1,406 matches
-
Mihai Valter), București, 1975; Tată de duminică (în colaborare cu Mihai Constantinescu), București, 1975; Mai e mult până diseară, pref. Mircea Sântimbreanu, București, 1977; Iertați-mă, sunt tânăr, București, 1982; Pere alese, îngr. Alexandru Pancu, Iași, [1991]. Repere bibliografice: Vicu Mîndra, „Marea bătălie de la Iazul Mic”, GL, 1954, 29; S. Damian, „Cartea cu ochi albaștri”, GL, 1959, 29; Alexandra Indrieș, Raționalul și extraordinarul în literatura pentru copii, O, 1966, 4; Crohmălniceanu, Cronici, 68-113; Aura Pană, Etic și estetic în romanul pentru
PANCU-IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
Massoff, Matei Millo și timpul său, București, [1939]; Nicoale Barbu, Matei Millo, București, 1963; Mihai Florea, Matei Millo, București, 1966; Mihai Vasiliu, Matei Millo, București, 1967; Ist. lit., II, 617-620; Ist. teatr. Rom., II, 281-286, passim; Brădățeanu, Comedia, 42-44, 115-121; Mîndra, Clasicism, 153-168; Dicț. lit. 1900, 575-577; Dicț. scriit. rom., III, 222-223. F.F.
MILLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
MÎNDRA, Vicu (5.V.1927, București), istoric și critic literar. Este fiul Friedei Mendelovici (n. Langhaus), educatoare, și al lui Iosif Mendelovici, tipograf. M. (al cărui prenume la naștere era Lewis) învață în București, unde urmează Liceul „Cultura” (1940-1944) și Facultatea
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
din Muntenia ar fi stârnit eventuale animozități. În baladă conflictul este declanșat de hotărârea luată de ungurean și vrâncean de a-și ucide tovarășul de drum. Ciobanul moldovean trebuie să moară fiindcă e „mai ortoman / Și-are oi mai multe, / Mândre și cornute”. În varianta Alecsandri cauza omorului o constituie invidia celor doi păstori, provocată de averea celui de-al treilea. Variantele presupuse a fi arhaice cuprind ideea judecării ciobanului pentru abateri de la îndatoririle păstorești. O categorie aparte o alcătuiesc variantele
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
opinii cu caracter general în ceea ce privește decalajele și subliniază frecvent domeniile în care România excelează: „Nu am vizitat nici una din țările UE, dar ceea ce m-am informat, eu nu cred că există prea mare deosebire. Poate în afară de sărăcie... ba eu sunt mândră de oamenii de cultură, știință, cei care dau importanță unei țări. Din punctul ăsta de vedere economic... ne deosebim, dar încolo, nu ne deosebim... ba chiar cred că suntem oleacă mai sus altor țări... Satul european eu n-am să
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în ceea ce privește cultura, românii fiind mai inteligenți decât cetățenii acestor țări. Sunt invocate în acest context realizările românești în domeniile științei sau literaturii, precum și adaptabilitatea deosebită a poporului român. Caseta 2. Ce aduc românii pozitiv în UE „Cu excepția sărăciei... Eu sunt mândră de scriitorii și oamenii de știință români, oameni care dau prestigiul unei țari! Noi suntem diferiți din punct de vedere economic, dar din alte privințe... Eu cred că le suntem puțin superiori!” (femeie, Hănești). „Un român gândește altfel, este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
occidentală. Soluția propusă de autor în întreaga lucrare, de fapt în întreaga sa viață și în ansamblul operei, este tocmai restaurarea legăturilor noastre esențiale cu tradiția; cu alte cuvinte, „re-vrăjirea lumii”, refacerea „corolei de minuni a lumii”. Furibunda sentință împotriva „mândrei lumi noi”, care se îndrepta deja hotărât spre instituționalizarea corectitudinii politice, trebuie citită și recitită cu multă atenție înainte de a merge mai departe cu lectura. Până aici, deși nu împărtășesc multe din accentele polemice ale autorului, îmi înregistrez un singur
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
S.S. din R.P.R. Au fost constituite secțiile de: Poezie, Proză, Teatru, Satiră, Critică literară, Traduceri și Literatură pentru copii. Cu acelaș prilej s-a procedat la alegerea secretarilor de secții, respectiv: Maria Banuș, Liviu Bratoloveanu, Mihai Davidoglu, Aurel Baranga, V. Mândra, Vera Călin și Vladimir Cavarnali. O secție de importanță deosebită este aceea care va avea a se ocupa de Începători. Secretariatul acestei secții a fost Încredințat d-lui Geo Dumitrescu”. La scurtă vreme de la alegerea sa În fruntea secției „literatură
