29,759 matches
-
împreună cu Mircea Popescu , instituție ce s-a vrut „organizație umbrela” în scopul implicării și mai mult în viață socio-politică a țarii. Noi suntem cei care am lansat ideea înființării „Circumscripției Electorale 43 diaspora”, din 2008, dar și cei care am luptat pentru schim barea legilor electorale. Am reușit, dar niciodată nu ne-am gândit că partidele vor beneficia de această realizare impunând-și candidații pe criteriile lor politice. Anul 2001 a fost anul unei scindări, cănd M. Popescu împreună cu doamna Smaranda
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
acum istorie. El face parte din convulsiunile unei epoci bulversate de scenariile prin care eșalonul 2 al PCR împreună cu anumite structuri ale securității au reușit să pună mâna pe toate pârghiile puterii după revoltă din decembrie a tinerilor care au luptat cu pieptul gol împotriva blindatelor unui regim despotic, scandând : “Vom muri și vom fi liberi!”. Există acolo în inima Capitalei o troița de lemn înălțata în memoria lor unde veneam adesea să mă reculeg și să aprind o lumânare pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
iute, om vesel pus pe nebunii, neastâmpărat, trăsături ce l-au făcut pe generalul Traian Moșoiu să-l poreclească după cuvântul popular „Zavaidoacă” (cuvânt rămas ca amintire de pe timpul când muscalii de-a călare au trecut Prutul la 1877 ca să lupte împotriva turcilor, dar în loc să se întoarcă la „hazaica” lor acasă, le-a plăcut să stea pe teritoriul României, iar la petreceri cântau de mama focului: „Zavai-zavai!... Cazacioc, Zavai-doc, să mai bem un poloboc”, rămânând ca să se păstreze în conștiința poporului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
chinuit în închisori. Poetul se rupsese însă de această lume, supremul țel de-a fi era ancorat în Rugăciunea neîncetata, Rugăciunea inimii pe care o practică de mult timp și eficient. Experiențele spirituale i-au dat forță lăuntrica de a lupta cu vitregia celulei și a statutului său de încarcerat. Colegii de celulă, conștienți de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se roage nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Comparând România de astăzi cu țări din zone care nu au fost abandonate lui Stalin și comunismului precum Italia, Grecia, Turcia ne putem da mai bine seama de diferențe. În Canada au existat români cu dragoste de țară care au luptat și au demascat ororile dictaturii comuniste din țara lor de origine. Au organizat activități anticomuniste, au participat la demonstrații anticomuniste, au scris împotriva comunismului etc. Unii mai există, alții au dispărut. În funcție de mărturii și probe, se vor acorda maxim 20
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
AL MARILOR PIERDERI” ...Despre maestrul Vasile Gorduz, sculptor de valoare mondială, profesor universitar la Universitatea Națională de Arte, câștigător a numeroase premii naționale și internaționale, membru onorific al Asociației Canadiene a Scrii torilor Români, știam de multă vreme că se luptă cu un cancer la gât. Se pare că știa de cumplită boală încă din anul 2004, când a venit la Montreal pentru a asista la dezvelirea statuii lui Eminescu din Piață României, al cărei creator era. A scăpat de suferință
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ăsta că doar cei cu îmintea mai deschisă' precum tine le pot înghiți!" (forum.softpedia.com). Precum apare supărător de des în traduceri: "Ťtot ce am vrut a fost să dovedesc că cineva atât de mic precum mine se poate lupta cu o corporație gigantť, a scris Rowe pe site-ul său" (apropo.ro). Se pare că spaima de cacofonii pătrunde și în textele folclorice (deocamdată, în cele mai curînd parodice): "Cu Programu' Fermieru', țăranu' să trăiască precum boieru'!, le-au
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
trecutului regim ce și-a supraviețuit. în spatele amăgitoarelor fraze elogioase, d-sa percepe "nu atît năduful sau suspiciunea ci mai degrabă reproșul surd împins pînă la animozitate, de parcă aș fi comis o necuviință că am preferat onestitatea și marginalizarea în loc să lupt pe baricadele demenței colective". Cred că avem în privința aceasta o experiență comună...
