2,156 matches
-
La țestul minunii-ți, cu toții fac coadă, Să capete-un codru, mai mic sau mai mare... Să-ți rumege-n fălci dulcea plămadă În gândul ascuns, dorește oricare... Și cel ce-n pruncie-avu scutec ales, Și cel ce crescu rostuind mămăliga, Spre miezul tău dulce, cu toții dau ghes Și-și mână cum pot, cu toții cotiga... Ești visul de-a pururea al orșicui Și-nsemni și putere și viață tihnită De rumenați coajă, gingiile dor, Dar tot te dorește haita lihnită... Faci mersul
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
picătură să coboare Când vei ciocni ulcica cea cu vin Și celui ce-a lăsat în doaga lui sudoare. Și moțului ce-a sângerat cioplind Și calului ce-a tras plin de suspin Și moaței ce a pus pe masă mămăliga Și Domnului o rugă spre toți s-aplece mila. Iarnă în Apuseni Mi-ai auzit ruga, Doamne, și-ai pornit ninsoare, Trimis-ai fluturi albi în zbor peste Carpați, În grajduri nechezând stau cai înaripați Prin neaua alba visând de-
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
frunză, fructe (caisă, măr, tomată, cireașă), muștar, mei, in, mazăre, boț, cocoloș, caș, brânză, bec, ban, floare, lac, marea (subst.) tobă, ureche, insulă, sfârc, genunchi, gleznă, călcâi, pul la jocul de table și monedă, gură, beregată, a vorbi, cuvânt, pâine, mămăligă, coleașă, găleată, jocuri: horă, sârbă, polcă, câmp (pole, feld, field), cot, carte. • lungimea razei soarelui: păr, fir, rază, lână, șir, rând, serie, deget, dinte, glonț, penis, acțiuni: a arunca, a azvârli, a semăna. • arme: săgeată, pai, sabie, suliță, sulă, cui
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
Danflorea scot la iveală sculele lor pe care dăduseră o mulțime de bani, lansete cu monturi complicate, la care meșteriseră câteva zile înainte de plecare, împreună cu alți colegi, pescari cu experiență; undițe cu momeli meșteșugite, plus câteva borcane cu râme, porumb, mămăligă, la care ulterior, în disperare de cauză, au adăugat piept de pui tocat mărunt și chiar niște bucăți de cârnat picant. Mergem pe malul unui canal din apropiere unde, dacă erai atent, zăreai și auzeai pleoscăit de pește. Constat că
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
ve¬chime. Originea acestei vorbe este o dovadă a continuității multimilenare și statorniciei neamului nostru. Mai întâi trebuie să amintim că acest termen are în¬țelesul de „pădure mare“ (la care ne-am referit mai sus), dar și „bucată de mămăligă, de pâine“. Se acceptă astăzi că pe o axioma ideea că la baza codrului românesc stă latinescul quadrum care însemna ,,pa¬trat“. Acel quadrum s-ar fi transformat în quodrum și apoi codrum cu evoluția semantica de la „bucată pătrată“ spre
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
atâtea gloduri pe jos, dar s-a terminat făina și mâne mă duc să macin boabele la moară. - Să te duci la moara Trocanilor, că-i moară pe apă! Zăbovești mai mult, dar iese făina bună, de mănânci turta și mămăliga și cu ochii. La moara lui Bobei care-i de foc, boabele se macină mai repede, dar făina iese prea încinsă și se râncezește iute! Cât au vorbit de moară, muma a adus un scaun de-al ’nalt, a pus
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
mă antrenez prin ploaie și vânt, să lupt cu întreaga mea capacitate pentru întronarea păcii și apărarea bunurilor dragului meu popor. Ce-a urmat... e simplu ca bună ziua: muncă fără voie bună și mâncare proastă, așa trăia armata noastră: cu mămăligă, balastru, cartofi la cazan, că pâinii dorul i-l duceam... „De mâncam ori nu mâncam, porumbul îl culegeam” erau câteva versuri ce le spuneam cu năduf când terminam ziua de lucru, și cum era normal, dormeam, dormeam... Pe 3 decembrie
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
stricați așezați câte doi înșirați ca niște frați - pe cei cu rădăcina cariată care „mestecau” alimente și vorbe odată într-un final am scos și vreo doi sănătoși care nu mai erau de mult curioși să se înfigă nici măcar în mămăligă patinau și țiuiau la orice atingere de os pe terenul disputelor nu era loc de-ntors ca atunci când eram tânăr și faimos și-aveam privirea ațintită numa' în jos adesea și în sus să nu mă mânce vreun urs mă purtam
PARODIE LA O (DE)CĂDERE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359580_a_360909]
-
îl și vede pe popa cu barbă lui neagră și cu alura de sfânt. „Negreșit, duminica viitoare mă voi duce, așa e, nu știi când vine vremea”. Marioara, vrednica gospodina, dar și soața cinstită și iubitoare, mesteca, în acest timp, mămăligă galbenă că aurul. Aburii se ridicau odată cu mirosul parfumat și fierbinte spre tavanul din brad lăcuit și gândul o duse la ziua de mâine când va începe culesul cucuruzului. Mai mesteca la mămăligă cu mâinile ei frumoase; avea degetele lungi
