3,738 matches
-
Acasa > Poezie > Imagini > STĂPÂNUL FURTUNII Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1956 din 09 mai 2016 Toate Articolele Autorului Pe acoperișuri norii cerneau plânsul cerului văduvit de măreția aștrilor nopții, norii negrii- câinii de atac ai furtunii gem săgetați de biciul de foc al stăpânului. Ramurile își frâng mâinile tremurând de furia vântului care le îndoaie trupurile în iureșul pasiunilor înfricoșătoare, dezlănțuit amant în orgii, șuierându-și cu
STĂPÂNUL FURTUNII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384915_a_386244]
-
voce, altă dulceață, altă vibrație. Sunt două suflete eliberate de bariere, aruncate într-un caleidoscop care își schimbă izvorul de la zi la zi. Veșnic proaspete, veșnic etalând stări împachetate altfel, într-un perpetuum mobile, visează să ofere unul celuilalt din măreția grădinii lor spirituale. Anna și Ioan sunt cei doi protagoniști care se răvășesc zilnic într-un cumul de stări. Folosind tehnica oglinzilor, cei doi se privesc unul în celălalt pentru a găsi o parte din punțile pe care le au
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
spiritului înlăuntrul eternității. Când gândim, toți suntem platonicieni. Dacă eu încerc să gândesc universul, trebuie să mut Biblia în universul înghețat al ideilor platonice. Asta înseamnă meditația. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios în fața esențelor. 82. Față de măreția lui Iisus Hristos, Platon este un personaj mărunțel și cuviincios. Pe Platon poți să-l scuturi și constați că arhetipurile lui sunt filozofice, dar dacă muți arhetipurile acestea în religia lui Iisus Hristos, devin modurile în care el vede divinitatea
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
lacrimi pe frunzele ce mor Pe mine mă atinge-n suflet, mă atinge-n dor Trecerea frumuseții, trecerea iubirii lor. Păsările poartă-n aripi dorința lor de zbor Pe mine mă atinge-n suflet, mă atinge-n dor Căderea din măreția înalțării lor. Iubirea este uneori doar visul trecător Pe mine mă atinge-n suflet, mă atinge-n dor Durerea sufletului bland pătimitor Copaci și păsări și iubire care moare Mă dor trăirile lor trecătoare Speranța idealului mă doare! Silvana Andrada
AUTOPORTRET de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385145_a_386474]
-
șerpuiau ascunse pe sub pietre și nisipuri înșelătoare. În acel anotimp invernal, undele clocoteau surd, prizoniere ale calotei de gheață de la suprafață, printre malurile pietroase mărginite de arbori cu ramuri spectrale, dintre care se distingeau pini argintați ce dădeau peisajului o măreție de plumb, din cauza negurilor agățate parcă de ramuri precum niște lințolii ale morții . Călăreții fantomatici scrutau cu încordare cărarea, încercând zadarnic să străbată cu privirile dincolo de vălul de negură, unde se auzeau când și când urlete lugubre de fiare sau
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
cu Socrate. Dramă vieții lui Platon, data de moartea nemeritata a mentorului sau, dar și propria să formație intelectuală în mod sigur, gândirea să mitică, i-au permis realizarea unei opere cu pronunțate valente literare, ceea ce îi conferă originalitate și măreție. Cele mai cunoscute mituri se referă la dreptate și nedreptate - mitul lui Gyges, la adevăr - mitul peșterii, la dragoste - mitul androginului. Această modalitate de scriere a filosofiei sub forma miturilor, a pildelor am zice, cât și forma pe care o
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
perceptibile sensorial, sunt incolore, intangibile, fără contur, dar au ființă autentică doar lucrurile sensibile nu sunt, există fără să fie. Ideile la Platon nu par a fi în suflet, în gânduri cum le va așeza firesc Aristotel, ele există formalist-idealist. Măreția filosofiei lui Platon este dată de faptul că a reușit să distingă ființă de existență, limitele filosofiei sale constând în faptul că le-a separat. Dacă nu ar fi folosit miturile, dialogul, spun unii gânditori, ar fi elaborat o logică
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
ca în cele din 1001 de nopți. După Teheran, satele s-au rărit, începură pustiuri, ceața s-a întețit, încât multă vreme n-am mai văzut nimic, până când, pe neașteptate, după ce avionul nostru coborî sub nori, am început să vedem măreția unui alt oraș uriaș: Karachi, oraș în Pakistan, situat la țărmul mării. Acest oraș era, la început, o platformă pentru avioanele engezești care stăpâniseră multă vreme Pakistanul și India. Acum Karachi deveni un puternic oraș comercial. Doar în câteva clipe
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
