1,739 matches
-
Dinu. Programul este mai curând politic decât literar, revista propunându-și „lichidarea resturilor fasciste” și sancționarea îmbogățiților de război. Pe fondul convulsiilor politice postbelice și înainte că regimul sovietic să se fi instalat cu puteri depline, O.l. adună un mănunchi de colaboratori încrezători în valorile democratice (liberale și social-democrate). Publică poezie D. Stelaru, poet al „generației pierdute”, C. Barcaroiu, Șerban Bascovici și este inclusă în sumar proza de I. A. Bassarabescu, Petre Bellu ș.a. Scriu articole și studii de istorie
OPINIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288544_a_289873]
-
până în mai 1930, sub conducerea unui comitet. Director: G. Bacovia (de la numărul 6-7/1929); redactori: G. Șt. Cazacu, Traian Popp, Pan M. Vizirescu. În primul număr, în articolul Păstrați lumina, Octavian Goga salută cu entuziasm noua apariție: „D-voastră, un mănunchi de studenți universitari, rupându-vă de la gură obolul ca să vă înjghebați o revistă literară, veniți să-mi cereți contribuția de scriitor pentru primul număr”, amintindu-și cu nostalgie de propriile începuturi. Rubrici: „Idei, fapte, oameni”, „Obiecțiuni critice”, „Cronica literară”. Poezia
ORIZONTURI NOI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288585_a_289914]
-
îndeosebi după moartea lui St. O. Iosif, N. își intensifică activitatea literară, colaborând destul de asiduu la „Viața românească”, „Minerva”, „Cumpăna”, „Flacăra” cu articole și pagini de proză, adunate în volumul Mărturisiri (1913). I se tipăresc și o seamă de traduceri - Mănunchiul de rugioare de André Theuriet, Colomba de Prosper Mérimée ș.a. Tălmăcirea piesei Gustul vițiului de Henri Lavedan este încredințată în 1912 Teatrului Național din Craiova. Membru fondator al Societății Scriitorilor Români, N. este aleasă în 1913 în comitetul de conducere
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
în adaptarea limbii la nivelul de înțelegere al cititorilor cărora li se adresează. SCRIERI: O primăvară, București, 1909; Mărturisiri, București, 1913; Helianta. Două vieți stinse. Mărturisiri, Iași, 1921; Legenda, București, 1922; Amazoana. Femeia prin veacuri, București, [1925]. Traduceri: André Theuriet, Mănunchiul de rugioare, București, 1909; Prosper Mérimée, Colomba, București, 1909; N.-P.-S. Wiseman, Fabiola sau Biserica din catacombe, București, 1911; Maurice Maeterlinck, Steaua, București, 1912; Henrieta Harkort, Califul Barză, București, 1921; Hans Christian Andersen, Prichindel închide ochii, București, 1925, Privighetaoarea
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
un ca și ireconciliabil divorț. Dar sacrificiul lui Vlad (căruia îi este sortit să rămână Vlad Anonimul pentru că, printr-un paradox aparent, tocmai calitățile lui îl fac inapt să domnească) zguduie conștiința ușuratecului Petru Cercel, silindu-l să-și reconsidere mănunchiul de valori după care se călăuzise până atunci. Sunt, în scrierile dramatice ale lui O., câteva personaje-cheie. Fie prin încărcătura lor psihică, fie prin histrionismul lor cu tâlc. Insinuându-se printre eroii reflexivi ori munciți de patimi, Hamlet - figură tutelară
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
După credințele poporului român, București, 1924; Văzduhul. După credințele poporului român, București, 1916; ed. îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2001; Cartea cântecelor de țară, Chișinău, 1919; Cartea povestirilor hazlii, Chișinău, 1919; Carte de rugăciuni pentru creștinii drept-credincioși, Chișinău, 1919; Mănunchi nou de povestiri populare cu privire la Ștefan cel Mare, Chișinău, 1919; Povestiri populare românești, Bârlad, 1920; Cântece bătrânești, doine, mustrări și blesteme, Tecuci, 1926; Basme, îngr. V. Marian, Iași, 1976; Sărbătorile la români, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1997; Dragostea
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
revistă apărută la Galați într-un singur număr, la 12 noiembrie 1933, sub direcția lui D. Țiridis. Într-un Cuvânt înainte semnat Direcțiunea, se precizează că atunci „când evenimentele sunt atât de complicate, când spiritele sunt atât de dezorientate [...], un mănunchi de câțiva scriitori, fără deosebire de națiune, de rit și religie”, și-au propus să scoată această revistă spre „purificarea sufletelor și înviorarea inimilor”. Se publică poezia Pribeag de Const. Spirescu, poet căzut în 1917 la Oituz, însoțită de un
MINERVA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288155_a_289484]
-
