732 matches
-
spune Ștefan cu un fel de mândrie. În zilele senine, de privești undeva departe, unde cerul se întâlnește cu pământul, sclipește ceva, ca și cum soarele s-ar răsfrânge într-o oglindă uriașă. E chiar Marea cea mare! Îți vine să crezi? Mândru Ceahlăul aista! De aceea i se spune Craiul munților? Privind în zare, Ștefan își mângâie obrazul. Ce barbă-i crescuse!... La un han, se privise într-un ciob de oglindă și i se păruse că nu arată prea rău. "Ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe care îi depășesc dezinvolt, mergând, cu ușurință și cu spor, mușcând și înghițind în segmente mari distanța, simțindu-mă tânăr și sportiv, excelent în pielea și în cămașa subțire de vară și în frigul ce mă „îmbrăca” din mers, mândru de mine - singur printre atâția pietoni prudenți -, de ipostaza aceea singulară inadecvat estivală, originală, de neconformismul meu, admirându-mă și plăcându-mă în timp ce merg cu pași mari, străbătând Calea Văcărești, numai în cămașă, deși e o dimineață de octombrie rece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de evidentă încât ne permitem să vorbim lejer între noi: Care e cel mai spinos filozof?”, mă întreabă, ca să mă pună la încercare, fostul meu coleg de grupă Toma Pavel: „Spinoza”, răspund eu prompt; el râde aprobator; râd și eu, mândru că am nimerit-o; și 2) dormitorul părinților, din locuința de pe Florilor, unde, întors de la facultate, mă așez ostenit pe un scăunel, lângă vechiul aparat de radio „Philips”, care tocmai transmite o sonată pentru violoncel de Bach, în interpretarea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
se dărâmă și oamenii fac zgomote îngrozitoare. La BBC s-a dat un film despre România, în care se spune clar că revoluția a fost o lovitură de stat pregătită de ruși. Românii de aici, care au fost atât de mândri de tot ce s-a petrecut în țara lor, nu suportă valul de indiferență venit după interesul exagerat produs de „revoluție”. Îmi pierd timpul vorbind la telefon cu persoane care mă tulbură și mă irită profund. Noroc că au avut
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Tyresö, unde Ingrid (Lindgren) va cânta la pian din Bartók, iar Boni ne va ghida în labirintul orașului necunoscut. În plus, cei doi se detestă în secret. Octavio Paz a luat Premiul Nobel. Prima declarație: „Sunt mai mult fericit decât mândru de acest premiu”. Întâlnirea de la biblioteca din Tyresö a fost reușită - vorbind despre jurnalele mele despre care s-a scris atât, trezind reacții pozitive și negative, am spus că n-am avut intenția să provoc pe nimeni. Deși ar fi
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pe existența alianței semnată În 1883. Comparându-l cu antevorbitorul lui, Theodor Rosetti, I.G. Duca remarca diferența dintre cele două personalități: „pe cât fusese Theodor Rosetti de blajin În formă și În fond, pe atât a fost Carp de categoric, de mândru, tăios, sigur de el și de părerile lui, mai lapidar ca oricând, de o elocință a cărei amintire o voi păstra Întotdeauna vie.... Nu era un răspuns la o chinuitoare Întrebare, era o fanfară de triumf”. S-a pronunțat Împotriva
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
motilitatea, sinagogă, după acceleratul de ieri. Trei pași minori, ușa, două persoane satanice. B.M.W. Germania, nou". Din Ionesco am ajuns la Agatha Christie. Dar m-a impresionat, împărtășirea unui secret este un semn de prețuire, ar trebui să lui mândru. Astăzi a fost o oarecare vâlvă în spital; doamna a dispărut... dar o voce străină, un bărbat în vârstă, a anunțat la telefon că o va aduce spre seară înapoi, că este vărul ei din Germania. Lumea o văzuse, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
poate fi - nu se prea prăpădea atunci după „marele om”. Cu toate acestea, cu aceștia doi din urmă am fost bun prieten în ultimii doi ani de liceu și am petrecut împreună multe după amiezi plăcute - chiar dacă de multe ori, mândri pe experiența lor în chestiunile sexuale, făceau glume nu tocmai plăcute pe socoteala pudicității mele. Începând din clasa opta, m-am dus regulat, împreună cu Remus - la cursurile lui Iorga de la Universitate. Ne așezam în [28] banca a cincea sau a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în inima și în sufletul meu. Tatăl meu era fochist de locomotivă, ceea ce la timpul respectiv era o funcție înaltă. Școala de mecanici de locomotivă a făcut-o la Iași, în perioada în care eu eram student. Îmi amintesc ce mândru era și cu câtă bucurie îmi explica mie că se descurcă la toate, chiar și la matematică. Locomotiva a devenit „calul” său de cursă, și ce cal! pur sânge arab. Bunicul după mamă (numai pe el l-am cunoscut) era
