1,124 matches
-
Să transformăm omul în statuie când avem certitudinea că va rezista principalelor intemperii. Uneori este mai sănătos să te acoperi cu o pătură, decât de glorie. Egoismul geniilor poate fi și creator. Artiștii trudesc din greu, dar ștaiful gloriei îl lustruiește timpul. Anonim pe timpul lui Tiberiu, Iisus salvează acum anonimatul împăratului. Scriitorul trebuie să-i cucerească întâi pe cei de pe scara lui de bloc și apoi să curteze mapamondul. Oamenilor celebri li se exagerează meritele, dar și slăbiciunile. Pariul cu eternitatea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
orgolii. În artă, timpul clasicizează toate caraghioslâcurile valoroase. Fă ceva ! Nămeții senectuții oricum vin. Timpul trebuie înnobilat, nu doar dilatat. Pe axa timpului, arta este cea mai subtilă anticipare. O generație înalță idoli, alta îi doboară. SECOLUL NOSTRU Computerele ne lustruiesc memoria. Nu sensibilitatea. Timpul liber, amplificat de dezvoltarea tehnicii, ni l fură hedonismul, nu cultura. Omul contemporan tinde să devina o anexa a butoanelor. În ciuda tehnologiilor, avansate, procurarea hranei ne fură mai multă energie decât în comuna primitiva. Din confruntarea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
dezordinea noastră spirituală și afectivă. Uneori ni se pare că harta lumii seamănă leit cu blana unei pantere. Grație tehnicii, ne putem vinde sufletul pe Internet, chiar prin licitație deschisă. Marile mutații spirituale încep să-și arate colții. Computerele ne lustruiesc memoria. Nu sensibilitatea. În era computerelor, o cultură nu se mai poate mândri doar cu tezaurul folcloric. Dar și fără el va fi foarte trist. Civilizația actuală generează nostalgia față de bunul sălbatic de altădată. Niciodată nu este vinovată tehnica, ci
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de mâl. Apa se scurge și mâlul lipește. Apoi pui alte foi de-a curmezișul și iar le uzi ca să le lipești. După aceea tai marginile cu grijă, să fie drepte. Pe urmă usuci foile la soare și apoi le lustruiești cu o bucată de fildeș. De aici încolo cartea așteaptă să fie scrisă. Iahuben asculta uimit și tot trăgea cu coada ochiului spre desișul de lângă râu, acum abia zărindu-se prin aerul amurgului. Apoi, deodată, își aduse aminte: - Vorbeai de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și încețoșate, dislocate din esența lor și scufundate într-o mlaștină de morală stupidă, de medicină empirică, de multe pagini de poezie, și mai ales de ignoranță, agnosticism, superstiție, frică de natură, trufie, minciuni voite și haos. Și totul e Lustruit cu niște false taine, ca și celebrul număr 666 din Apocalips, al lui Neron, pe care l-a descifrat odinioară cineva și despre care vorbește Engels. Biblioteca domnului Eratostene avea însă vreo șapte sute de mii de manuscrise până în anul 48
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ploaia măruntă fiind doar complicele țiganului sordid ce mînă o cotigă gata să se dezmembreze, trasă de-o umbră de cal, numai piele și oase. O clipă doar, cîte-un ochi Înlăcrimat zărește sau poate doar Închipuie sclipirea alb-albăstrie a oțelului lustruit de atîtea brazde Întoarse. Imagini legate organic SÎnt unele poeme construite În jurul unui Înțeles pe care l-aș numi organic. Legătura Între imaginile juxtapuse este una care se continuă firesc prin schimbare, așa cum Întrun organism există o legătură funcțională Între
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
uneia și aceleiași dimensiuni: timpul. Așa cum intemperiile fasonează lent un peisaj, afectându-i părțile cele mai friabile, la fel și gândirea mitică lucrează asupra materiei narative, eliminându-i elementele instabile, anecdotice sau inadecvate, lăsând la suprafață doar blocuri eratice, perfect lustruite prin uz." 73 Pierre Brunel (coord) op. cit., vol. 2, p. 393 74 Citat de Pierre Brunel în ibidem, vol. 2, p. 50. 75 Hehdi Sahnine, în ibidem, vol. 2, p. 44. 76 Nathalie Mahé, Mitul lui Bachus, pp. 311-312. "Prinsă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
se fi adunat între timp prietenii care veneau la cină, dar de care nu fusese nevoie pentru repetiție. Ca și biserica, restaurantul era o clădire veche care fusese renovată și era la fel de caldă și de primitoare, cu podele din lemn lustruit de stejar și cu mese aranjate cu grijă. Prima persoană pe care o zări Nieve când sosiră era Carol Jansen. A trebuit să se uite de două ori ca să fie sigură că era vechea ei colegă, deoarece Carol arăta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
