1,436 matches
-
Totuși, posibilitatea teoretică a acestui tempo nu poate fi ignorată. Deși este în general rezervat numai pentru secțiuni mici de narațiune, el poate avea totodată și un efect extrem de evocator. În momentele de mare suspans, încetinirea poate funcționa ca o lupă. Acesta este cazul, de exemplu, cu L'après-midi de Monsieur Andesmas, unde la sfîrșit cîteva secunde ale fabulei traversează pagini întregi. Prilejul îl constituie mult-așteptata sosire a fiicei domnului Andesmas. Vocea fetei, pașii ei, toate acestea pot fi auzite, și
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
obiectul este transformat, pielea-ca-suprafață devine o esență "aspră": La început, în timp ce gura mi se apropia treptat de obrajii pe care ochii îi recomandaseră pentru sărut, ochii, o dată cu schimbarea poziției, văzură altfel de obraji; gîtul, observat îndeaproape și parcă printr-o lupă, respira în esența sa aspră o robustețe care schimba trăsăturile feței. Încetinirea este necesară deoarece, în locul gestului în sine de a săruta, elementul relevant în fabulă, naratorul descrie nuanțele percepției care o însoțește. Și aceste nuanțe sînt prea complexe pentru
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
gestului în sine de a săruta, elementul relevant în fabulă, naratorul descrie nuanțele percepției care o însoțește. Și aceste nuanțe sînt prea complexe pentru a fi prezentate în simultanietate scenică. O întreagă dramă se inserează între fabulă și povestire. Căci lupa nu îmbunătățește viziunea de aproape, ci o modifică. Obiectul văzut este diferit, și această dislocare continuă pînă cînd percepția este redusă de tot. Totuși, lentila permite să se vadă prea mult. Dar această operațiune a funcționat prin divizarea perspectivei în
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
72-75; Mihăilescu, Conceptul, II, 25-26; Ioana Em. Petrescu, Paul Cornea, „Regula jocului”, ST, 1981, 5; Gheorghiu, Reflexe, 129-132; Iorgulescu, Prezent, 267-271; Mirodan, Dicționar, I, 384-394; Piru, Critici, 38-41; Nicolae Manolescu, Departele (util) și aproapele (seducător), RL, 1991, 4; Florin Faifer, Lupa și ocheanul, JL, 1991, 3; Monica Spiridon, Îndreptar de optimetrie literară, VR, 1991, 3; Florin Mihăilescu, Îndepărtarea care apropie, CC, 1991, 4-5; Florin Berindeanu, Lectură și interpretare, RL, 1992, 26; Nicolae Mecu, Semnele vremii și perenitatea valorilor, VR, 1997, 1-2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
politice și, respectiv, despre acela al epistemologiei. Dacă primul vizează relația ideologiei cu instituțiile, aranjamentele și practicile proprii organizării spațiului socio-politic, cel de-al doilea se referă la poziția acesteia în cadrul procesului cunoașterii. Mă interesează, de aceea, să pun sub lupă, într-o primă etapă, principalele concepții asupra ideologiei conturate din perspectiva teoriei socio-politice, pentru ca, apoi, să le analizez pe cele care pot fi înscrise în arealul perspectivei epistemologice. Ambele întreprinderi intenționează sublinierea punctelor critice ale acestor concepții și, plecând de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
devine centrală, din moment ce intenționez să arăt cum anume ideologia se poate constitui într-un instrument al cunoașterii politice. Mai mult, dată fiind această calitate pe care i-o atribui, urmăresc să raportez conceptul la provocările teoriei politice contemporane, punând sub lupă, pe de o parte, problema raționalității în politică și, pe de altă parte, chestiunile legate de ordinea democratică, chestiuni care ocupă o poziție deosebit de importantă în sânul dezbaterilor actuale din acest domeniu. Este, poate, momentul pentru a specifica sensul primar
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
întregul, răpesc descrierii caracterul ei obiectiv și empiric"152. Astfel, teoria socio-politică nu se deosebește cu nimic de ideologie, o ideologie care este tot mai prezentă în viața omului unidimensional din societatea industrială. Nu doar științele sociale sunt puse sub lupă de către reprezentanții concepției relaționist-relativiste asupra ideologiei, ci, așa cum am amintit deja, este atacat și "sanctuarul" științelor naturii, iar critica aceasta vine din partea unora dintre cei mai importanți filosofi ai științei din secolul al XX-lea. Spre exemplu, Thomas Kuhn este
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
teoriilor originare din secolul al XVII-lea"215. Fără a insista aici asupra acestor dispute, ci asumând rolul de influență pe care elementele imaginarului îl joacă în construcția realității sociale și, prin asta, în cunoașterea acestei realități, voi pune sub lupă raporturile existente între mit și ideologie și, respectiv, între ideologie și utopie. Descriindu-le ca pe elemente fundamentale ale imaginarului social și aducând în atenție interconexiunile existente, îmi propun, practic, să evidențiez modul în care conceptul de ideologie își poate
