1,010 matches
-
1884; Cheia de aur, București, 1884; Confidențele unui om de inimă, București, 1885; Caritatea în costum de carnaval, București, 1887; Daciada, Brăila, 1890; Mina haiduceasa, fata codrilor, București, 1896; Fontana zinelor, București, 1896; Wogg-Jersey și umbra sa, [Galați], f.a.; Pasărea măiastră, Vălenii de Munte, 1909; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909. Traduceri: Al. Dumas, Castelul brâncovenesc [Strigoiul Carpaților, fragm.], în Castelul brâncovenesc, Carnavalul Veneției și Visul vieței omenești de Michel-Angel, București, 1852, Iacobinii și girondinii, București, 1855, Isaac
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
Viață. Vezi Noi suntem tot tineri și trezi, Zidim într-o clipă din spume O lume. Lac Pe care în cânt se desfac Cu dulci și armonice glasuri Talazuri. Știm Pustiul sub ochi să-l lățim. Mai este vro mână măiastră C-a noastră? Vin Și dă-mi porunca ta lin. Urma-vom fantastice planuri Prin ramuri! SOMNUL (basso ) Sună vânt prin frunzele uscate, Lună trece-n vârfuri de copac, Iar izvoare-ntunecate Într-un cântec glasul și-l desfac. Lună
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
uitării, Da vieții alt prohab. Du-te! du-te! {EminescuOpVIII 279} VÎNTUL (bariton) Plâng, Frâng Crengi uscate, Trec, Plec Ramuri, Bat în geamuri Cu-a mea mână fermecată. Eu mă uit printre ferestre Cum încunjur oameni masa Și cu degete măiestre Eu li spariu toată casa. Când ca lupul urlu jalnic Când ca mîța-ncet eu miaun Și trezesc din vis motanul Care toarce sub un scaun. Sunt Vânt, Plâng, Frâng Sperios vo creang-uscată IZVORUL (tenor) Izvor, Din munte cobor, Când vântul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Mai bine inima-mi se rumpă MARIA În lacrimi ochii mei s-or stinge, S-a stinge sufletu-n durere, S-a rumpe inima-n tăcere, Suflarea morții m-a atinge. COR DE BĂRBAȚI Femeie-aieve n-o să cheme Și de măiestre n-aibă teamă, {EminescuOpVIII 396} Ademeniri și viclenie Le-alungă numele-ți, Marie! BACI BĂTRÎN (bas) Pe-un copilandru ei știură Să-l împle cu durere Și sufletu-i curat să-l împle Cu chin și cu durere. A se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rumpă. MARIA (deodată) În lacrimi ochii mei s-or stinge, S-a stinge sufletu-n durere, S-a rupe inima-n tăcere, Suflarea morții mă v-atinge. COR DE BĂRBAȚI Nici o femeie pământească În codri vechi n-o să-l zărească. Măiestre zâne, vrăji pustie, Le alungă numele-ți, Marie! BACI BĂTRÎN (bas) Știură ei pe-un copilandru Să-l împle cu durere, Să-ntunece curatu-i suflet Fără de mângâiere. Să bănuiască-a lui iubire Pe ei cine-i învață Și inima să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și ar fi fost desigur nemiciți. Și într-adevăr orășenii din Adrianopol nu se putură stăpâni a doua zi de dimineață, cum descoperiră fuga latinilor, să nu prade măcar în dragă voie corturile și lucrurile părăsite de latini. O retragere măiastră, condusă de Gottfried de Villehardouin, care se poate asemăna cu acea a grecilor sub Xenophon, mântui rămășița oștii latine prin mijlocul nevoilor și urmăririlor unui dușman și numeros și crud care o inunda din toate părțile și-i călca în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Fundațiilor Regale, noiembrie 1939, an VI, nr. 11, pp. 353-369. 67. Frații Grimm, Povești alese, vol. I, Editura Tineretului, București, 1960, pp. 72-76. În unele privințe, scenariul basmului german Gâsca de aur este analog cu cel al basmului românesc Pasărea măiastră (Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor, Editura Facla, Timișoara, 1984, pp. 226-234). Ca și în basmul german, în cel românesc, cei doi frați mai mari refuză pe rând să dea de mâncare unei ființe silvestre (o vulpe-om) care îi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai mari refuză pe rând să dea de mâncare unei ființe silvestre (o vulpe-om) care îi transformă în stane de piatră. Prâslea își împarte mâncarea cu ea și aceasta îl ajută să dobândească nu „gâsca de aur”, ci „pasărea măiastră” care, ca și prima, avea pene ce „străluceau ca oglinda la soare”. În basmul german, pe locul (și poate din lemnul) copacului la rădăcina căruia a fost găsită „gâsca de aur” s-a meșterit o corabie năzdrăvană. În basmul românesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca și prima, avea pene ce „străluceau ca oglinda la soare”. În basmul german, pe locul (și poate din lemnul) copacului la rădăcina căruia a fost găsită „gâsca de aur” s-a meșterit o corabie năzdrăvană. În basmul românesc, „pasărea măiastră” este adusă „de pe tărâmul celălalt” și pusă pe turla bisericii care se năruia întruna. Conform unei revelații onirice pe care a avut-o împăratul (tatăl celor trei frați), aceasta era condiția ca turla să nu se mai surpe și ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
potolească pretențiile de arheolog profesionist ale lui Cezar Bolliac, care se mândrea cu președinția Comitetului arheologic. În ceea ce privește rubrica de arheologie pe care a susținut-o acesta din urmă în ziarul său Trompeta Carpaților, Odobescu susținea că Bolliac are o „pană măiastră”, dar „ușuratică” și o „puternică imaginațiune de poet și de ziarist”, dar „pe care nu o știe totdeauna potoli” (78, p. 115). I.H. Crișan a adus argumente interesante privind faptul că preoții asceți geto-misieni kapnobatai erau „adepți ai doctrinei zalmoxiene
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ale unui public fermecat de admirabila curăție și putere a sunetelor vioarei sale, Sarasate privea cu ochii lui mari și de-o liniștită energie, netrădând prin nici o mișcare a feței acea simțire adâncă care inspiră și dictează o atât de măiastră execuțiune... Din nefericire numele marelui violonist fiind mai puțin cunoscut în părțile noastre semiorientale, sala teatrului nu era îndestul de plină. Acești artiști executori iau arta lor cu sine și cine nu se folosește de puținele ocazii ce li se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de pe tablourile lui Rafael fotografii și gravure, operele maiștrilor compozitori le putem avea și ne putem împrieteni cu ei mai bine decât cu cunoscuții și cu rudele, dar acești artiști al căror geniu consistă în priceperea adâncă și în execuțiunea măiastră a creațiunilor muzicale, aceștia ridică înainte-ne o lume proprie numai lor și, după ce ne-au îngînat un ceas în acea lume, ei o duc cu sine. La cel dentîi concert publicul n-a fost tocmai numeros, pentru că nu se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
învalidate decât prin opunerea unui document asemenea autentic. Precum "Romînul" afirmă că noi am fi citat fals, din parte-ne putem afirma același lucru despre el, cu mai mult cuvânt încă, pentru că foaia guvernamentală s-a dovedit în atâtea înduri măiastră în falsificări. Numai producerea unui document autentic ne-ar putea convinge că nu noi, ci adiutantul lui Tudor însuși a înregistrat în cartea sa arzmazarul cătră Poartă cu erori de text. [21 mai 1882] 121 {EminescuOpXIII 122} [" "ROMÎNUL" REPRODUCE"] "Romînul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Așa cum de un izvor nou-apărut avem grijă ca să ne dea apă tot mai multă și mai curată, la fel și cu o viață nou-apărută: o vom Îmbrăca În tot mai multă iubire, pentru ca ea să rodească... poate o nouă „pasăre măiastră”. Μ Un intelect neobișnuit să facă concesii nu poate fi un partener de discuții În contradictoriu. Μ La omul cu bun-simț, chiar și tăcerea este dătătoare de Învățătură. Μ Unii insistă asupra faptului că trebuie făcută o distincție cât mai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
1963; Zona abstractă, I-II, București, 1964-1966; Jaguarul roșu, București, 1967; Cerbul alb, București, 1968; Ostrovul lupilor, București, 1969; Extraordinarele peripeții ale lui Scatiu și ale prietenului său Babușcă, București, 1974; Iubire interzisă, București, 1974; Fiul munților, București, 1979; Pasărea măiastră, București, 1981. Repere bibliografice: Andrei Roman, „Fiul munților”, LCF, 1979, 36; Piru, Ist. lit., 536; Micu, Scurtă ist., III, 297; Popa, Ist. lit., II, 1064-1065. A.Ml.
LUSCALOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287936_a_289265]
-
administrativnoi i knijnoi deiatelnosti (1904) și Iz istorii slavianskoi propovedi v Moldavii (1906), care, în ciuda unor idei preconcepute, decurgând din identificarea nejustificată a cunoscutului cărturar bulgar, mitropolit al Kievului la începutul secolului al XV-lea, cu monahul Gavriil de la Neamț, măiestru copist de manuscrise, își păstrează într-o anume măsură valoarea documentară referitoare la circulația și copierea scrierilor bizantino-slave în Țările Române. Pe lângă articolele din tinerețe despre folclorul haiducesc basarabean (Razboiniki Bessarabii v rasskazah o nih), apărute în „Etnograficeskoe obrozenie” (1896
IAŢIMIRSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
1937]; Basmele românilor, îngr. și pref. Gh. Cardaș, București, 1939; Basmele românilor, București, 1943; Opere, I-II, îngr. Aristița Avramescu, introd. Corneliu Bărbulescu, București, 1969-1971; Lupul pârcălab. Snoave și zicători populare, îngr. Aristița Avramescu, pref. Adrian Fochi, București, 1970; Pasărea măiastră, pref. Ion Roman, București, 1974; Legende sau Basmele românilor, îngr. Aristița Avramescu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1977. Repere bibliografice: Mihai Eminescu, Articole și traduceri, îngr. Aurelia Rusu, introd. Aurel Martin, București, 1974, 132-136; Barbu Delavrancea, Despre literatură și artă, îngr
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
1950-1957); lucrează o vreme în calitate de cercetătoare la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române și ca metodistă la Casa Centrală a Creației Populare. În această perioadă compune scenarii de filme pentru copii (Petrolache Făt-Frumos, 1962), piese pentru teatrul radiofonic (Măiastra lumii, 1968) sau pentru teatrul de păpuși (Reportaj cu păpuși și țepi, 1963, Cine va păzi clopoțeii?, 1967, Nepoții lui Făt-Frumos, 1980), multe premiate în țară și peste hotare (Zagreb, 1976), alcătuiește ediții școlare, face traduceri. În 1985 se stabilește
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
Porumbița albă, București, 1978; Y.R. 7 245, București, 1979; O poveste din cronici, București, 1980. Hai să facem o poveste, București; 1981; Să nu afle Aladin, București, 1981; O întrecere ca-n basme, București, 1982; Basme țigănești, București, 1997; Măiastra lumii, Norresundby (Danemarca), 1999. Traduceri: Anna și József Méliusz, Nae deșteptul, București, 1961 (în colaborare cu Péter Bokor); Edouard Laboulaye, Basme, București, 1962. Repere bibliografice: Matei Călinescu, Eugen Simion, Probleme ale literaturii pentru cei mici, VR, 1962, 10; Zoe Dumitrescu-Bușulenga
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
ruguri” - Prefață la un volum care n-a putut să apară). Și nu ratează nici o temă și nici un subiect dintre cele ce bântuie prin mitologia falacioasă a timpului (titlu elocvent: Sirena lui Vasile Roaită). Volumul, în bună parte antologic, Pasărea măiastră (1961) exprimă, monocord, acest devotament, într-o autoexcitație a viziunii: „E că-ntrevăd în comunism, curând,/ Măiastra pasăre de aur săgetând” (Pasărea măiastră), ici, colo întretăiată de umbra neagră a unui presentiment privind propriul sfârșit. Manifestări propagandistice ajung să compromită