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Încredere a clasei muncitoare, singurul țel și singurul izvor real al activității noastre”. Din același număr al Contemporanului aflăm de Constituirea Comisiei de Critică literară la Uniunea Scriitorilor. „Sarcinile Comisiei - care se compune din d-nii Ion Vitner, Paul Georgescu, Vicu Mândra, Nestor Ignat, Geo Dumitrescu, Mihail Cosma, Silvian Iosifescu și Ovid S. Crohmălniceanu, urmăresc analiza activității critice legată de urmărirea creației literare, planificarea și stimularea activității de critică literară, ridicarea a noi cadre de critici și - În colaborare cu Editura de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
e măreață! Stau dosare/printre spițe? La dosar/cu birocrații!” - A. E. Baconsky. - În ospeție. Ibidem, nr. 204, 1 sept. „Satul unde mergem e un sat de șes Mărginit de lanuri grele de secară Și țăranii-acum un an au Înțeles Mândră colectivă-n sat Întemeiară. Greu a fost, bogații s-au luptat turbați, Au dat foc la holde, răspândind minciună, Că la colectivă toți ar fi argați Și-au să dea din casă totul la comună. Un notar cu vie și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fumege spinările cailor. Numaidecât după aceea, când se prășea porumbul, goneam În mașini prăfuite prin părțile oltene dinspre Dunăre, văzând cum se Încheagă, În luptă, primele gospodării colective. Apoi, pe un camion cu materiale de construcție, am ajuns la Slobozia Mândra În lunca Oltului, Într-o zi Însorită de iarnă, la gospodăria colectivă „1907” care-și termina de zidit grajduri noi și se mândrea cu arăturile de toamnă lucitoare sub brumă. Iar acum, la Începutul lui iulie, un avion al Ministerului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
204, 297, 331, 332, 333, 336, 339, 340, 343 Marton Lili 191 Marx, Karl 106, 116, 234, 236 Maugham, Somerset 21 Măciucă, Constantin 50 Măgureanu, Octav 146, 195 Mărcuș, S. 60 Mărgărit, G. 142 Mărgeanu, N. 66 Mătase, Elena 323 Mândra, Vicu 27, 92 Measnicov, A. I. 343 Mendelsohn, Alfred 13, 14, 26 Meria, Mihai 50 Meșceaninov, I. I. 239 Mezincescu, Fl. 25 Miciurin, I.V. 25 Micu, Dumitru 40, 334, 336, 336, 340, 343 Micu, Samuil 235 Mierlușcă, Adrian 217 Mihai, Aurel
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În volume. Reprezentanți: Sorin Toma, Ion Vitner, N. Moraru, Traian Șelmaru, Ion Călugăru, Ov.S.Crohmălniceanu, Mihail Novicov, Silvian Iosifescu, Nestor Ignat, Savin Bratu, S.Damian, M.Petroveanu, D.Micu, Paul Georgescu, Horia Bratu, Eugen Campus, Eugen Luca, Geo Șerban, Vicu Mândra, George Munteanu, Sergiu Fărcășan, Ion Mihăileanu, J.Popper, Al. Oprea, Lucian Raicu, Al.I.Ștefănescu, Radu Popescu, N.Tertulian, Georgeta Horodincă, H.Zalis ș.a. Edificiul liric realist-socialist este alcătuit dintr-un număr impresionant de poeți, circa 200, imposibil de nominalizat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
când, cele câteva secțiuni feminine existente atunci au trimis delegați la conferința feminină care s-a ținut în același timp. Organizarea femeilor într-o uniune a fost o necesitate impusă de împrejurările grele în care se zbate muncitorimea și suntem mândre că activitatea depusă până acum pe acest teren a început să dea roade. În mai puțin de un an, mulțumită propagandei ce s-a făcut de tovarăși și tovarășe conștiente, au luat ființă noi organizații de femei socialiste. Astăzi, uniunea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
condițiuni cu bărbații ca delegate sau consiliere tehnice oricare ar fi chestiunile de tratat. Iar dacă se pun în discuție chestiuni ce privesc interesele femeii, cel puțin unul din consilierii tehnici trebuie să fie o femeie. Femeile dar să fie mândre de această dreaptă recunoaștere și să se arate vrednice de încrederea ce li se arată. Să se pregătească cu seriozitate femeile culte în special, decât să piardă timpul în fel de fel de ocupații frivole și sterile. Organizațiile feministe le
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
aceste plaiuri de sub Carpați, înainte cu 800 de ani de venirea hoardelor barbare când au descălecat și hunii și maghiarii pe pusta părăsită, pentru ca pe urmă să cotropească și să pună în sclavie poporul daco-roman. Noi, femeile și mamele române, mândre de gloria străbunilor noștri, care au adus legionarii din Roma pe pământul anticei Dacii avem datoria a protesta contra afirmațiilor d-lui Mussolini. Frați, veniți și vedeți în Deva și la toate muzeele ce cuprind toate relicvele romane, asemănătoare neamului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