i-am zis, dar Îmi trimit lucrurile la curățătorie. — Nu, nu, nu, făcu el, vârându-și mâna În detergent. Am ascuns-o aici de vizitatorii nepoftiți. Așa, uite-o. Scoase din pachet un obiect mic, plat, argintiu, pe care-l lustrui de rever Înainte de a mi-l pune În palmă. Era un disc oval cam de mărimea unei cutii de chibrituri. Pe o parte era omniprezentul vultur german ținând În gheare coroana de laur În jurul svasticii; pe cealaltă față erau cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
față de intrare. Burta de băutor de bere a proprietarului cu același nume avea o mărime care mai lăsa doar puțin loc În spatele barului, cât să se strecoare el. Când am intrat pe ușă, acolo l-am găsit, turnând beri și lustruind pahare, În timp ce frumușica de nevastă-sa Îi servea pe clienți la mese. Acestea erau adesea ocupate de ofițeri de la Kripo din Alex, iar asta avea ca efect faptul că Stock era obligat să Își etaleze devotamentul față de național-socialism, chipurile. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
acest gând, sărmanii nenorociți care sunt „lucrați“ acolo merg la culcare la fel de fericiți ca niște omuleți de zăpadă. M-am ridicat și am mers spre ușă: — Drăguț articolul despre cuplul Lindbergh. Am mers pe jos Înapoi la birou. Frau Protze lustruia sticla de pe poza cu Tilly care se Îngălbenea, atârnată pe un perete din sala de așteptare, și Îl contempla, cu oarecare amuzament, pe vrednicul de milă burgrav al Rothenburgului. Când am intrat pe ușă, a Început să sune telefonul. Frau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Haus. La etajele 5 și 7 era lumină, dar la etajul 8 nu. Am privit Înăuntru prin ușile masive din sticlă. Un agent de pază stătea la recepție și citea ziarul, iar pe coridor, mai Încolo, era o femeie care lustruia pardoseala cu o mașină electrică. Începu să plouă când am dat colțul pe Hermann Goering Strasse și am făcut la stânga pe Îngusta alee de serviciu care ducea la parcarea subterană din spatele clădirii Columbus Haus. Erau parcate acolo doar două mașini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
adusese și familia, slujitorii de taină, încercând ca nimeni să nu ducă dorul Ieșilor. Numai Alexandru Coconul era trimis să slujească în Țara Românească, domnind după povețele tătâne-su și sub privegherea mitropolitului Anastasie și a maicii sale Arghira. Țigăncile lustruiră podelele și înfășară paturile, coșarii curățară hornurile, alungând cucuvelele, care-și făcuseră cuib tocmai acolo, baba Saveta, pităreasa Curții, cumpărase, de la Franț, spoitorul cel neamț, toate blidele trebuincioase bucătăriei. Asudase de multele porunci date slujnicelor pricepute în facerea bucatelor, neuitând
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
un oftat prelung răzbătea dintre femei și un chiuit umplea drumul cețos. Două umbre se țineau laolaltă, clătinânduse în bătaia ușoară a vântului. Unul ascundea o trompetă aurie în cojocul ponosit, în timp ce tovarășul lui ducea în spate o dobă mare, lustruită de atâta întrebuințare: erau lăutarii din cătunul vecin, Pârcovaci, care merseseră, toată noaptea cu Bereza. Hăi, iștia-s rușii! N-ați mai terminat colindatul? O să-l terminăm astăzi, îngăimă, înțelept, Maxim. Și așa se întâmplă. Părintele a hotărât, drept pedeapsă, ca
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
deodată seama că este ceva neobișnuit în înfățișarea ei. La început părea o nimfă de bronz ca oricare alta, reprezentantă modestă a poporului de statui care parazitează fântânile municipale și își acoperă pudic cu mânuța, în boschetele de forsithia, dâmbul lustruit dintre coapse. Același gest îl făcea, în mijlocul iazului, și statuia din parcul conacului. Numai că pe fața ei, ușor plecată pe-un umăr, astfel că unul dintre obraji era pe jumătate acoperit de umbra părului sucit în bucle, câteva șuvițe
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
caute țoalele bune prin cușete. Tuburi de spray nu se găseau atunci pe toate drumurile, așa că puținele disponibile au fost folosite de toată lumea până s-au terminat. După ce și-au tras pe ei tangalejii și cămășile înflorate, după ce și-au lustruit pantofii "de pește", cei mai mulți s-au cărat la femei, în dormitorul din aripa cealaltă a conacului. Am rămas cu Papa, cu Angeru, cu Ti tina și cu Gămălie. Mai târziu a intrat și Savin pe ușă, a zis doar "Salut