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
făcea în comun; fetele erau mai conștiincioase, dar uneori râdeau înfundat și eram nevoit să intervin pentru a asigura liniștea. Treptat, treptat s-a dezvoltat în mine un fel de dispreț pentru elevii care neglijau învățătura. Îmi amintesc cât de mândru eram când mi-am cumpărat, din salariul meu, un costum nou la cartelă. Totul s-a terminat prin aprilie 1955 deoarece postul de pedagog s-a desființat. Am fost grav rănit în mândria mea și am suferit mult. Am suferit
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de care se slujește. Ar putea să facă El totul, dar s-a învrednicit să ne cheme și pe noi. Iar, aici, să ne amintim că Dumnezeu are nevoie de instrumente umile; nu știe ce să se facă cu cei mândri, ba chiar îi alungă departe de El, așa cum ne-o mărturisește și istoria... V-am spus-o de mai multe ori: eu nu mă tem de asalturile și încercările care ne vin din afară; aceste, chiar, slujesc pentru mai buna
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Lipă strînge cu palma bătucită decorația și murmură înfiorată cum își va apăra țara cu arma în mînă. Suferim, ca nație, de un festivism absurd, fezandat sub foamea care n-ar trebui să ne dea dreptul să fim atît de mîndri. Ne place să stăm smirnă în fața inutilului, să ne împăunăm cu titulaturi care nu se mai termină. Dacă ar gîndi ca noi, nemții ar trebui să-l facă pe Beckenbauer Obermareșal, iar argentinienii să-l ungă pe Maradona șef suprem
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Campionilor, mulți dintre noi îi acuzam de răutate superioară. Dar, în linii mari, nu sînt departe de adevăr. Conform celor de la The Times, noi, românii, rezultam într-o subligă orientală, alături de vecini de-ai noștri veleitari. Realitate deranjantă, ațîțătoare de mîndrii patriotice latente și de victimisme. Povestea cu săracii la masa bogaților și toate complexele noastre adunate de-a lungul anilor. Privind tabelul calificatelor în optimi, trebuie să le dăm dreptate confraților de pe Tamisa. Grupele s au derulat vreme de aproape
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mare foc De surle, de cimpoaie Și Dragoș ospetează Pădurile răsun. Cu dânșii launloc. Melancolia e aproape o traducere după Legouvé, "roata norocului" din Reverii un ecou prozodic din V. Monti: Rătunda roată răpide Pe schițe s-au întors Și mândrul poticnindu-să Cade cu capu-n jos. Din teatru, tălmăciri și prelucrări de vodeviluri franceze îndeobște, remarcabilă e versiunea fragmentară din Les femmes savantes de Molière, nu numai izbutită, dar sub raportul transpunerii spiritului intrinsec în alt limbaj, o operă originală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
arde focul, tovarăș mângâios, Și cadrele aurite ce de păreți sunt prinse Sub palida lumină apar misterios. Afară plouă, ninge; afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit... Așa-n singurătate, pe când afară ninge, Gândirea mea se primblă pe mândri curcubei Pîn' ce se stinge focul și lampa-n glob se stinge, Și saltă cățelușu-mi de pe genunchii mei. Groaza de fenomenul boreal i-a prilejuit lui Alecsandri câteva strofe ce sunt mici capodopere. În Miezul iernii, joasa temperatură usucă pădurea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de sărutări mi-a dat;/ Astăzi nu-mi mai dă nici una: Ea-i femeie, - eu bărbat"), Artur Stavri producea poezii fără sânge, caracteristice prin aerul de "fericire" împrumutat de la Duiliu Zamfirescu, Ioan S. Nenițescu (1854-1901) bolintineaniza școlărește ("La Sarmisegetuza stă mândrul Decebal,/ Ce-a frânt popoare multe de jos și de pe cal"), Ion Gorun, Constanța Hodoș făceau un fel de jurnalistică umanitară romanțată, inte-resîndu-se de clasa umilă, mici slujbași, cârciumari, găzari, punând probleme sociale, N. G. Rădulescu-Niger, îngrozitor romancier popular mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tonalitate religioasă ce le conferă vigoare și distincție. relația copilului plin de pietate filială cu părinții săi, cea a patriotului entuziast cu țara sa, ori la fel de convinsului cosmopolit față de omenire, raportul muncitorului cu clasa lui în ascensiune sau a feudalului mândru de noblețea sa cu propria-i castă, a supusului cu stăpânul sub a cărui influență se află, sau a oșteanului loial cu armata sa - toate aceste relații cu conținutul lor de o diversitate infinită, considerate sub aspectul laturii lor psihice
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