surorilor noastre de la țară. Am ajuns să organizăm în secțiunile noastre 123.561 de membre și să ne afirmăm cu hotărâre pretutindeni unde era nevoie de luptă pentru interesele clasei muncitoare și ale poporului nostru. Dar mai ales putem fi mândre că U.F.M. a mers de la început, fără să șovăie sau să se clintească o clipă pe linia marxistă revoluționară de stânga, pe linia unității clasei muncitoare care a dus în mod firesc la realizarea Partidului Unic-Muncitoresc. Câte șicane n-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la rândul ei, terifiantă și derizorie. Astfel, în cele 83 de poeme se perindă o sumedenie de dramatis personae: eul liric, cu dublurile și măștile sale (Ulise, Dionysos, „palidul ucigaș”, „șmecherul crai”, „leneșul” ș.a.), Moartea și mesagerii ei (Miss Anabell, „mândra cu coasa”, „Întunecatul April”, „craiul Amurg”), Dumnezeu (Tatăl, Adonai, dar și „Marele Fariseu”), precum și o figurație măruntă, proliferată oniric. Multitudinea acestora, antrenarea lor în scenarii ce se pot reduce la hăituire, fugă, evadare, întâlnire periculoasă etc. conferă poemelor o frenezie
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
concepție de superioritate față de poporul muncitor - a arătat vorbitorul - străbate poeziile Ninei Cassian Darul poetului și Investiții (...). Ștefan IUREȘ s-a ocupat de problemele îndrumării tinerilor scriitori (...). Aurel BARANGA a vorbit printre altele de necesitatea creării unor comedii originale. V. MÂNDRA a ridicat unele probleme ale literaturii pentru copii (...). În continuare a combătut teoriile greșite potrivit cărora literatura pentru copii n-ar trebui să oglindească lupta de clasă (...). Unii scriitori consideră în mod greșit că nu au nevoie să studieze viața
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Maria Luca, Remus Luca, Ștefan Luca, Vasile Ludo, I. Lungu, Ștefan M Macovescu, George Macrea, Dimitrie Malencov, G.M. Maltz, Albert Manea, Sandu Mandric, Eugen Marcian, M. Martin, Aurel Martiniuc, Gh. Marx, Karl Maximilian, Puiu Maxy, Liana Mănoiu, Alice Mărgărit, G. Mândra, Vicu Miciurin, I. V. Micu, Dumitru Mihalache, I. Mihale, Aurel Mihăileanu, Ion Mihu, Iulian Mikulina, E. Mircea, Dumitru Mitea, Constantin Mladoveanu, Sorin Moghioroș, Alexandru Moraru, Nicolae Mugur, Florin Munteanu, Francisc Munteanu, George Mușat, I.D. Mutulescu, Iulian N Nagy, Istavan Nasta
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în Olimp, București, 1981; Clelia, București, 1983; Drum bun, Simina!, București, 1987; Pelerin la templul Lunii, București, 1990; Taina muntelui de alabastru, București, 1991; Nefertiti, București, 2001. Traduceri: Louis Antoine de Bougainville, Călătorie în jurul lumii, București, 1961; Constancia de la Mora, Mândra Spanie, București, 1963; Antoine de Saint-Exupéry, Micul Prinț, București, 1964; Ferdinand Lallemand, Pytheas. Însemnări de călătorie, București, 1965; Jacques Delarue, Istoria Gestapoului, București, 1966 (în colaborare cu P. B. Marian); Max Gallo, Italia lui Mussolini, București, 1969 (în colaborare cu
BALACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
îngr. D. Irimia, Iași, 1970, 73-78; Iorga, Ist. lit. XIX., II, 72, 76-84, 206; Călinescu, Ist. lit. (1982), 200-202; Popovici, Romant. rom., 91-96; Brădățeanu, Istoria, I, 150-152; Ist. lit., II, 304-306; Ivașcu, Ist. lit., I, 367-368; Dicț. lit.1900, 86-87; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 113-115; Micu, Scurtă ist., I, 186-189, 221-223; Dicț. scriit. rom., I, 221-223. F.F.
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
1907. Traduceri: Shakespeare, Macbeth, Iași, 1864, Othello, Iași, 1868. Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, 7-12; C. Gane, P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării, I-II, București, 1936; E. Lovinescu, P.P. Carp, critic literar și literat, București, 1941; Mîndra, Clasicism, 85-89; Dicț. lit. 1900, 173-174; Dan Mănucă, Principiile criticii literare junimiste, Iași, 2000, passim; Liviu Papuc, Marginalii junimiste, Iași, 2003, 187-197. D.M.
CARP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
pulpa într-o mână, iar pâinea în cealaltă și așa alerga afară. Mă strigă bunicul, zâmbea către ceilalți și nimeni nu îndrăznea să-l rețină în asemenea momente.Uităte, Dumitru, la acest mânzuț, cât e de frumos! Și cât de mândră e și maică sa! -Bunicule îl pot mângâia? - întrebă Mitică. -Du-te și mângâie-l, să simtă că este iubit. Mitică îl atingea la început mai timid, apoi începuse să-l mângâie ușor pe păr ca să-l îmbrățișeze până la urmă de după
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
și poate. Și ce croială neobișnuită! Cercetează pe furiș. Su flecată, cu o centură verde-pal ce lasă să se vadă pe dedesubt tu nica de culoarea cireșii. Să fi dorit ca amploarea să-i ascundă sarcina? Tocmai ea, atât de mândră de odraslele ei! Își încruntă fruntea dezaprobator. Nici jartierele astea prinse cu câte o torsadă de aur care se văd pe sub poalele ridicate nu se potrivesc cu statutul ei. Cu atât mai puțin papucii ornamentați cu broderii tot din aur
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]