1,843 matches
-
cioplind niște crengi scurte și groase pe care le legară cu lujere subțiri de salcie În jurul pășitorului lui Enkim. M-am holbat la Runa, căci nici pe Moru al meu nu-l văzusem vreodată să facă așa ceva. Apoi, a pus mâl din acela galben În jurul crengilor, acoperindu-le cu totul și, odată cu ele, partea de jos a pășitorului lui Enkim. În sfârșit, mă trimise după o piatră potrivit de mare și-l puse pe Enkim să stea Întins, cu pășitorul sprijinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
atât de sărată nu putea decât să facă bine rănii lui Enkim, așa că a spălat-o Îndelung. Pe urmă ne-am pregătit de plecare. Malul se Întindea, unduitor, cu intrânduri și ieșinduri, spre Apus, după cum spusese Moru. Am căutat niște mâl galben ca să Îmbrăcăm pășitorul lui Enkim, apoi l-am pus În culcuș și am luat-o prin nisip, spre Apus. Am Întrebat-o pe Runa dacă nu era mai bine să mergem prin pădure, ca să nu fim văzuți de urmăritori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
rămâne cu pășitorii atunci? am Întrebat. - Cuvintele pentru pășitori sunt povara ta, pufni el În râs. Ia meșteșugește-le tu! Dilc era un om slab cu părul cărunt și creț. L-am găsit făcând un fel de lespezi micuțe din mâl pe care le lăsa apoi să se usuce la soare. Le măsura pe fiecare În parte, străduindu-se să le facă pe toate la fel. Am vorbit cu el despre vreme. Zicea că-l dor din ce În ce mai tare oasele de când Începuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
o pădurice deasă până la o apă care curgea mereu, șerpuind vijelios printre copaci și smârcuri. Minos mă duse până În apropierea unor tufe frumos mirositoare, Încărcate cu flori de culoarea soarelui ce apune la sfârșitul verii. Lângă flori: o lespede de mâl uscat, o cărămidă cum i-ar fi spus Dilc. Era cam cât mormântul unui prunc născut mort. În cărămidă erau Înfipte trei pietre ascuțite, iar peste acestea era pusă o a patra piatră care avea vârful Îndreptat spre Apus. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
frumos... ziseră și ei. - Iar pășitorul are mai multe părți, le-am mai arătat eu ce știu. Oase și Încheieturi. Șold, coapsă, genunchi, gambă, gleznă, picior. Dacă se rupe oricare dintre părți, cioplești niște crengi groase, iei câțiva pumni de mâl umed și după aia... Le-am spus cum se face cu oasele frânte și li l-am arătat pe Enkim care Începuse din nou să pășească de la o vreme Încoace. Le-am arătat pășitorii de lemn făcuți de Selat - Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
vadă și de tine. Suge la pielea asta, dacă zici că știi cum să faci, și nu Înghiți toată apa o dată. Pielea de pe chip parcă Îmi plesnea. Am Început să sug la bucata aia de piele. Apa avea gust de mâl și era cam dulce. Limba Îmi era uscată și mi se umflase toată. - Mai vreau, am zis după ce am simțit că nu mai aveam ce suge. - O singură dată, Îmi zise căpetenia și cufundă iar pielea În apă. Să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
la goană cu pașii lui nesiguri. Spre după-amiază, am cotit-o din nou spre Miazăzi. Lucrurile s-au potrivit de minune pentru că am făcut cotul acela pe o uriașă lespede de stâncă, Într-un loc În care nu găseai nici mâl, nici pietricele mai mici, astfel Încât Enkim se dădu de ceasul morții ca să-și facă lucrarea lui de om cu două fețe. Când ne-a ajuns din urmă, se vedea pe chipul lui că era din ce În ce mai Îngrijorat. Începu să-i vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
spintecată și pe care Îl bănuiai că venea de la izvor, care ținând strâns În mână o piatră pentru zdrobit semințele. Am văzut femei Înțepenite, Îmbrățișând copii pe care nu-i mai aveau În brațe și am văzut oameni acoperiți cu mâl. Scăpaseră doar câțiva din Încleștarea cu Umbra, iar aceia n-au vrut să vină cu noi. Au Întrebat cine suntem, dar Dyas n-a dorit să le spună că cei pe care-i ducea pe Marea cea mare erau chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cu numele ei de domnișoară, Soporan. Este că nu v-ați prins?“ Chicoti amuzat necunoscutul acela, ca și cum făcuse cine știe ce ghidușie. Răsuflarea lui mirosea a pucioasă, a smoală clocotită, a magmă, a apă de masă Căciulata, răsclocită, a Baltă stătută, a mâl cu lintiță putrezită, un miros de străfund de pământ. „Ce vrei domnule?“ se răsuci Păsculescu spre el. Insul însă dispăruse, de parcă nici n-ar fi fost vreodată. Mai citi o dată lista aceea. Într-adevăr, a patra, era Aurelia Soporan. Privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