ar veni avionului să se prăbușească în acele abisuri, ce șanse ar mai fi de salvare? Dar, decât asemenea socoteli, mai bine îți zici: Doamne, apară-mă de orice rău! Așa că stăteam liniștit la hublourile avionului, priveam cu adâncă liniște măreția peisajului. Masivele cele falnice ale Munților Hymalaya rămăseseră cam într-o parte. Intrasem într-o altă zonă. Un ocean de nori cețoși și întunecați cuprinseseră totul. Întunericul ăsta a durat cam douăzeci de minute. Când negurile se dădură la o
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
așa mai departe. În acest fel ne atrage atenția și ne convinge de faptul că există un echilibru în univers, pe care trebuie să-l păstrăm și să-l respectăm cu sfințenie. Domnia sa alătură sentimentului religios, întîmplător sau nu, sentimentul măreției naturii, căreia îi dedică numeroase poezii organizate pe anotimpuri și sărbători religioase ori tradiționale: ”O floare, altă floare, tot mai multe flori / Cu ochi albaștri, verzi..., cu sunet de viori, / Spre boltă fruntea lor măreț și-o-nalță, /Urzind culori
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
crescut în slujba slovelor, în slujba Binelui, Adevărului și Frumosului. Cineva spunea că înainte de toate trebuie să ne definim valorile, acestea erau pentru ea primordiale, alții poate aveau o altă ierarhie: libertate, dreptate, adevăr, de acord cu ele, sau bani, măreție, putere, e problema lor. Dintre toate valorile lumii tot ceea ce e material se perimează, e repede depășit, tehnologia avansează, știința avansează, ce rămâne atunci? Binele, ar spune unii e relativ, există o expresie celebra: ,, Drumul spre iad e pavat cu
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
ai putea crede că omul acesta se poate înflăcăra. Însă, vorbind despre Ștefan cel Mare, îl simți cum dintr-o dată toate fibrele sale se destind, trăsăturile i se îndulcesc și apare în fața ta un alt om. Un om pătruns de măreția celui mai viteaz și mai drept domn al Moldovei, rămas în memoria urmașilor ca aprig apărător al gliei strămoșești și ca ziditor de mănăstiri și biserici, pentru slava lui Dumnezeu și pentru adâncirea credinței supușilor săi. Nu am regretat niciodată
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
prosperitate de invidiat, fiindcă puținii oameni scăpați de urgia trupelor sale aveau pământ cât vedeau cu ochii. Adică le îndeplinise dorința lor cea mai fierbinte care-i măcina de veacuri și-i făcea să se războiască încontinuu. Puțini înțelegeau însă măreția înfăptuirilor sale. Nici măcar savanții și înțelepții care veniseră din toate colțurile lumii la curtea sa, printre aceștia, chinezi, persani, sau arabi, cele mai luminate minți ale vremii formate la înaltele universități din Samarcand ori Tibet. Mdaa, nici ei nu puteau
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
sărută soția, apoi ieși sprinten în ogradă, sub privirile pline de admirație ale consoartei, încălecă pe roibul său și, după ce străbătu ulița satului, se îndreptă către coline. Ajunse la poalele munților. Soarele era sus și strălucea cu putere. Fascinat de măreția muntelui pătrunse între niște cheiuri strâmte, printre ierburi și arini, pe lângă șuvoiul de apă ce se rostogolea învolburat și zgomotos, dar limpede ca lacrima și rece ca gheața. Poposi doar să-și potolească setea și să admire crestele de piatră
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
răzbat prin fumul gros al peroanelor,îmbrățișându-se cu un scâncet atunci când simt că sunt cele alese.E doar așteptare,trenuri,peroane și o gară de suflete... De undeva de foarte departe,o liniște apăsătoare își lasă cu pași grei măreția pe pământ.Pe sub gene lungi de așteptare,sub care ne-am ascuns,lăcrimând la toate vulgaritățile,ne cercetăm vanitoși.Clocotim pe sub pieile noastre și,ne dezbrăcăm flămânzi de instinctele noastre de dominare,doar ca cineva să ne atingă.În gara
GARA SUFLETELOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384076_a_385405]
-
vântul dorului! Depășește coroanele căpșunelor, topește roua nopților cu lună Călărește meteoriții cetății sufletului! Vino! Te aștept cu sărutul petalelor de flori, să aburească cu înălțarea dorului, să construiască barca dragostei, să numere șiragul stelelor. Vino! Să ne urcăm în măreția cerului Să ne topim în vulcanul pasiunii, Zâmbetele să le sărutăm Sub disperarea ploii cascadei. Vino!... Referință Bibliografică: Poezie albaneză - Shefqet Dinaj - în traducerea lui Baki Ymeri / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1405, Anul IV, 05 noiembrie
ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384093_a_385422]
-