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
război mondial. Intensa activitate concertistică n-avea să-l împiedice pe George Enescu să compună în continuare (sonatele pentru pian, opera Oedip, Suita a III-a pentru Orchestră). Revenit în România în timpul celui de al doilea război mondial, Enescu se luptă cu îndârjire pentru valorile contemporane ale muzicii românești (Constantin Silvestri, Ionel Perlea), îndepărtându-se însă de propria activitate componistică. După război susține concerte cu Menuhin și Lipatti și, la venirea la putere a comuniștilor, se exilează pentru totdeauna la Paris
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
din fr. bassin), nu bazin (cum e în Îndreptar). Greșeala se datorează faptului că într-o vreme mulți scriau s pentru z intervocalic, iar cititorii și-au închipuit că și aici s trebuie citit z." Tot Al Graur s-a luptat - fără succes - să impună forma a sezisa (mai firească, pentru că verbul provine din fr. saisir, în care al doilea s se pronunță z), în vreme ce uzul alesese deja (din comodități și preferințe spontane de pronunție) forma a sesiza. De altfel, în
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
se mențină și să se complacă într-o atmosferă de resemnare și fatalitate. Premisele scepticismului său filosofic acolo ar fi condus. Afirmația "avem ideile temperamentului nostru", pronunțată ca o lege inflexibilă, nu ar fi dus departe, neîngăduindu-i să se lupte cu propriile inerții, pe care și le cunoștea foarte bine: paseismul, refugiul în amintire, contemplativitatea, provincialismul moldovenesc, melancolia sumbră provocată de ineluctabilul zădărniciei universale. Ar fi trebuit să devină un critic fidel al colegului său de școală Mihail Sadoveanu, pe
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
pe Bulevard (vis-ŕ-vis, puțin în diagonală, de Scala). Găsești acolo, de-un exemplu, Paradisul suspinelor, al lui Vinea, și Tîlbîc, Tureatca & Co., de Sașa Pană. Nici unul din titluri nu ilustrează, pur și dur, avangarda. Sînt, iscălite de autori care au luptat în regimentul ei, doar fiole cu aerul timpului. Prima e mai bătrînă, din 1930, de la "Cultura Națională". Cînd o vezi, îți dă impresia întîlnirii (norocoase...) c-un coșar. Tuciurie și subțirică, cu niște zdrențe atîrnîndu-i prin margini. (De fapt, nici
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
crîșmă, unde pe orice motiv "mai merge una", soldații la cazarmă. Unde se întîmplă lucruri ciudate. "Solomon are trei clase gimnaziale. În ultimul timp l-a Ťdescoperitť pe Sadoveanu. A citit Venea o moară pe Siret, Baltagul, și acum se luptă cu Zodia Cancerului. E o luptă de-a v-ați-ascunselea cu vigilența superiorilor. Volumele - sînt două - le-a pitit într-un fund de dulap, printre registre vechi, unde e mai mic pericolul să se dea peste ele. A desfăcut primul volum
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
noi structuri politice... - Încă una!?!, s-a speriat Haralampy. - Nu, dragă, l-am liniștit, e o simplă construcție-pol, în jurul căreia va gravita... Mă rog, va gravita ceva, sau cineva - înțelegi? - Nu. Eu am priceput doar că domnul Stolojan se va lupta pentru fuzionarea PNL-ului cu PD-ul... Percepție haralampyană, ce să-i faci, îmi spun, deși, parcă așa se exprimase, totuși, domnul Stolo... În orice caz, a fost o emisiune din care am înțeles ceva-ceva mai mult decât nimic, și
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
în fiecare etapă a biografiei sale, o datorie de onestitate. A fost frământat fără încetare de întrebarea de ce gândește așa și nu altfel. Într-o primă fază a crezut că ideile vin dintr-o anumită psihologie, pentru ca ulterior să se lupte cu propriul temperament moldovenesc, orientat greșit (liric, nostalgic, pasiv, rural sau provincial, oricum contemplativ - deci tradiționalist), pentru a-și impune o direcție în consonanță cu spiritul timpului (spre epic, urban, obiectivitate, depășirea complexelor, autoanaliză lucidă, psihologism, voință de sincronizare europeană
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
fi fost altfel, aș fi făcut literatura din primii ani ai vieții, în așa fel, încât să devin un scriitor format încă de tânăr. Stilul, concizia, frumusețea cuvântului, trebuie să le cauți, chiar dacă ai aptitudinea scrisului și trebuie să te lupți ca să le găsești... Mie mi-au trebuit câțiva ani buni ca să le redescopăr, la vârsta tardivă la care m-am apucat de literatură, dar asta, ucenicia asta, aș fi vrut s-o fi început pe la 20-30 de ani. D.C.: Cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