întorcea, grăbind spre casele care se desenau în zarea șoselei. Silueta masivă a silozului de tutun. Acum, năruită, clădirea părea că țipă speriată în înserare. Aceleași sălcii, aceeași boltă, același pietriș al șoselei, același miros stătut de pește și de mâl, același șfichiuit al vântului care gonea stârnind gunoaiele de pe drum. Doar bucuria aceea a freamătuli că se întoarce acasă nu mai îl toropea... - Poate, spuse el, dacă nu întârzia vaporul acela, atunci, m-aș fi dus să mă predau. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
nepotrivite eroismului; pentru cine, pentru ce aveai să te mai lupți acum, Într-o lume lipsită de mari idealuri, dar mai plină ca oricînd de mizerie? Jeg, cum zicea Jesper, chiar dacă nu era cel mai Îndreptățit; josnicia cuprinsese, ca un mîl, aproape totul; o imensă baie de nămol, Într-un lazaret nemărginit; de unde să Înceapă cei doi eroi-neeroi să deschidă măcar o cărare? Poate Hercule, care rînise grajdurile lui Augias, să fi izbutit! Nici nu avuseseră de gînd, vreodată, cei doi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
suferă un recul. În acest domeniu, societatea creează doar credințe și idei-forță. Unele sînt admirabile, propovăduind justiția și emanciparea. Altele, mai crude, predică răzbunarea și agresiunea. Ele slujesc la mobilizarea și unificarea oamenilor. În acest scop ideile sînt topite în mîlul unei religii dogmatice, dinainte pregătite. Doar cu acest preț o idee poate deveni un element mobilizator al maselor, și marxismul însuși a fost nevoit să-l plătească. Un al doilea aspect este iraționalitatea pură și simplă a maselor. Ea se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
până la inventarea scrisului, o sută de generații au transmis-o oral. Mesopotamia a cunoscut potopul din povestea adusă la cunoștință lui Ghilgameș. Ca-tastrofa menționată în textele cuneiforme în jurul anului 2000 î.e.n. a avut loc cu adevarat. O indică depunerile de mâl descoperite de arheologi deasupra vechilor locuințe. Inundațiile au afectat cea mai mare parte a Mesopotamiei și au fost cauzate de creșteri de nivel excepționale pe râurile Tigru și Eufrat. Potopul sau potopurile au avut ca efect transmiterea către locuitorii zonei
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
În acest caz, unele dintre aceste facultăți se fac total nevăzute și rămân ascunse; iar altele slăbesc din putere și se Întunecă, devenind lâncede și Încetinite, Întocmai privirii ce răzbate cu greu prin ceață sau (F) aidoma pașilor afundați În mâl. Ele au nevoie de Îndelungă Îngrijire pentru a prinde iarăși puteri și totodată pentru a fi dezbărate și curățate de murdăria care le acoperă. Întocmai cum soarele nu devine strălucitor abia când iese din nori, ci era așa dintotdeauna, părând
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Carlo. * Bârladul odinioară și astăzi 269 „Bârladul odinioară și astăzi”„Tomul întâi al misceleneului „Bârladul odinioară și astăzi” le așteaptă pe celelalte trei , împreună patru scuturi de fier pentru o biruință de lumină. Patru scuturi săltate deasupra scepticismelor și a mâlului inerției de către admirabilul Romulus Boteanu, sinonim al energiilor bârladnicului de odinioară” - scrie C.D. Zeletin, medic și scriitor cu referire la volum ul I apărut în 1981. ... „Apărută sub egida Muzeului „Vasile Pârvan”, elaborată de un puternic colectiv, în frunte cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
hârtie care se încurcă în regulile gramaticale, calcă orice idee de respect pentru public sau pentru activități recunoscute în domeniu. Unii n-au nimic sfânt. c) Limbajul suburban al câtorva, într-o reacție (îndreptățită?) arată nu numai proveniența lor din mâl și lături ci absența dorinței de a-și depăși condiția, de a ajunge meseriași. Nu limbajul "de toacă" îl ridică pe cineva ... Gala ca întrecere a demonstrat că unii sunt în competiție dar se ascund (nu-și semnează materialele); dacă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Îmi aduc aminte de plaja rece a unui râu și de o noapte de mai cu ploaia venind din norii Îndepărtați, scântei lunatice răsunând deasupra apei, și umiditatea apropiată, grea, a vegetației verzi. Apa, la picioarele mele, era rece, iar mâlul mi se scurgea printre degetele de la picioare. El alerga prin nisip, iar eu am Început să alerg după el, cu părul lung și umed răsfirându-mi-se pe față. Am simțit inevitabila forță polară magnetică din noi și sângele ca