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359221_a_360550]
-
cinstită și iubitoare, mesteca, în acest timp, mămăligă galbenă că aurul. Aburii se ridicau odată cu mirosul parfumat și fierbinte spre tavanul din brad lăcuit și gândul o duse la ziua de mâine când va începe culesul cucuruzului. Mai mesteca la mămăligă cu mâinile ei frumoase; avea degetele lungi și subțiri, degete de pianista, așa i-a spus Marcel. „S-o fi însurat, oare?” Gândul acesta o rușina și dintr-o dată se gândi că iar a făcut mămăligă prea mare. „Dar am
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359221_a_360550]
-
cucuruzului. Mai mesteca la mămăligă cu mâinile ei frumoase; avea degetele lungi și subțiri, degete de pianista, așa i-a spus Marcel. „S-o fi însurat, oare?” Gândul acesta o rușina și dintr-o dată se gândi că iar a făcut mămăligă prea mare. „Dar am uitat, o să dau restul la cei doi câini care, deja au început să latre. Iar avem musafiri la masa!” - Natalița, vezi tu cine e și spune-le că nu suntem acasă! porunci tatăl, gata-gata să ațipească
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359221_a_360550]
-
a muls mama vaca și a pus laptele să se prindă pentru brânză, dar voi stați liniștiți că merge buni să mulgă boii și vă aduc lapte imediat, după care punea borș la fiert și le da să mănânce cu mămăligă sau cu pâine dacă aveau. Asta pentru că și adulții priveau cu sfințenie postul din cauza căruia nimeni nu s-a îmbolnăvit vreodată. În perioadele de post nu se organizau petreceri cu lăutari și nici baluri. În noaptea de sfântul Vasile fiecare
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
călită și tomogei, fiindcă madam Grecu mă striga și pe mine la gard, să iau masa cu ei. Măsuța lor joasă, cu trei picioare și cu 12 scăunele în jur, era aidoma Mesei Tăcerii a lui Brâncuși. Când răsturna Zoica mămăliga și o tăia cu aceeași sforicică, prinsă-n cui, o felie era a mea. Într-o vreme, tata mi-a înterzis să mai calc prin ograda lor, plină cu pomi fructiferi unde trona leagănul făurit de domnul Grecu de creanga
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345188_a_346517]
-
In schimb, am ochii mici", zice, fixându-se-n oglindă. Nasu-i o" capodoperă", și cu el câte inimi cucerește... Unde-i pălărioara verde cu pană, demnă de Wilhelm Tell, sau toca neagră cu voaletă,arborată la Bar-Mitzwa primului nepot ? Și mămăliga aburindă cu ciuperci, și doboșul , tarta cu struguri, plăcintele , divina baclava? Micuțul meu cu fața însorită, cu pielea roz și păr bălai, suge cu poftă de la început. "Mic mic, și deja Alexander", se miră mătușa când află numele ales. Andy
BARCA PE VALURI( SAU AMINTIRI ÎNVOLBURATE) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340330_a_341659]
-
vând și se descântă, Iar românii plâng și pleacă, Inima-n străini li-i frântă Neștiind ce să mai facă, Se-amăgesc și se frământă Și sperând că o să treacă Doar robia-i mai încântă. Nu lăsați țara să zacă, Mămăliga se-nfierbântă Și-o să explodeze dacă Va să vie clipa sfântă, Iar când lacrima vă seacă Și răbdarea vi se zvântă, Să luați din somn, oleacă, Toți balaurii la trântă! Din a urii voastre teacă Smulgeți lama ce vă-mplântă
ÎNDEMN DE ZIUA IMNULUI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340511_a_341840]
-
dădeau și-atuncea coate: “La ce-ar putea fi ea folositoare?!” ; Târziu de tot, când plugul inventară, Le-a dat prin cap de-au pus-o la cotigă, La roabă,-apoi la car, apoi la moară, Având mai lesne pâine, mămăligă, Și-au învârtit-o-n cântec la fântână Și-n lut olarii străchini toate pline, Făcând în viața lor doar cu o mână Mai multe, și mai iute, și mai bine, Pân-au găsit că-n abur e putere Și
ROATA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340540_a_341869]
-
economic. Din păcate, românul, oier sau nu, are încă mentalitatea supusului din comunism („Ăia de la Putere fac ce vor!”) și a prins din modelul democrației occidentale doar spiritul contestatar. Iscusința este să lucrezi cu Puterea, nu să aștepți să explodeze mămăliga. Și dacă nu reușește să intervină la nivelul de bază, poate merge chiar la nivelul dezbaterii centrale. Doar modificările la lege au stat doi ani în Parlament, s-au plimbat la patru comisii, au fost de trei ori în plenul
De ce a explodat mămăliga de abia acum. Ciobanul Ghiță, smartphone-ul și Parlamentul () [Corola-blog/BlogPost/338340_a_339669]