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și dușmanii ei. Nu am putea avea o perspectivă comprehensivă asupra criticii popperiene la adresa utopiilor istoriciste dacă am eluda datele sale fundamentale, anume cele epistemologice, prin care filosoful își argumentează concepția de mai târziu. Ceea ce face Popper, atunci când pune sub lupă problema istoricismului utopic, este o încercare de a opri "jocul de-a istoria" practicat de imaginația multor gânditori, dintre care cei mai importanți par să fie Platon, Hegel și Marx, după cum argumentează autorul lucrării Societatea deschisă și dușmanii ei. În
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pe parcursul capitolui de față privește evidențierea statutului ideologiei ca instrument al cunoașterii politice. Fiind vorba despre o analiză epistemologică în sfera politicului, consider că trebuie discutate, într-o primă etapă, coordonatele pe care aceasta își configurează abordarea. Sunt puse sub lupă, din această perspectivă, atât analiza de tip pozitivist a ideologiei (pentru a-i fi identificate limitele în cunoașterea politică), cât și orientarea anti-metodologică pe care o aduc în atenție dezvoltările teoretice din gândirea politică recentă. Pe linia trasată de acestea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
parte a secolului al XX-lea, Martin Heidegger, care a constatat "uitarea Ființei" în discursul filosofic specific modernității și a propus, ca atare, depășirea metafizicii gândite în categoriile acesteia. Semnele postmodernității au survenit și în epistemologie, în cadrul căreia, punând sub lupă asumpțiile potrivit cărora cunoașterea științifică este cea care urmărește metodologia riguroasă a științelor naturii, raportându-se în permanență la criteriul fundamental al obiectivității, dat de adevăr în sensul de corespondență cu realitatea (și a cărui aplicare poate fi atinsă exclusiv
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
anatomice sau de contrast ținând de mediul urban, provincial, felurite interioare și climate. Fapt e că naratorul-protagonist are oroare de previzibil, formalism și prefăcătorie, drept care le denunță ori de câte ori are ocazia, fie că e vorba de felurite cupluri puse sub o lupă satirică și chiar caricaturală, dar și de sentimentele de manechin impecabil, dar iritabil, ale soției sale, Elsa, de veleitățile unor figuranți din mediile frecventate (medicale, jurnalistice, artistice), fie de propriile reacții. El pendulează necontenit între culpabilizare și furie, debusolare și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
corvoadă carală, încât doar lăsându-se pradă unor închipuiri lascive, își salvează onoarea de mascul față de stewardesa cu chip de îngeraș cârlionțat vizibil pe pereții bisericilor de țară. Privind-o cu un ochi critic și analitic, punând-o chiar sub lupă, Luc (o dată cu naratorul) îi găsește toate defectele din lume (cu excepția semnului vaccinării) în plan mental, lexical, dar și în plan anatomofiziologic, vizualizându-i nuditatea și felul de a face dragoste, persif1area devenind caricatură, aproape ostilitate. Frustrata, vulgara și posesiva, Chrystèle
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
o va avea orbul (falsul samaritean) care se va târî până la ghereta santinelei, înnebunit de durerea pricinuită de infecția unei răni la picior. Este un traseu de coșmar descris magistral de Saramago, de-a lungul căruia îi sunt puse sub lupă senzațiile, sentimentele (obsedantele mustrări de conștiință, tip "un orb e sacru, de la un orb nu furi") suferința delirantă și gândurile ce-l transfiguraseră. Disperarea rece, lucidă dinaintea morții. Speriindu-se ca de o fantomă, soldatul de la poartă trage în plin
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
21. Gheorghie Velia 22. Iordachi Velia 23. Simion Velia 24. Iorga Velia 25. Timofteiu Velia 26. Ursul, pânzar 27. Toader, bucătar 28. Lupul Hlamba, chior 29. Hilip Surdul 30. Costandin Gane țigănci vădane 1. Irina 2. Ileana 3. Ioana 4. Lupa 5. Catrina Cuclincioaiei 6. Paraschiva 7. Safta Muniancă 1. Moldova în epoca feudalismului, vo. VII, partea I,pag.499-503, Edit. Știința,Chișinău, 1975. 299 299 3. Locuitorii satului Mlenăuți după Catagrafia din 1774 44 - toată suma caselor - 19scădere rufeturile, însă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
