1,455 matches
-
sacru”. Carol cel Mare nu era însă naiv și nu a căzut pradă vanităților obișnuite. Dimpotrivă, era un om cultivat și, dacă ar fi să-l credem integral pe biograful său Eginhard, era și foarte înțelept: disprețuia fastul și veșmintele luxoase, era lacom la mâncare, dar foarte cumpătat la băutură, se antrena cu locvacitate în dispute filosofice și teologice, era un spadasin neîntrecut, un călăreț fără pereche, un vânător iscusit și un înotător remarcabil; nu e clar dacă știa să scrie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Majoritatea populației Statelor Unite era alcătuită, în secolul XX, din middle men formați în collegies și schools, fără pretenții erudite; astfel încât acești middle men șocau întotdeauna absolvenții asprelor și prea livreștilor școli europene prin faptul că locuiau în case cu bucătării luxoase - dar fără biblioteci - și își dictau scrisorile pentru că nu știau să le scrie singuri... Și totuși, conducerea științifică a muncii în instituții productive organizate riguros pe criterii de profit și eficiență a transformat acest sălbatic purgatoriu într-un paradis terestru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
următorul răspuns al meu la una dintre întrebările legate de viața noastră după instaurarea „regimului” (era un răspuns care-i „atingea” prin ceea ce putea fi mai concret, pentru ei, proprietari - între altele - ai acelei case cu vreo șapte camere, mobilate luxos și în stilul rafinat italian): „Închipuiți-vă că vi se «ia» de către Stat această casă și că deveniți cel mult «chiriași», iar pe deasupra că nu veți mai avea dreptul - «Cum, Dio mio!», au exclamat - decât la o singură încăpere - și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bărcile, căutând să plece cât mai repede. Doar Iubirea a rămas până în ultimul moment. Când insula era pe punctul să se scufunde, Iubirea a decis să ceară ajutor. S‑a întâmplat ca Bogăția să treacă pe lângă Iubire cu o barcă luxoasă. Atunci Iubirea, cu o voce sfioasă, îi zise: - Bogăție, mă poți lua cu tine? - Nu te pot lua, căci e mult aur și argint în barca mea și nu mai am loc și pentru tine. Deoarece pericolul era din ce în ce mai mare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
noastră (1942); basmele în versuri Povestea ghiocelului (1937), Barbă-Roșie (1940), Crăiasa piticilor (1945). I se acordă Premiul Național pentru artă dramatică în 1943. Înrudit cu simboliștii printr-o vădită propensiune către universul citadin, R. poetizează în Leii de piatră vitrinele luxoase, automobilul, viața elegantă, mondenitatea frivolă, captând rezonanțe și emoții estetizate care îl apropie de lirica lui Ion Minulescu. Descriptiv, este atent la detaliul decorativ, îmbinând indiscreția și rafinamentul. „Subiectul” pieselor sale lirice este luxul, strălucirea mondenă, amintind creația târzie a
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
o istorie secretă. Ceea ce arată lumii e doar machiajul, masca, partea - mai mult sau mai puțin onorabilă - a unui aisberg de imoralitate, corupție, lăcomie, abuz de droguri și de sex, perversitate și crimă. În această lume, asasinii umblă în mașini luxoase, iar victimele - rareori superioare din punct de vedere moral - sporesc procentul de imoralitate, depravare sau violență. Este o lume urât mirositoare, un tărâm pustiu, o enclavă respingătoare populată de fantomele unui trecut blestemat. Ploaia care cade aproape necontenit pe parcursul celor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
părintele său, răzeșul Petre Criță. Ca într-un caleidoscop, sunt reînviate istorii de pe vremea lui Alexandru Ipsilanti, se perindă o lume veche, icoane din viața satelor răzășești, dar și peripeții, drumuri cu pricini la Divan, impresii legate de un oraș luxos și derutant, precum Iașii de odinioară. Romanul își definește identitatea și valoarea tocmai prin remarcabilul dar de povestitor al lui C., nuanțat de un lirism discret, de o propensiune aforistică întru totul potrivită unor istorii în esența lor inițiatice. Plasticitatea
CANTACUZINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
și recenzii la „L’Architecture” (Paris), „Revista istorică română”, „Architecture d’aujourd’hui”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Timpul”, „Artă și tehnică grafică”, „Viața românească”. Împreună cu Octav Doicescu, P. E. Miclescu și Matila Ghyka scoate revista („caietele de artă și critică”), de luxoasă înfățișare și dens conținut, „Simetria” (1939-1947), în care are contribuții de o remarcabilă ținută. A semnat, din când în când, cu inițiala S. În asociere cu Grigore Ionescu și Traian Costa traduce din Vitruviu, Despre arhitectură (1964), redactând și o