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
bolile lui: unele mai grave decât altele. Vulcanii îi mai rănesc scoarța din când în când, acoperindu-i pădurile cu cenușă și lavă. Seceta și vânturile îi usucă pădurile și iarba, transformându-i multe suprafețe în pustiuri. Inundațiile acoperă cu mâl casele și gospodăriile oamenilor. De toate aceste boli suferă Pământul și noi alături de el. Pământul ne poartă în spinare ca pe copiii lui, ne adăpostește, ne hrănește și ne bucură privirea cu frumusețile sale. Hai să-l salvăm, copii! SCRISOARE
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
duce, înseamnă moarte curată. Într-un an cu ape tot așa, a luat o căruță cu cai cu tot, de au găsit- o, hăt devale, la marginea sălciilor. Pe căruțaș nu l-au mai găsit, o fi rămas îngropat în mâlul șesului acesta. Crezi că degeaba urlă uneori câinii noaptea pe întinsul lui? Femeia rămăsese cu ochii larg deschiși, aprinși ca de friguri, se mai uită odată la omul galben ca de ceară de pe bancă și deschise cu o mișcare smucită
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fi închipuit...” Singuraticul Prietenul strivi sub talpa groasă a pantofului o frunză uscată din toamna trecută, aceasta foșni sec fără a opune vreo rezistență, apoi ca și cum ar fi vrut să constate efectul mișcării sale ridică piciorul cu pantoful îngreunat de mâlul galben, privi locul și rămase o clipă mirat de inexistența măcar a unei urme infime de frunză. Zise cu glas molatic ieșit parcă din adâncurile pădurii unde apa clipocea printre trunchiurile cenușii-negricioase ale stejarilor. - Uite așa sunt și unii, oameni
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
târșiți, mestecând între buze cuvinte ca un fel de blestem barbar, nesăbuit și străin, ilogic în inutilitatea acestei mișcări circulare care se îndepărta din ce în ce de buturugă. Și cu fiecare cerc făcut, cu fiecare pas prelung tras din mâlul moale, parcă pleca undeva unde se găsea un stejar mare și foșnitor, cu frunze lucioase, lucioase strălucind în razele unui soare ireal. M-am scuturat așa ca după o vrajă și m-am răstit la el: „Încetează odată cu mișcarea asta
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în zadar. Am ieșit amândoi în aerul acela încă răcoros de primăvară și l-am căutat prin curte însă el dispăruse ca și cum nu ar fi fost niciodată. Prietenul meu tăcu o vreme făcând niște semne aiuristice cu vârful cizmei în mâlul galben. Eu așteptam continuarea care se pare că întârzia să mai vină. Până la urmă nu mă putui abține să nu izbucnesc: „Și de ce te-ai oprit, ce s-a mai întâmplat apoi?” Mă făcuse foarte curios și dacă nu-mi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
copilași pe lângă „aleșii, aleșilor” neamului. Parlamentarii fac gaură, după puterile fiecăruia, în bugetul statului doar patru ani apoi, adio și n-am cuvinte leliță Mărie, pe când „aleșii aleșilor” neamului sunt cică aleși să sugă de la buget mai ceva ca lipitorile mâlurilor, până în veacul vecilor, după cum s-a exprimat unul din aceștia la televizor. Aleșii aceștia sunt cunoscuți sub numele de revoluționari. Niște jivine infecte în general, ei au fost la origini creațiile rezultate din zbaterile și coșmarurile lui Ion Iliescu, care
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
subversivității literare: "Rezultatele evaziunii estetice sunt remarcabile. Avem poate literatura cea mai evoluată din Răsărit. În timp ce în alte țări, pana alerga prea repede pe hârtie pentru că avea prea multe de dezvăluit, de mărturisit, pentru că trebuiau secate toate bălțile minciunii, ipocriziei, mâlul moral, la noi se lucra cu migală la cuvânt, se încerca saltul în contemporaneitate nu prin tematică ci prin forme"301. În cronica din 4 iunie 1970, Monica Lovinescu răspunde reproșului adus de presa din România scriitorilor care păstrează limbajul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fel de frunze în formă de spini cu care înțepa cerul. Crengile laterale erau mai sfioase și semănau cu două babe despletite, sau împletite, după gust. În jur mai erau niște copăcei, dar mai necăjiți. Un peisaj expresionist, dezolant, doar mîl și nisip cît vedeai cu ochii. Bate Strigătul lui Munch de departe. Atunci m-am scărpinat adînc în buric cu un țîbric (un obicei de la naștere) și mi-am adus aminte cine sunt. M-am cățărat pe treptele tronului (de la
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]