-
suficiente. Din păcate, românul, oier sau nu, are încă mentalitatea supusului din comunism („Ăia de la Putere fac ce vor!”) și a prins din modelul democrației occidentale doar spiritul contestatar. Iscusința este să lucrezi cu Puterea, nu să aștepți să explodeze mămăliga. În fine, o ultimă abordare, și care ar trebui să fie esența procesului democratic, dar lipsește structural, este legătura dintre cetățean și ales, adică cel căruia i s-a delegat puterea. Nu spun că parlamentarii din zonele tradiționale de oierit
De ce a explodat mămăliga de abia acum. Ciobanul Ghiță, smartphone-ul și Parlamentul () [Corola-blog/BlogPost/338340_a_339669]
-
bătrânul scurt fără ai răspunde la-ntrebare. Ai cam dat în mintea lor! Bătrâna nu-i răspuse. Așternu pe masă o farfurioară cu brânză de vaci acoperită cu smântână groasă, o ceapă, câteva roșii și felii de castravete tăiate lunguieț. - Mămăliga e sus pe poliță înfofolită-n ștergar să n-o mănânce muștele. Este de dimineață. N-am mai aprins focul pe nădușeala asta, zise ea schimbând vorba. - După ce terminați zbenguitul să duceți o găleată de apă și la cal! Dacă
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
Nici aici nu scap de voi! Afară, pe prispă acolo ți-e locul. Bătrânul acoperi oalele cu două căciulițe dacice de lut și le piti cu grijă după plită. Sus pe poliță hornului, deasupra cenușarului, stătea ghemuit un boț de mămăligă înfășurat în ștergar. Cu lehamite îl aruncă-n șiștar amestecându-l cu laptele de pe fund. Undeva pe prispă lângă un castron cu smalțul sărit Gogu-și plimba mustățile smiorcâind stăruitor. - Te-a răzbit, ai?! Păi ce eu am mâncat? Se-nserase de-
Calea lactee () [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
să ne întoarcem mereu!... Mai încolo, în față, se aude satul, se văd lămpile începând să licărească a noapte și eternitate!... Stai să vezi! Aproape de poartă, aud vița de vie trosnind în soba de afară. O zăresc pe bunica mestecând mămăliga. Ce mămăligă din păpușoi albi! Îți vine s-o mănânci goală, nu alta! Laptele-i stat din fiert. Ce lapte bun face vaca păscută de mine! Îți vine să-l bei gol, nu jucărie! Sar scântei din foc. Bunica se
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) () [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
întoarcem mereu!... Mai încolo, în față, se aude satul, se văd lămpile începând să licărească a noapte și eternitate!... Stai să vezi! Aproape de poartă, aud vița de vie trosnind în soba de afară. O zăresc pe bunica mestecând mămăliga. Ce mămăligă din păpușoi albi! Îți vine s-o mănânci goală, nu alta! Laptele-i stat din fiert. Ce lapte bun face vaca păscută de mine! Îți vine să-l bei gol, nu jucărie! Sar scântei din foc. Bunica se uită la
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) () [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
din jug. Ăștia o privesc în șoaptă și în semn de mulțumire, apoi se așează și încep să închidă ochii, puțin câte puțin, cum se închide regina nopții, dimineața. Aud cum bunica Maria ne strigă la masă. Mâncăm lapte cu mămăligă. Mâncăm frumos, cu linguri de lemn, pe săturate. Mâncăm la lumina surcelelor din vatră. Aproape adorm pe scăunelul cu trei picioare, rotund. Și masa-i rotundă. Cu trei picioare, și ea. La marginea prispei, pe un pietroi de râu, mătușa
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) () [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
improvizată și se bate cu ciocanul până se ascute. Că doar n-ai să te duci pe tarla cu gura sapei tocită sau știrbă, că nu ai spor nici cât stă un câine în coadă. Bineînțeles, chiar și mâncarea, și mămăliga, și toate celelalte sunt pregătite de cu seara. Și, dimineața, înainte de plecare, scuturăm doar mere, smulgem unu-două smocuri de ceapă, punem cobilița-n ușă, să vadă lumea că nu suntem acasă, ne facem semnul crucii spre soarele care încă
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
boilor, încerc să-mi scriu pe retină și pe creier și în suflet, pentru totdeauna, dimensiunile firești ale acestei minunății cu țărani, pace, libertate, bună voie și respect!...Iată, mătușile aștern șervete albe ca laptele direct pe obrazul pământului! pun mămăliga și o taie cu ața! pun borș sau chișleag sau chisăliță în străchini! cu lingură de lemn, fiecare mănâncă frumos...cu ochii, din când în când, la drumul soarelui și la câte postațe mai sunt până la sfârșitul hectarului!...Doamne, ce
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]