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
și fustă strâmtă Să nu intre stambă multă.” Femeile râseră, și, cu mare coraj din damigeană, cumătrul Gafton adăogă : „Iar acuma, dacă vreți, Să vă zic despre băieți, Că sunt tare fantazii, Ca cucoșii cei târzii. Au și ei ceva luxos, Zic că este de folos : Pantofi cu vârf ascuțit Parcă-s muche de cuțit, Frizură la periuță, Parcă-i ceafa la maimuță. La anul și la mulți ani !” ură cumătrul și goli cu chef ulcica. - Stați, să zic și eu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
aveam să „exersăm“ sărutul În vara dinaintea clasei a treia. Și iată și școala de fete Baker & Inglis, sus, pe dealul de deasupra lacului.) Bunicul meu știe foarte bine că Zizmo n-a venit În Grosse Pointe ca să admire casele luxoase. Așteaptă nerăbdător să vadă ce pune la cale Zizmo. Nu departe de Rose Terrace apare o deschidere către lac: negru, gol, Înghețat bocnă. Lângă mal gheața se adunase În bucăți mai mari. Zizmo urmează malul până când ajunge la o deschizătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Tim (1933-1996) - cîntăreț american de muzică pop, o apariție ciudată, de peste un metru optzeci, cu păr lung și creț și cu un nas imens, care cînta cu o voce ascuțită și falsă, acompaniindu-se la ukulele. Scaun de birou extrem de luxos, creat de designerul Herman Miller. Le Corbusier, pseudonimul lui Charles Edouard Jenneret (1887-1965), unul dintre cei mai importanți arhitecți și designeri ai secolului XX. Kaspar Hauser - băiat de șaisprezece ani, găsit pe 26 mai 1828 În Nürnberg, Germania. Băiatul avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu un glas murmurat: — Nu vrei să mergem În cabinetul meu? Maigret Îl urmase fără tragere de inimă. De la o vreme, prevedea că se va Întîmpla Într-o zi, dar o amîna mereu. Cabinetul medicului nu era nici mare, nici luxos. Pe birou, stetoscopul stătea lîngă flacoane, tuburi cu pomadă, hîrtii administrative, iar patul pe care bolnavii se Întindeau părea că păstrează urma adîncă lăsată de ultimul pacient. — Ce-ai pățit, Maigret? Nu știu. Probabil că din cauza vîrstei. — Cincizeci și doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
simțea un om În vîrstă, nici măcar ca unul care Îmbătrînea. Totuși, tinerețea nu-l Împiedica pe doctorul Rian să locuiască Într-o reședință particulară din cărămidă roz, pe bulevardul Statelor Unite, și, dacă decorul amintea puțin de anul 1900, era totuși luxos, cu scări din marmură, covoare, mobile lustruite, cameristă purtînd bonetă cu broderii. — Presupun că părinții nu mai trăiesc? De ce boală a murit tatăl? Medicul nota răspunsurile pe o fișă, minuțios, cu un scris regulat de sergent-major. — Mama? Aveți frați? Surori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
diferite, Încît devine neutră. La fel aici, probabil că sînt sau au fost foste glorii ale galanteriei, teatrului, filmului. Am găsit un cartier de reședințe particulare unde Încă pot fi zăriți valeți cu livrea dungată. Pe coline poți ghici vile luxoase și discrete. Ca la Nisa... — Și ce deduci? — Nimic. Avea treizeci și doi de ani cînd s-a mutat la Nisa, unde era la fel de singură ca aici. În general, singurătatea Începe mai tîrziu. — Există dureri sufletești... — Știu, dar chipul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
el. Peste cinci ani, Lecoeur va Începe și el să se gândească la pensie și să se Întrebe ce va face când nu va trebui să se mai ducă la birou. Treceau prin fața celor două hoteluri din spatele cazinoului, cele mai luxoase din oraș. Câteva mașini lungi așteptau la marginea trotuarului. Un bărbat În smoking se răcoarea, Într-un fotoliu de grădină lângă ușa turnantă. O lustră de cristal lumina holul cu frumoase covoare orientale și coloane de marmură, iar un portar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
să-ți plătească cota-parte din afacere. Asta-i problema, nu? Scribonius Libo aprobă viguros din cap: M-aduce la sapă de lemn! se jeluie. De, îl ironizează Gallus. Pământurile tale s-au dus de mult pe tot felul de extravaganțe luxoase, iar veniturile astea fabuloase, în loc să le capitalizezi, le lași să ți se scurgă printre degete. Libo gesticulează agitat: — Gândește-te și tu! Chiar după ce achit taxa de 25% către stat, profitul e bunicel. — Cât de bun? întreabă Asinius cu ochi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Jemima Jones mai mult decât curioasă, pentru că nu prea poate înțelege de ce ar vrea cineva cu dimensiunile Jemimei să meargă la sală. Firește, și-a dat seama că vrea să slăbească, dar problema e că această sală extrem de nouă și luxoasă nu e o sală ca oricare alta. Taxa de înscriere e de 150 de lire, iar după înscriere, abonamentul e de 45 de lire pe lună. Adică mulți bani, tocmai pentru a ține departe persoane ca Jemima. E bine că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