mult, această carte nu vrea decât să confirme înțelepciunea tradiției, care vede în teologie un comentariu la experiența personală a libertății. Eseurile de față se doresc a fi niște punți între lumi care, de regulă, se ignoră. Oferim cititorului un mănunchi de însemnări care pledează diletant și eclectic în favoarea dialogului critic dintre discipline și specializări. Fără această confruntare nu cred că putem vorbi despre modernitate - și cu atât mai puțin despre Evanghelie. Secțiunea intitulată „Areopag” discută exigențele mărturisirii Crezului apostolic în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bonetele întinse, navigam prin strîmtoare, pe urmele acestor leviatani; cînd, deodată, fu auzit glasul lui Tashtego, atrăgîndu-ne atenția asupra unui alt pericol. într-adevăr, am putut vedea în urma vasului un semicerc simetric cu acela din fața noastră și alcătuit parcă din mănunchiuri răzlețe de aburi albicioși, ce se ridicau și cădeau oarecum la fel cu jeturile balenelor, numai că, în loc să dispară, planau necontenit. îndreptîndu-și luneta într-acolo, Ahab se răsuci brusc pe pivotul lui și striga: Ă Sus pe catarge! Pregătiți repede
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu atîta putere, încît aerul și cerul păreau niște vele umflate, gigantice. întreaga lume gonea, mînată de vînt. Soarele nevăzut, ascuns de însăși lumina puternică a dimineții, se ghicea doar după intensitatea razelor lui, strînse ca niște baionete într-un mănunchi. Peste tot străluceau parcă blazoanele unor regi și regine din Babilon. Marea era ca un creuzet cu aur topit, din care lumina și căldura țîșneau bolborosind. Ahab stătea deoparte, cufundat de multă vreme într-o tăcere vrăjită; de cîte ori
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acolo - toate acestea păreau să fie preludiul ciudat de calm al unei furtuni năpraznice. în cele din urmă, vasul se apropie de hotarul zonei de vînătoare de la Ecuator și, tocmai cînd luneca, în bezna adîncă de dinaintea zorilor, pe lîngă un mănunchi de insulițe stîncoase, echipa de cart - comandată atunci de Flask - tresări la auzul unui strigăt atît de plângăreț și de nepămîntesc îaidoma gemetelor abia articulate ale fantomelor inocenților masacrați de Irod), încît oameni se treziră din visare și, vreme de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
abili, care manevrează destul de vioi o terminologie (e drept destul de rudimentară adeseori); care au uneori și gust, alteori și gust și probitate, alteori și un bagaj de lecturi clasice. Dar, dintre acești recenzenți, prea puțini Întrunesc toate elementele Într-un mănunchi organic. Am impresia că destui dintre acești critici fac la fel ca Macedonski, când urca treptele tronului său de biete scânduri ornat cu bijuterii de sticlă: pozează, se ascultă pe ei Înșiși, Îi interesează prea puțin soarta «supușilor», rezolvarea respectivei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cere să nu se facă politică. 11. D-l A. Em. Lahovary, președintele consiliului diplomatic - În luptele partidelor fierb patimi și interese puțin nobile. E un privilegiu pentru femei a le evita. 12. D-l S. Mehedinți, ar dori un mănunchi de oameni cu conștiința „în alb”, care să alcătuiască miezul unui parlament conducător, lângă care s-ar admite câteva femei de o reală distincțiune sufletească, care privind ca mame și soții cu îngrijorare la ziua de mâine și cu reală
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
practicat în Pașii profetului un lirism extatic, de identificare cu sevele solului, cu holdele aplecate sub greutatea holdelor, cu cerul sclipitor, însorit, totul amintind vibrația copleșitoare a pânzelor lui Van Gogh. Lumea e percepută de la nivelul rădăcinii vegetale, reconstituită prin mănunchiuri de senzații primare, căldură, umezeală, atingeri moi. Panismul blagian, variantă originală a regresiunii geologice expresioniste, convertește nostalgia existenței nediferențiate, molusculare, întâlnită la Gottfried Benn, în apologia vieții neschimbate, „eternizate” a satului ardelean. Dar fiori metafizici vin și aici, ca în
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
a revoltei țărănimii noastre. Avem de-a face cu o carte care concentrează în ea durerea flămânzilor de pe întinsele moșii boierești, o carte convingătoare tocmai prin adevărul celor împărtășite de scriitor. Faptele pe care romanul le strânge într-un singur mănunchi, vin să explice izbucnirea răscoalei din anul următor, când ura clocotitoare a oamenilor, dorința lor de a-și face dreptate nu mai pot fi oprite. Cele ce se petrec în roman rămân vii în memoria cititorului tocmai prin autenticitatea lor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
casa goală, fereastra care dădea către grădină având, în mijlocul cadrului, imaginea păunului înfipt ca într-o frigare și țintuit la pământ... Erai pe undeva prin oraș. Îți ghiceam în mod dureros prezența, poate acolo, în partea bogată a orașului, cu mănunchiul turnurilor din sticlă dintre care două aveau acum vârfurile pline de fum, sau în partea de jos, pe ulicioarele de lângă canalul împotmolit în gunoaie. Ieșeam iarăși, mă năpusteam spre orice înghesuială care se forma în jurul câte unei persoane căreia îi
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
