1,430 matches
-
puse cu fărașul într-o găleată și vânturate până când fosolea rămânea curată. Ulterior, culegeam știuleții de porumb ce erau depozitați în hambare, împletite din nuiele și apoi lipite cu argilă, unde rămâneau chiar și peste iarnă, când era nevoie de mălai sau pentru hrana animalelor și păsărilor domestice. Urma tăierea strujenilor, ce erau legați în snopi. Aceștia, tocați împreună cu alte erbacee (miei, dughie, orz, ovăz) constituiau nutreț pentru vite, oi și păsări. Din pănuși, iarna, împleteam ștergători iar cocenii erau folosiți
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
în afacere? Dar oare ceva fonduri s-ar putea sifona din ea? Că uite, vin alegerile și e nevoie de bani ca să-i arăți bizonului ce faci tu pentru el și că îți pasă de el. Ori gălețile electorale, pungile, mălaiul sau grisul pentru copilași, costă... Și doar nu e cazul să dai din buzunarul tău... Așadar, stăteau cu figuri adecvate care mimau perfect bucuria acestei mirifice întâlniri și cloceau planuri de mulgere a fraierilor de americani care, iată, habar nu
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
bucate alese. Mie îmi părea rău că nu mai sunt pe geamuri florile de gheață cu care mă jucam, topindu-le cu degetul. Ne spălam pe față. Urma cel mai frumos ritual. Pe turtițe mici și rotunde din făină de mălai, scoase din cuptor chiar în dimineața Crăciunului, mama punea o sarma, o bucată de caltaboș și una de friptură. În mijloc înfigea o lumânare, pe care o aprindea. Mirosul de tămâie și plâlpâirea lumânării mă încântau nespus. Parcă mai mult
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
nici un kilogram! Mihai, fratele meu, l-a avut pe Andrici învățător vreo două trimestre. Multe a uitat despre Andrici, dar una nu poate uita nici astăzi. A adus de acasă în torba lui de elev o bucată de turtă de mălai, făcută de mama în cuptor și pusă cu grijă printre cărți. Și, cum ora lui Andrici parcă nu se termina, copilului i se făcuse foame. Tot ducea mâna pe sub bancă, tot ciupea din turta de mălai, o ducea la gură
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
bucată de turtă de mălai, făcută de mama în cuptor și pusă cu grijă printre cărți. Și, cum ora lui Andrici parcă nu se termina, copilului i se făcuse foame. Tot ducea mâna pe sub bancă, tot ciupea din turta de mălai, o ducea la gură. Asta a mers bine până l-a dibuit Andrici. A venit pe furiș spre copil, l-a prins asupra faptului, a luat mălaiul și l-a aruncat în sobă. Jale mare l-a apucat pe copil
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
se făcuse foame. Tot ducea mâna pe sub bancă, tot ciupea din turta de mălai, o ducea la gură. Asta a mers bine până l-a dibuit Andrici. A venit pe furiș spre copil, l-a prins asupra faptului, a luat mălaiul și l-a aruncat în sobă. Jale mare l-a apucat pe copil, i-au dat și lacrimile. Nu mai putea de supărare pe învățător. Mai ales că, în recreație, toți copiii luaseră ceva de ronțăit, iar el nu avea
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
tânăr (tener), bătrân (veteranus). Pentru îndeletniciri agricole avem termenii: a ara (arare), a semăna (seminare), a treiera (tribulare), a secera (sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă (furca), secere (sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă (poma), must (mustum), vin (vinum), vinaț (vinaceus), coardă de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Rusu, Ioan Coltor. După o întrerupere între 1924 și 1944, revista își face apariția într-o serie nouă, redacția fiind acum alcătuită din Victor Macaveiu (președinte), Augustin Popa (director), Dumitru Neda (redactor responsabil), Ion Agârbiceanu, Ioan Bălanu, Nicolae Brânzeu, Titus Mălai, Zenovie Pâclișanu. Revista de cultură și educație religioasă, C.c. cuprinde articole, însemnări, cronici, recenzii, semnale editoriale, bibliografii, toate orientate către fenomenul religios și contingențele acestuia. În numărul triplu 9-12 din 1944, o notița anunță stingerea din viața a scriitorului
CULTURA CRESTINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286572_a_287901]
-
la răspândirea cunoștințelor practice. Orientării iluministe îi era subordonată activitatea de popularizare a literaturii artistice și a folclorului. Aici publică versuri originale și înregistrări de cântece populare Ion Buzdugan, Mihail Minciună, Gheorghe Năsturaș, Teodor Păduraru, Pan Halippa, Tudose Roman, Toader Mălai, Iulian Friptu ș.a. Se încadrau în orientarea generală a ziarului unele scrieri selectate din clasici (Anton Pann, Al. Donici, C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, I. Creangă, M. Eminescu), precum și din literatura română contemporană (Sofia Nădejde, G. Coșbuc, M. Sadoveanu, N. Gane