trebuesc luptate războaiele aprinse, Căci voi murind în sânge, ei pot să fie mari. {EminescuOpI 57} {EminescuOpI 58} {EminescuOpI 59} Și flotele puternice ș-armatele făloase, Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor, Ș-acele milioane, ce în grămezi luxoase Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă, Și-s supte din sudoarea prostitului popor. Religia - o frază de dânșii inventată Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug, Căci de-ar lipsi din inimi speranța de răsplată
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Acesta este tribul Karen, spune Roxanne. După cum vedeți, e un loc primitiv, secolul XX nu a ajuns aici. Tăiați. Dwight cercetează o colibă mică făcută din rădăcinile unui copac. Obiectivul se mișcă de sus În jos. Acesta este cel mai luxos hotel din zonă, spune Roxanne. Camera trece peste un pâlc de copaci. Tăiați. Un festin și fețe zâmbitoare. Prietenii lui mănâncă. Fac cu mâna: —Bună, mama! Bună, mama! Bună, mama! Asta e noua noastră casă... —O să Învățăm cum să gătim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
întins pe scaune. Tânărul de lângă mine întreba întruna: „Domnule Takahashi sunteți bine?“, „Aha, deci el e Takahashi“, mi-am zis. Nu răspundea. Gemea. Era inconștient. Îi era imposibil să vorbească. Spitalul se află în apropierea stației Shimbashi, lângă un hotel luxos. Este un loc destul de mare. Păi, am ajuns cam în trei minute... În tot acest timp, tânărul a fluturat batista pe geam. Am trecut toate semafoarele pe roșu, am mers și pe contrasens. Polițiștii ne-au văzut, dar n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mai rea: în floarea vieții fiind, refuzau să-și îndeplinească îndatoririle conjugale. își refuzau orice izvor de plăcere și, sfâșiate între soți și părinți, alegeau să se consume în posturi, rătăcind ca niște spectre, cu trupurile lor scheletice, pe mozaicurile luxoase ale propriilor villae. Ea, în schimb, nu avea înclinații nici pentru autoflagelare, nici pentru o viață trăită în minciună. Dacă esențialul noii credințe putea fi rezumat în promisiunea raiului pentru cei umili și totodată amenințarea cu iadul pentru cei ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
coridor pustiu, către un ascensor de serviciu. Ascensorul se opri la etajul al treilea. Înconjurat de garda sa exclusiv feminină, Craig era mânat pieziș către o ușă situată pe partea cealaltă a coridorului strălucitor. Camera era mare și plăcută, mobilată luxos. La capătul ei opus, pe o sofa verde, cu spatele la o fereastră enormă, ședea un om cărunt, cu înfățișare plăcută. În dreapta lui, la un birou, stătea o tânără. Craig nici nu o băgă în seamă. Cu ochii mari, el privi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
te rog, du-te. Cununia are loc pe patru iunie la orele trei. Foarte neexclusivistă și emancipată, în casa bunicii fetei, pe 63rd Street. Îi cunună un judecător. Nu știu numărul imobilului, dar e exact la două case de locuința luxoasă în care au stat Carl și Amy. O să-i telegrafiez și lui Walt, dar cred că s-a îmbarcat deja. Te rog du-te la nuntă, Buddy. Seymour e slab ca o mâță și are pe față expresia aceea extatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
impresia trecerii unei veșnicii În aceste teribile trei zile...” Tu, nu ai simțit la fel...?” „Enorm de mult...!” - aprobă el ca să zică ceva. Tony Pavone opri un taximetru dând șoferului o adresă În centrul orașului la unul dintre cele mai luxoase restaurante pe care-l știa și, pe care Îl mai vizitase În câteva rânduri. Ospătarul, veche cunoștință, le amenajă o masă puțin mai lateral dar În apropierea orchestrei, În așa fel ca să aibă și ringul de dans sub opservație. Frecându
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
urechi - și nici În stradă deoarece se derulau valori materiale, iar În ce privește partea Leului, tranzația urma să fie confidențială, mai ales suficient de consistentă: de aceea locul ce-l mai potrivit nu putea fi altul decât unul din cele mai luxoase, mai ales scumpe restaurante din centrul Capitalei și unde de la un mic aperitiv propus anterior, apsolut toți beneficiarii indiferent de poziția lor În societate se Înbuibau numai cu specialități culinare iar sticlele de vin golite ospătarul trebuia să le debaraseze
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]