culminant nu ca acțiune, ci ca intensitate a sentimentelor, în cea de-a treia parte a testamentului — presupusa apariție a măicuței bătrâne —, care își caută cu disperare feciorul pe care îl descrie cu sufletul ei de mamă iubitoare și îndurerată : "Mândru ciobănel/ Tras printr un inel/ Fețișoara lui./ Spuma laptelui/ Mustăcioara lui/ Pana corbului; Ochișorii lui/ Mura câmpului". Atitudinea mamei capătă semnificația unui protest împotriva unei morți nedrepte și premature. Portretul ciobanului moldovean este prezentat prin intermediul stilului direct și este realizat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
frumuseții masculine în viziune populară. Acest portret fizic este prezentat din punctul de vedere al mamei sale grijulii și se întrupează din jalea acesteia, căci numai o mamă poate să creioneze cu sufletul, cu inima ei, o astfel de minune: "Mândru ciobănel,/ Tras printr-un inel/ Fețișoara lui,/ Spuma laptelui,/ Mustăcioara lui,/ Spicul grâului/Perișorul lui,/ Pana corbului,/ Ochișorii lui,/ Mura câmpului". Descrierea portretistică de mare artă este realizată cu ajutorul unor expresii comparativ-metaforice ai căror termeni denumesc elemente ce aparțin fie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
orientare tradiționalistă, în articolul Revistele de provincie Grigore Veja subliniind faptul că dacă revistele de „centru” au fost mai ușor influențate de „manierele literare străine”, „provincia e mai aproape de mireasma gliei”. Se publică versuri de Enric Furtună, G. Ranetti, A. Mândru, G. Obreja, C. Crișan, proză de Cornelia Buzdugan și Petru V. Gâdei. Cronica literară este ținută de G. Ranetti. Alți colaboratori: Gh. Bujoreanu, M. Candrea, Virgil M. Duiculescu. D.B.
FREAMATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287082_a_288411]
-
G. Tutoveanu și D. Sbârnea, iar din aprilie 1912 director rămâne G. Tutoveanu și ca secretar de redacție figurează Tudor Pamfile. Semnează versuri Andrei Naum, Volbură Poiană, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu), G. Tutoveanu, Maria Baiculescu, iar proză A. Mândru, I. Ciocârlan, D. Iov, Zoe G. Tutoveanu, Tudor Pamfile. Publicația polemizează cu „Noua revistă română”. Numărul 1-3 din 1912 este dedicat lui Ștefan Petică. Alți colaboratori: St. O. Iosif, Ion Minulescu, N. Davidescu, Al. T. Stamatiad. D.B.
FREAMATUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287085_a_288414]
-
fie lectura noastră zilnică). Traducerile intră rar în sumarul revistei. Apar versiuni românești ale unor scrieri de Giovanni Papini (Iisus pe cruce), Charles Baudelaire (Cugetări și paradoxe), Heinrich Heine (De pe stâncă). Alți colaboratori: George Nedelea, Ciprian Doicescu, Radu Miu, A. Mândru, George Ursu, Ion Sân-Georgiu, G. Dem. Mihăilescu, Leca Morariu, G. Pallady, Petru T. Gâdei. I.M.
GRAIUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287332_a_288661]
-
ai primului război mondial, între care Eremia Grigorescu, Ecaterina Teodoroiu, Ion Dragalina, David Praporgescu, iar în partea a doua, versuri semnate de G. Stratulat, C.A.I. Ghica, Al. Macedonski (Rondelul înecaților, Sonetul nestematelor, Sonetul puterii), Cridim (Christea N. Dimitrescu), A. Mândru, V. Voiculescu (Stema țării, Cântecul lebedei), G. Tutoveanu, C. Râuleț, precum și proză de Al. Cazaban, Al. Macedonski, Artur Gorovei, teatru de N.G. Rădulescu-Niger, traduceri din Byron și Tolstoi. Alți colaboratori: Constanța Hodoș, Mihail Celarianu, Virgil N. Duiculescu. I.H.
ILUSTRAŢIA NEAMULUI NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287530_a_288859]
-
Crocodilului, pomenește și de faptul că el nu este o hrană pe măsura stomacului acestuia și, apoi, își oferă serviciile pentru a-și răscumpăra libertatea. Deși capturat, nu renunță atât de ușor la viață pe cât o făceau stoicii autentici și mândrii unicorni ai evului de mijloc. Prin urmare, totul pare a se încadra într-un plan abil, șiret, îndrăznesc să afirm. Văzându-se ajuns într-o situație fără ieșire, căzut în mâna (colții) inamicilor săi, care nu l-ar fi iertat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
El sare/ Pune pieptul la hotare". „Și hotarele erau și largi și mari. Iar numele lui a trecut hotarul cu acea strălucire care a făcut să i se închine Veneția cea Bogată; Roma cea bătrână, Șahul cel indolent, Leahul cel mândru, Ungurul cel fălos, Tătarul cel ascuns și crud și Țepeluș cel neastâmpărat. Și acest vultan al vârtoșeniei neamului zace prefăcut în pământ în acel ungher binecuvântat al Putnei. O fi ea sfântă stânca cea neagră din Meca, lespedea lui Avram
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]