împreună cu Mircea Popescu , instituție ce s-a vrut „organizație umbrela” în scopul implicării și mai mult în viață socio-politică a țarii. Noi suntem cei care am lansat ideea înființării „Circumscripției Electorale 43 diaspora”, din 2008, dar și cei care am luptat pentru schim barea legilor electorale. Am reușit, dar niciodată nu ne-am gândit că partidele vor beneficia de această realizare impunând-și candidații pe criteriile lor politice. Anul 2001 a fost anul unei scindări, cănd M. Popescu împreună cu doamna Smaranda
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
acum istorie. El face parte din convulsiunile unei epoci bulversate de scenariile prin care eșalonul 2 al PCR împreună cu anumite structuri ale securității au reușit să pună mâna pe toate pârghiile puterii după revoltă din decembrie a tinerilor care au luptat cu pieptul gol împotriva blindatelor unui regim despotic, scandând : “Vom muri și vom fi liberi!”. Există acolo în inima Capitalei o troița de lemn înălțata în memoria lor unde veneam adesea să mă reculeg și să aprind o lumânare pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
iute, om vesel pus pe nebunii, neastâmpărat, trăsături ce l-au făcut pe generalul Traian Moșoiu să-l poreclească după cuvântul popular „Zavaidoacă” (cuvânt rămas ca amintire de pe timpul când muscalii de-a călare au trecut Prutul la 1877 ca să lupte împotriva turcilor, dar în loc să se întoarcă la „hazaica” lor acasă, le-a plăcut să stea pe teritoriul României, iar la petreceri cântau de mama focului: „Zavai-zavai!... Cazacioc, Zavai-doc, să mai bem un poloboc”, rămânând ca să se păstreze în conștiința poporului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
chinuit în închisori. Poetul se rupsese însă de această lume, supremul țel de-a fi era ancorat în Rugăciunea neîncetata, Rugăciunea inimii pe care o practică de mult timp și eficient. Experiențele spirituale i-au dat forță lăuntrica de a lupta cu vitregia celulei și a statutului său de încarcerat. Colegii de celulă, conștienți de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se roage nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Comparând România de astăzi cu țări din zone care nu au fost abandonate lui Stalin și comunismului precum Italia, Grecia, Turcia ne putem da mai bine seama de diferențe. În Canada au existat români cu dragoste de țară care au luptat și au demascat ororile dictaturii comuniste din țara lor de origine. Au organizat activități anticomuniste, au participat la demonstrații anticomuniste, au scris împotriva comunismului etc. Unii mai există, alții au dispărut. În funcție de mărturii și probe, se vor acorda maxim 20
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
AL MARILOR PIERDERI” ...Despre maestrul Vasile Gorduz, sculptor de valoare mondială, profesor universitar la Universitatea Națională de Arte, câștigător a numeroase premii naționale și internaționale, membru onorific al Asociației Canadiene a Scrii torilor Români, știam de multă vreme că se luptă cu un cancer la gât. Se pare că știa de cumplită boală încă din anul 2004, când a venit la Montreal pentru a asista la dezvelirea statuii lui Eminescu din Piață României, al cărei creator era. A scăpat de suferință
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
acordat-o acestei patimi, arată cât de periculoasă este, ea începând să-l supere pe om de la cea dintâi vârstă<footnote Sf. Ioan Casian, Despre cele 8 gânduri ale răutății, în Filocaliaă, vol. I, p. 113. footnote>, acesta având de luptat împotriva ei întreaga sa viață. Desfrânarea, excelând într-o violență puternică și o durată foarte lungă, face ca războiul purtat împotriva ei să fie cutremurător și înfricoșător, fiind mai crâncen decât toate celelalte<footnote Idem, Așezăminte mănăstireștiă, p. 187. footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
trebuie învinsă de o alta, cel puțin la fel de intensă<footnote Georges Habra, op. cit, p. 249. footnote>, și că sunt necesare toate eforturile fizice și psihice pentru a birui această patimă ce l stăpânește. De aceea el va trebui să lupte cu aceeași pasiune cu care înainte a păcătuit. Lupta împotriva desfrânării este aspră și îndelungată, iar remediile recomandate de Sfinții Părinți sunt în număr mare, variate și necesită nevoințe îndelungate. Aceste nevoințe sunt adevărate lupte fizice, psihice și duhovnicești. Din
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
aspect și un efect pozitiv, fiindcă duce la restaurarea caracterului<footnote Ibidem, p. 25. footnote>, înfrânarea pântecelui și castitatea nu mai sunt nici o utopie, nici o naivitate și nici o tăgăduire a vieții<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 19. footnote>. Ascetul nu luptă împotriva corpului, ci a cărnii. Pentru a-și salva trupul trebuie să dezrădăcineze din el egoismul. Lupta spirituală și asceza duc la frumusețe, fac persoanele frumoase, deoarece permit propriului corp să trăiască din ce în ce mai mult ca și corp pnevmatic, spiritual, ca
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]