făceam. Ciocoii dac-am văzut Mii de poteri au făcut Frunza-n codru s-a rărit Haiducii s-au risipit. Numai singur am rămas Și de haiduci nu mă las Voi lupta, lupta mereu Până voi cădea și eu Voi lupa, lupta, măi frate Până voi cădea la moarte Codrean Lasă vorba, căpitane și privește în spatele tău, căci gazda de gol ne-a dat și pe toți ne-anconjurat și ne- or prinde făr’de veste, doar prin locurile aceste. Și ne-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Carol al II lea a cedat, sub presiunea Germaniei naziste și Uniunii Sovietice. În acea vară infernală, prea ușor, am încuviințat răstignirea țării noastre. Am acceptat ca bucăți din trupul ei să fie sfârtecat și înfulecat de vecini hulpavi. Sub lupă, observăm că nu a fost nimic onorabil în acest gest, ci totul s-a limitat la ceva instinctual. Statul a reușit să se salveze, iar, odată cu acesta, națiunii române să i se asigure condițiile necesare pentru a dăinui. În acele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
face obiectul altei cărți pentru implicarea ulterioară în descoperirile arheologice din zonă, dar și prin contribuția la întemeierea Muzeului Județean Vaslui. Din păcate, paginile acestei mărturii sunt mai puțin lizibile așa ca a fost nevoie de o transcriere atentă sub lupă (vezi pagina următoare - 96). Deși textul acesta este semnat - Octombrie 1937 de către Ghenuță Coman, student la Litere și Filosofie, Iași, implicarea studenților în activitatea de zi cu zi a localității, indiferent dacă erau sau nu de pe aceste meleaguri reiese foarte
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93473]
-
Drumul optic este d/n pentru un mediu transparent de indice de refracție n în care lumina străbăte distanța d. 9. Pentru aparatele optice cu imagini reale totdeauna imaginea este mărită. 10. Punctele conjugate sunt punctele obiect și imagine. 11. Lupa este un sistem optic convergent sau divergent. 12. Lumina este o undă electromagnetică. 13. Lumina la trecerea din apă în sticlă ( napă< nsticlă) își micșorează viteza. 14. Imaginea unui obiect într-o lentilă divergentă poate fi și reală. 15. Microscopul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
printr-o prismă; 4. interferența luminii pe o lamă subțire. IV. Despre lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
refracție n2 a lichidului, pentru ca raza de lumină să se reflecte total în punctul I? TEST 6 METODA SINELG [ sistemul interactiv de notare și eficientizare a lecturii și gândirii ] Citiți cu atenție enunțurile, apoi scrieți simbolul potrivit pentru fiecare enunț ! Lupa este o lentilă convergentă. Convergența unei lentile se exprimă în dioptrii. C= 1 / f O dioptrie este convergența unei lentile care are distanța focală de un metru. Radiațiile ultraviolete sunt periculoase pentru ochi. Un efect al radiațiilor ultraviolete este " boala
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
și aparatul fotografic sunt instrumente optice care dau imagini reale. Culorile primare în televiziune sunt: roșu, galben și albastru. Într-o zi cu soare, un copil a reușit să aprindă o frunză uscată și o bucată de ziar, cu ajutorul unei lupe. Culorile primare în imprimerie sunt: magenta, galben și cyan. Mirajul optic apare în deșert, dar și în localitatea noastră. TEST 7 1. Pentru a obține o imagine virtuală a unui obiect real într-o lentilă convergentă, obiectul trebuie plasat fața
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu lentile divergente; d) cu o oglindă plană. 3. Unitatea de măsură m-1 este caracteristică următoarelor mărimi fizice: a) convergenței lentilelor; b) puterii optice a microscopului; c) puterii optice a lupei; d) distanței focale a lentilelor. 4. Instrumente optice care dau imagini reale sunt: a) lupa; b) luneta; c) aparatul fotografic; d) microscopul. 5. Indicele de refracție al unui mediu optic transparent depinde de: a) sinusul unghiului de incidență; b) natura
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
oglindă plană. 3. Unitatea de măsură m-1 este caracteristică următoarelor mărimi fizice: a) convergenței lentilelor; b) puterii optice a microscopului; c) puterii optice a lupei; d) distanței focale a lentilelor. 4. Instrumente optice care dau imagini reale sunt: a) lupa; b) luneta; c) aparatul fotografic; d) microscopul. 5. Indicele de refracție al unui mediu optic transparent depinde de: a) sinusul unghiului de incidență; b) natura mediului optic; c) lungimea de undă a radiației; d) sinusul unghiului de refracție. 6. Care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
audio ale unor cărți); - mărirea textului și a imaginii se realizează cu ajutorul unui fotocopiator sau a unui software special; educatorii pot scrie și ei textul cu litere mai mari, pe o coală de hârtie, iar unii elevi pot utiliza o lupă de mână sau un circuit de televiziune Închis; - utilizarea unor materiale pe suport video cu subtitrări le ușurează elevilor cu dizabilități de auz sau cu pierderi de auz accesul la anumite informații; - o persoană care să ia notițe le poate
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]