era atât de adâncă, încât Nikolai auzea de departe respirația calului, ca niște suspine mici, când amare, când ușurate. Iar când revenea lângă foc, avea ciudatul sentiment că se întorcea acasă. Dimineața, traversară locul unde drumul desfundat era acoperit cu mănunchiuri de crengi, urcară panta unei văi încă albă de ceață și dădură în sfârșit peste răspântia pe care o căutase zadarnic în ajun. De mai multe ori, Nikolai încercă să-i vorbească tinerei femei, pe care o instalase pe spinarea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a durerii, născocise acuzația aceea care avea să-i salveze pe cei pe care îi denunța: Anna le vorbea colhoznicilor... Reluându-și drumul, Nikolai băgă de seamă că, de-a lungul izbei fierăriei, primele ierburi și flori creșteau deja în mănunchiuri luminoase și proaspete. La fel ca în fiecare primăvară. Printr-o încrezătoare superstiție, se lăsă convins că viața, în sfârșit câștigase. Și că moartea lui Gutov, mai cu seamă o asemenea moarte, era un tribut suficient. Și, tot astfel, că
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
străzi, am dat de casa lui Vinner. Nu o clădire cenușie, un bloc inexpugnabil pe care imaginația mea îl construise cu piatra umedă a imobilelor pariziene, ci o vilă cu un etaj, la capătul unei grădini dominate de mai multe mănunchiuri de palmieri tineri. Dincolo de grilaj, la stânga aleii înguste ce ducea spre casă, era parcată o mașină cu portbagajul deschis, pe care un bărbat, întors cu spatele, tocmai îl curăța cu ajutorul unui mic aspirator ce te ducea cu gândul la o
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sistemului să funcționeze judicios și eficace (alternări și compuneri de activități care să genereze o formare autentică); o componentă tehnică, realizată prin adecvarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare la contextul educațional; o componentă umană, ce rezidă în antrenarea unui mănunchi de specialiști ce concură pentru edificarea unei rețele incitante de formare. Unii autori (Taylor, 2003, vezi Viens, Wzrsch, 2004, p. 186) identifică cinci generații de manifestare a e-learning-ului, fiecare având un anumit grad de echipare instrumentală: 1. corespondența textuală pe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
acestora, se remarcă Însă și un alt lucru. Securitatea nu este ceva, În accepția lui Walt și În general a școlii realiste, nu este o condiție, o stare, un atribut: ea este văzută mai degrabă ca un studiu al unui mănunchi de factori și decizii care pot provoca o anumită situație. Este important de notat acest lucru, pentru că și reformatorii ideii de securitate tind să aibă aceeași poziție, văzând deseori În securitate un proces sau studiul unui proces. Aceasta se datorează
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
baraca joasă, cu acoperiș de stuf. Mirosul acru, larvar, de dinăuntru n-o deranja. Crescătoria de viermi de mătase era oaza personală, urât mirositoare, a bunicii mele. De jur Împrejurul ei, pe suporturi, viermii de mătase albi și moi stăteau agățați de mănunchiuri din rămurele de dud. Desdemona Îi urmări cum țes gogoși, săltând din capete ca la auzul unei muzici. Privindu-i uită de lumea de afară, de schimbările și de zvârcolirile ei, de muzica ei nouă și teribilă (care e gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de uimire. — Avem parte numai de lucruri nemaivăzute și nemaiauzite! râse bucuros Nishi Kyūsuke de lângă samurai. Fără măcar să clipească, samuraiul urmări cu privirea balenele până când acestea dispărură în cele din urmă dincolo de orizont. Razele de soare se strecurau ca un mănunchi de săgeți printre nori și poleiau marea în argintiu, mai cu seamă în locul unde fuseseră balenele. Samuraiului nici nu-i trecuse vreodată prin gând că există atâtea lucruri nemaivăzute și nemaiauzite. Nu știuse nici că lumea este atât de largă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și la vorbele seniorului Ishida. De asemenea, își închipuia cum Nishi și seniorul Ishida stăteau în seara aceea, în clipa aceea, tăcuți, cu capul căzut pe piept ca și el. Din fundul cutiei de scrisori ieși la iveală un mic mănunchi de foi îngălbenite. I le dăduse pe furiș japonezul de care se despărțiseră pe marginea lacului Tecali din Nueva España. Oare omul acela cu părul împletit plecase împreună cu indienii ducându-se cine știe încotro? Sau își dăduse sufletul lângă lacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
bețișoare în găluște de orez, apoi găluștele se aranjau într-un coș și se așezau în fața altarului budist. Pe lângă aceasta, familia samuraiului mai obișnuia din bătrâni să aducă o ofrandă de mochi zeului anului și să împodobească intrarea cu un mănunchi de vreascuri în mijlocul căruia se înfigea o ramură de pin tânăr. Mai era obiceiul ca în casa lui de reprezentant al ramurii principale a familiei să vină cei din ramurile secundare și din ramurile îndepărtate ale familiei să-și prezinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]