vieții. Virtuozitatea, atât de rar întâlnită în muzica pentru pian a lui Debussy, egalează pentru o clipă dezinvoltura acrobatică a predecesorului său romantic. Rapiditatea și luminozitatea figurațiilor în combinație cu disonanțele fugitive ale texturii armonice generează impresia de transparență. Libertatea improvizatorică decurge din concepția non-tematică a discursului proiectat într-o formă lansată (accelerare progresivă), precum și din asimetria structurilor metrice. Ampla utilizare a pedalei de rezonanță, acționată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
secțiuni () este posibilă cu aportul vital al pedalei de rezonanță, care reactivează efectul o dată cu începutul fiecărei măsuri. Înlănțuirea prin terțe ascendente a acordurilor majore din debutul secțiunii finale conduce la o stabilizare provizorie pe armonia de mi major, dobândind o luminozitate sporită prin proiecția acesteia în registrul acut. Coda aduce imaginea destrămării progresive a materialului tematic principal (motivul cromatic), a cărui țesătură inițial aglomerată (acorduri masive de 7 sunete) este supusă ulterior unei desubstanțializări progresive, generată de reducerea nivelului dinamic (p
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
constituind, mai degrabă, o excepție ce se abate de la tradiționalul caracter diatonic și relațiile sale tonale, trăsături specifice creațiilor de natură folclorică. În pofida acestui „anunț” straniu al introducerii, întreg parcursul preludiului va transmite un climat de căldură estivală și intensă luminozitate prin valorificarea culorii strălucitoare deținute de si major. Același spațiu tonal, deși adesea îmbogățit de numeroase armonizări cu trepte alterate, se va înscrie într-o sferă de stabilitate armonică, în care obișnuitele modulații apar substituite, de această dată, de subtile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
având ca punct central sunetul . Evoluția armonică ulterioară va opera un prim transfer de centre sonore prin intermediul cadenței autentice (măsurile 6 - 7), care conduce în finalul articulației tematice la acordul de . Simplitatea enunțului inițial monodic al materialului tematic difuzează o luminozitate aproape ireală, iar aspectul repetitiv al acestuia ascunde o subtilă conotație ludică, surprinzând parcă o fredonare inconștientă ce însoțește adesea jocurile copilăriei. Conștientizarea traseului armonic parcurs de evoluția discursului reprezintă o condiție prioritară în vederea stabilirii unei strategii adecvate de pedalizare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
registrul acut), iar revenirea ulterioară a discursului în registrul mediu semnifică deopotrivă sfârșitul poveștii și reîntoarcerea în spațiul material al lumii terestre. IV.5. Bruyères (Mărăcini) Atmosfera de seninătate se prelungește prin înfiriparea unei scene pastorale plină de calm și luminozitate, evocată de simplitatea unei melodii pentatonice, într-o evidentă corespondență sonoră cu acel chip al Inocenței din La fille aux cheveux de lin. De altfel, cu paginile acestui preludiu, Bruyères împărtășește nu numai aspectul monodiei pentatonice introductive, ci și prezența
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
va marca frecventele schimbări armonice, respectând indicația de claritate „mozartiană” desprinsă din însemnările pianistei Marguerite Long cu privire la concepția de interpretare a acestei muzici. Tabloul sonor astfel creat va coincide unei imagini vizuale ce reflectă transparența asocierii rafinate dintre aer și luminozitate. Folosirea cu predilecție a modalității de intersectare a vocilor prin contrapunct dublu face posibilă parcurgerea unui spațiu extrem de extins al claviaturii de către linia melodică în arabesc. În pofida reeditării cvasi-identice a motivului tematic anterior, diversificarea discursului va fi asigurată de variația
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
au integrat în tradițiile artei și iconografiei creștine: spre exemplu, lumina este un simbol al adevărului, binelui și revelației, putând să fie întrebuințată în legătură cu o anumită sursă sau persoană particulară, fapt care se poate reda într‑o icoană prin calitatea luminozității. Încă din primele rânduri ale bibliei, în cartea Genezei, pomul cunoașterii binelui și răului și pomul vieții, fac parte din limbajul simbolic al bibliei. Acest simbolism este din nou întrebuințat la sfârșitul Noului Testament, în cartea Apocalipsului, unde se spune
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ultimul sfert al secolului al XV‑lea, începe activitatea artistică a lui Di‑ onisi. În acea epocă, culoarea era modul principal de a exprima emoțiile spi‑ rituale care creau emoții plăcute, vesele și radioase, chiar sonore. În alb se vedea luminozitatea, în negru renunțarea, pocăința, în roșu focul, în galben aurul, în verde tinerețea. Fondul icoanei era fie de aur strălucitor, fie galben imitând aurul. Artiștii urmăreau culoarea dominantă, iar celelalte culori dă‑ deau diverse intonații și completări. În anul 1453
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]