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
nici un subiect dintre cele ce bântuie prin mitologia falacioasă a timpului (titlu elocvent: Sirena lui Vasile Roaită). Volumul, în bună parte antologic, Pasărea măiastră (1961) exprimă, monocord, acest devotament, într-o autoexcitație a viziunii: „E că-ntrevăd în comunism, curând,/ Măiastra pasăre de aur săgetând” (Pasărea măiastră), ici, colo întretăiată de umbra neagră a unui presentiment privind propriul sfârșit. Manifestări propagandistice ajung să compromită și prozele, schițe și nuvele viciate de un maniheism ireductibil (Mâinile și Cei șapte, 1949, Întrunirea, 1963
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
prin mitologia falacioasă a timpului (titlu elocvent: Sirena lui Vasile Roaită). Volumul, în bună parte antologic, Pasărea măiastră (1961) exprimă, monocord, acest devotament, într-o autoexcitație a viziunii: „E că-ntrevăd în comunism, curând,/ Măiastra pasăre de aur săgetând” (Pasărea măiastră), ici, colo întretăiată de umbra neagră a unui presentiment privind propriul sfârșit. Manifestări propagandistice ajung să compromită și prozele, schițe și nuvele viciate de un maniheism ireductibil (Mâinile și Cei șapte, 1949, Întrunirea, 1963, O zi de august, 1965). De
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
pân’ la zece, București, 1953; Ursul, cu ilustrații de V. Dobrică, București, 1954; Povești adevărate, cu ilustrații de Constantin Plăcintă, București, 1956; De la Tian-Șan la munții de jasp..., București, 1958; Povești dunărene, cu ilustrații de Cristea Condacci, București, 1959; Pasărea măiastră, pref. Ion Vitner, București, 1961; Coiful de aur, cu ilustrații de Dumitru Ionescu, București, 1962; Viscolul, București, 1962; Întrunirea, București, 1963; O zi de august, București, 1965; Râul fierbinte, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1965. Antologii: Poezia muncii și a libertății
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
Moscova (1960). Debutează în 1935, la revista școlară „Crenguța” din Bălți, colaborând apoi la „Poetul”, revista lui Iorgu Tudor. După al doilea război mondial publică la Chișinău câteva culegeri de poeme și poezii: Casa cântecelor (1952), Vin cocoarele (1961), Pasărea măiastră (1969), Ancore (1977), Înțelepciunea zăpezilor (1982) ș.a., precum și volume adresate copiilor. Versurile scrise de S. sunt puternic marcate de tematica și de clișeele ideologice și stilistice ale timpului. Unele sunt dedicate limbii române, lui Mihai Eminescu ori strămoșilor, cele cât
STAVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289892_a_291221]
-
Chișinău, 1952; Mărioara - copiliță într-o zi la grădiniță, Chișinău, 1954; Vara furată, Chișinău, 1957; Cu mămica împreună, Chișinău, 1958; Vin cocoarele, Chișinău, 1961; Buciume, Chișinău, 1964; În razele inimii, Chișinău, 1964; Meditare, Chișinău, 1966; Treptele anilor, Chișinău, 1968; Pasărea măiastră, Chișinău, 1969; Fir roșu, Chișinău, 1971; File de destin, Chișinău, 1974; Avalanșa, Chișinău, 1975; Ancore, Chișinău, 1977; Ce vacanță minunată!, Chișinău, 1977; Poezii și poeme, pref. Andrei Lupan, Chișinău, 1979; Litera „A”, Chișinău, 1980; Înțelepciunea zăpezilor, Chișinău, 1982; Atracția depărtărilor
STAVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289892_a_291221]