CUVANT MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286614_a_287943]
-
98). De regulă, solomonarii cerșesc (și primesc) alimente, dar în cantități mici și niciodată carne : „un ou, că alte lucruri nu mănâncă” (39, p. 29), sau lapte, faguri de miere (109, p. 177), „oloi de floarea-soarelui” sau „o coajă de mălai” (138). Vegetarianismul lor este o lege niciodată călcată : „șolomâner - ăla nu mănâncă de dulce” (65, p. 115). De altfel, cerșitul hranei nu pare a avea rostul de a potoli foamea solomonarului, ci acela de a testa bunăvoința săteanului : „Ca să cerce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de ață” este luat de „firul de semne”. Similar, în basmele românești și de aiurea, cei doi copii (întotdeauna frate și soră), abandonați noaptea în pădure și pândiți de fiare sălbatice, se călăuzesc la întoarcere după „firul” de pietricele, de mălai sau de cenușă (94). Pe de altă parte, Väinämöinen nu leagă ursul la propriu, ci pe cale magică, prin descântec. Nu trebuie să insistăm prea mult asupra faptului că, din perspectiva gândirii arhaice și tradiționale, cele două acțiuni sunt perfect omoloage
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau conștient, dar fără să protesteze, era îmbrăcat în straie de sărbătoare, apoi la namiază era scos în bătătura satului, salutat cu respect de săteni. Fiul lui, o rudă apropiată sau un cetaș din neam îi punea un drob de mălai copt pe cap și în liniștea abătută a celor de față îi spunea : „Nu te omorâm noi, ci mălaiul ăsta” și brusc, fără să aștepte un răspuns sau să schițeze un gest de șovăială, zdrobea capul bătrânului cu un fier
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
satului, salutat cu respect de săteni. Fiul lui, o rudă apropiată sau un cetaș din neam îi punea un drob de mălai copt pe cap și în liniștea abătută a celor de față îi spunea : „Nu te omorâm noi, ci mălaiul ăsta” și brusc, fără să aștepte un răspuns sau să schițeze un gest de șovăială, zdrobea capul bătrânului cu un fier de plug. Practici rituale similare sunt atestate și la sârbi, muntenegreni și macedoneni ; aceștia din urmă îi decapitau cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
12, p. 59). în ziua de Hranghel, finii merg cu colăcei la nașii lor ; vezi recitativul infantil „Stai ploaie călătoare/ Că e mâine sărbătoare [Hranghelul ?],/ Sărbătoarea nașului/ Din capu’ orașului” (11, p. 146). în aceeași zi se face turtă de mălai cu unele atribute magice și oraculare ; vezi recitativele de tipul „Cu căciula lui Mihai/ Plină cu coji de mălai” (33 ; 51, p. 273) sau „Cu un mai/ Cu un pai/ Cu plăcintă de mălai” (13, p. 94). 3. De la sacrificii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
călătoare/ Că e mâine sărbătoare [Hranghelul ?],/ Sărbătoarea nașului/ Din capu’ orașului” (11, p. 146). în aceeași zi se face turtă de mălai cu unele atribute magice și oraculare ; vezi recitativele de tipul „Cu căciula lui Mihai/ Plină cu coji de mălai” (33 ; 51, p. 273) sau „Cu un mai/ Cu un pai/ Cu plăcintă de mălai” (13, p. 94). 3. De la sacrificii umane la ofrande alimentare De-a lungul timpului, sângeroasa practică a sacrificiilor umane a fost supusă unei serii de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceeași zi se face turtă de mălai cu unele atribute magice și oraculare ; vezi recitativele de tipul „Cu căciula lui Mihai/ Plină cu coji de mălai” (33 ; 51, p. 273) sau „Cu un mai/ Cu un pai/ Cu plăcintă de mălai” (13, p. 94). 3. De la sacrificii umane la ofrande alimentare De-a lungul timpului, sângeroasa practică a sacrificiilor umane a fost supusă unei serii de modificări care vizau „îmblânzirea” ritualului. Inițial, cel sacrificat (la geți, de exemplu) era „tras la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-i vrăjitoare Și nenica ghiocel [diecel ?] Și ți-a face-un colăcel Și ți-a da de suflețel (7, p. 363) ; sau Stai, ploaie curgătoare, Că te-ajunge Sfântu’ Soare Cu un mai, Cu un pai, C-o bucată de mălai (20, p. 120) ; sau Treci, vâltoare călătoare, Că-ți dau pâine și cu sare (40, p. 31). Pentru a ademeni Soarele afară din nori, copiii îi oferă în incantații „turtițe moi” (40, p. 14), sau „bulci [= franzele], din alea mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rămânând populația aceeași la număr și fiind tot atât de săracă ca mai nainte. Populația noastră cea rafinată, care exige de la stat o sumă de servicii nouă, consistă, precum "Romînul" bine știe, din milioane de oameni cari se hrănesc aproape esclusiv cu mălai, cari nu știu scrie și citi, cărora pentru dări li se vând hainele de pe ei și instrumentele de muncă, a căror persoane chiar se scot la mezat pentru a fi închiriate ca vitele. În favorul acestei populații rafinate s-au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