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mei, nici cămășile lor cadrilate, pur și simplu fiindcă nu credeam că ar fi fost posibil să am și eu vreodată așa ceva, după 121 cum mi se părea absurd gândul că aș putea să am vreodată magnetofon. Așa că mi-am lustruit doar puțin pantofii. Pe când făceam asta deasupra unui ziar întins într-un colț al dormitorului, amuzîndu-mă cum stropi de cremă neagră de pe peria îmbîcsită punctau fața Tovarășului, care făcea cu mâna într-o poză de pe prima pagină, am auzit apropiindu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și a fratelui său Sofronie, Rămânem și mâine aici, te-ai hotărât pe loc doar cu ochii la Sfânta Treime, și pășim sfioși în tăcerea din naos, scena votivă, Ieremia Movilă cu familia, scaunele înalte de lemn, îngălbenite de vreme, lustruite de atâtea mâini ce s-au sprijinit cu credință pe barele lor, scăpărând o privire în altar, Deisis, rugăciunea, ne închinăm amândoi nu fără teamă la icoane, nu sunt prea obișnuită cu astfel de gesturi, atât de rar ajungând într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
chirpici, și turnulețe împodobite cu beculețe de Crăciun, puse cu șase săptămâni înainte de sărbătoare. Interiorul era plăcut, cu lemnăria închisă la culoare. Chiar lângă holul de la intrare era un bar lung din lemn de stejar, iar în spatele lui un tip lustruia pahare. Lee îi flutură insigna pe la nas și întrebă: — Bruno Albanese? Tipul îi făcu semn spre partea din spate a restaurantului, apoi își plecă privirea. Partea din spate era îngustă, cu separeuri din imitație de piele și lumini discrete. Clefăieli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
șterse pomada de pe mână pe mâneca lui. De Witt se prăbuși la pământ, apoi se târî până la closet și vomită. Când încercă să se ridice, Fritzie îi împinse capul înapoi în closet și-l țintui acolo cu ciocatele lui masive, lustruite cu scuipat. Fostul proxenet și spărgător de bănci înghiți apă cu pișat și vomă. — Lee Blanchard e în TJ, iar tu ai venit aici glonț, direct de la Marele Q. Asta-i o coincidență a naibii de ciudată și nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
s. Fețele scrijelite sunt très à la geniala Martha - când e supărată, zgârie ca o pisică. Ceva din spusele ei nu-mi părea în regulă, dar nu-mi dădeam seama ce anume. — Martha ți-a spus toate astea? Madeleine își lustrui gheruțele roșii. — Când numele din agenda neagră au ajuns în ziare, am știut că Martha trebuie să fi fost. I-am smuls o mărturisire. M-am întors către Emmett. — Unde-i Georgie? Bătrânul se foi. — Probabil că stă într-una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
a vintrelor lui David Reid. Se preface că nu e vorba de un copil de sex masculin, secționându-i organele genitale. Își spune că delictul e mai puțin atroce, pentru că nu violează În fapt băieței. Își scoase ochelarii și-i lustrui cu capătul cravatei. Nu, Martin Strichen trebuie să-și poată justifica acțiunile, chiar dacă și numai față de sine. Își are ritualurile lui. Va vrea să se folosească de tot timpul pe care Îl are la dispoziție. Logan nu mai scoase nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
prima oară, nu dădu prea multă atenție raportului său. Macro se închise în bibliotecă împreună cu Gajus. — La Roma nu există nimeni care să dețină puterea în zilele astea, îi spuse. Nimeni. Numai cohortele mele, care-și petrec zilele țesălând caii, lustruind armele și jucând zaruri. Îți aduci aminte de vremea când Roma era terorizată de Elius Sejanus? Cine a eliberat-o, de la căderea nopții până în zorii zilei următoare? Eu, numai eu; eu am luat-o în mână așa cum îmblânzești un cal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
dacă au timp și pentru a fi obișnuiți; e curios, dar nu s-a păstrat decât ceea ce este oarecum ieșit din comun În presupusa lor existență. Unde sunt angoasele, Îndoielile, teama de moarte? Se pare că faima i-a nivelat, lustruindu-le o viață-etalon ce nu mai are nimic personal, nimic uman, prin care să se simtă că au trăit cu adevărat. A fi celebru nu este o mare fericire, ci mai degrabă o mare caznă; nu poți să faci ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
care a criticat orice aspect legat de tehnica ei, Balzac s-a uitat la fața ei palidă și deznădăjduită și a declarat: - Eu ți-am spus că ai potențial, nu că ești bună. Dacă vrei pe cineva care să-ți lustruiască ego-ul, nu ești la locul potrivit. Acum, vrei să pleci acasă la mămică sau vrei să ne apucăm de treabă? Și s-au apucat de treabă. Așa a început relația mentor-discipol între ei doi, oscilând între iubire și ură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]