beneficiu personal substanțial.) Pofta vine mâncând. Interesul pentru un domeniu de activitate se dezvoltă, se știe, pe măsură ce-i pătrundem tainele și reușim să depășim unele din dificultățile lui.) „Mulțumește-te cu ce este, dar caută ceva mai bun.” (Socrate) Vrabia mălai visează, și săracu’ praznicul. (Dominanta sufletească a unor oameni exprimă savurarea orgolioasă a unor Împliniri importante de moment, pe când a altora, doar aspirația spre realizarea unor astfel de Împliniri.) Ce-am avut și ce-am pierdut. (Este atitudinea de nepăsare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
trebuie menționat și rolul „procesului cunoașterii”, care, cu timpul, ne Îmbogățește explicațiile, reușind să transforme faptele considerate pe moment enigmatice În fapte verosimile și explicabile - de aceea se spune: „Adevărul este fiul timpului”.) și-a trăit traiul, și-a mâncat mălaiul. (Proverbul este folosit, În general, pentru a exprima ideea că cineva și-a Încheiat ciclul vieții, dar uneori și pentru a exprima o senzație de ușurare că am scăpat, În sfârșit, de mentalitatea conservatoare sau chiar refractară a persoanei respective
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
viu, pref. Mihai Dolgan, Chișinău, 1978. Repere bibliografice: Mihai Dolgan, Poezia sovietică moldoveneasca din anii ’20-’30, Chișinău, 1979, passim; I. Grecul, Din iureșul vieții, Chișinău, 1981, 135-143; A. Moraru, N. Movileanu, Calvarul sau Pagini inedite din viața lui Toader Mălai, „Nistru”, 1989, 1; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, 299. M.Dg.
MALAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287966_a_289295]
-
evenimentelor avea să reliefeze că acest lucru a fost respectat doar la început. Cea mai mare parte a timpului era rezervat procurării celor necesare supraviețuirii. S-au construit adăposturi pentru dormit, s-a făcut un cuptor pentru copt pâinea sau mălaiul, unde câte unul dintre fugari făcea de serviciu zilnic. În cursul dimineții se adunau lemne necesare gătitului. De obicei, partizanii stăteau în pădure, în apropiere, câte unul sau câte doi. Se pusese la punct și un serviciu de planton, efectuat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Odată cu industrializarea postbelică a țării și colectivizarea agriculturii, loviturile administrate de noul regim politic țăranilor au condus la transformarea masivă a acestora În populație urbană, muncitorească. Epoca dominației agriculturii Încheindu-se, intra și mămăliga În declin. Desigur, alimentul preparat din mălai caracterizează În egală măsură hrana mexicanilor, după cum o aflăm astăzi, când mulți dintre noi ajung În Occident să frecventeze restaurante cu specific mexican și când apar și la noi primele Tacos. Pe continentul american el are o vechime mai mare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
orientării stabilite de Marta D. Rădulescu în articolul-program Pentru confrați - un apel fervent la o coaliție culturală antimozaică -, studiile și articolele selectate aici vor să se înscrie pe linia unui naționalism militant, subordonând ideea culturală acestui deziderat. Autorii sunt Titus Mălai, Dan Rădulescu, Ion Hodoș, V. Marin, Radu Gyr, Mihail Polihroniade. Începând cu numarul 9-10/1935 revista devine aproape în exclusivitate un organ de propagandă legionara. Alți colaboratori: Iosif C. Dumitrescu, Valeriu Cârdu, Ion Bănea, Leon Țopa. C.Tt.
REVISTA MEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289230_a_290559]
-
un asemenea mod existențial cu grație, poetul îl celebrează de fapt, la modul subtil, iar tandra manieră autoironică e o formă a duioșiei: „La gura sobei albe ți-ar fi plăcut să stai/ în casa de făină, în casa de mălai,/ și-n soba de gutuie, cu mâinile smerite,/ să șovăi să azvârli icoane necioplite”. Ca „mădular” al gintei horațiene, autorul versurilor din Mașinării romantice (1973) se înrudește cu Al. Andrițoiu și cu Ion Horea, dar și cu ceva din Leonid
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]