temporală, tânără, mereu tânără, înflăcărată, cuceritoare! Cu cât explodează energiile trupei, în cadență cu timpul, cu atât se aprinde dragostea de ea. În caldele, luminoasele, înmiresmatele zile ale miezlui lunii mai (2016), „Smokie” va peregrina prin marile orașe ale României. Măreția muzicii trupei se va grada egal cu a văzduhului lăuntric inimaginar al spectatorilor, la reîntâlnirea cu ea. Inimaginar și totuși simțit ca o vastă cale de lumină de la fericirea muzicii la extremele înălțări umane în propriul univers, în care preferințele
PEREGRINĂRILE CONCERTISTICE ALE TRUPEI „SMOKIE” PRIN MARILE ORAŞE, ÎN ÎNMIRESMATELE ZILE DE MAI (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383320_a_384649]
-
se întinde, / Pe-aceleași vremuri mă găsesc...” Peste ani am văzut podurile grandioase newyorkeze, dorind parcă să nu se mai termine traseul, avidă de magicul construcției pe care-l zăream în viteza automobilului. Și câte poduri sunt în lume, câtă măreție în construcția lor modernă și ce arhitectură în cele vechi, fiindcă podurile au contribuția lor la scrierea istoriei vieții... Nu pot să nu-mi amintesc în aceste clipe de desele treceri peste Dunărea ce străbate țara noastră, peste podul de la
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
atât și acestea vor fi la fel de îngrădite și încătușate între proprii pereți, asemeni unor ziduri de jur împrejur ce respiră, și micșorate din ce în ce mai mult, pe parcurs, de către tiparele limitative ale vremurilor contemporane, prin urmare, nesemnificative și atât de efemere în fața măreției lumii, ce transcende prin sine dincolo de orice granițe, în atemporalitatea și nelimitarea Universului! In măsura în care orizonturile existenței sunt percepute așa cum sunt ele în esență, ca pe ceva cu mult mai presus decât simpla materie înconjurătoare de suflete, prin
ÎNTRE MATERIE ŞI SPIRIT de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383414_a_384743]
-
nu o gravitate, câtă vreme există artiști ca Gelu Voicu, și Gelu Voicu, firește, care gândesc intransigent și se dăruiesc scenei, publicului, culturii spectacolului de ținută folclorică, generos, cu dragoste! Fără a fi extravagante, astfel de spectacole sunt sincrone cu măreția! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Gelu Voicu. Din cel mai mic spectacol face o mare sărbătoare / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1195, Anul IV, 09 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
GELU VOICU. DIN CEL MAI MIC SPECTACOL FACE O MARE SĂRBĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383430_a_384759]
-
și prin ei a tuturor românilor, de aceea Bunul Dumnezeu a făcut ca din rădăcinile teiului secular, să răsară o nouă mlădiță de viață care să continue spiritul eminescian în inimile locuitorilor acestui minunat oraș. Luminile proiectoarelor scoteau în relief măreția teiului și frumusețea lui, în ciuda faptului că în acest anotimp era dezbrăcat de cea mai frumoasă podoabă a sa, frunzișul și florile plăcut mirositoare. Eram gelos pe ieșeni, care aflându-se în compania unei ființe dragi, puteau stând pe banca
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
plină de istorie, fie că acum funcționau în ele spitale, teatre , sau sediile diferitelor instituții de stat. Timpul devenise atemporal. Nici nu simțeam cum se scurge pe lângă mine. Nu știam către ce să-mi îndrept obiectivul aparatului de fotografiat. Spre măreția statuilor sau frumusețea clădirilor. Deodată mă trezesc pe o strada largă și cu multe clădiri care îți atrăgeau atenția! Era Strada Lăpușneanu, arterăde spirit și de istorie, pe unde și-au purtat pașii Cuza, Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Caragiale. Era cunoscută
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
în ritmul melodiei. Mă abțin. Îmi atrage atenția discuția a doi domni pe tema fierbinte a ultimelor luni, aceea a refugiaților. Da,da , diplomații britanici și francezi au creat Irakul și Siria.'' ''Știu, în mod artificial, înaintea Primului Război Mondial!'' Tinerii imortalizează măreția naturii, fac și eu același lucru...Valea Oltului, mereu altă, cănd verde sau aurie , cănd cenușie sau argintie, în funcție de anotimp. Iar liniștea Văii, cănd profundă, cănd înfiorata de vânt , aduce cu ea o stare de echilibru și înaltă vibrație. Și
ROUA ȘI ROAA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383493_a_384822]
-
Publicat în: Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Nichita Stănescu, viziune poetică în RĂU DE FRUMUSEȚE Iubirea ce mișcă „sori și stele„ este contemplată ca un principiu generator de frumusețe, emoții și sensuri vizionare, în volumul „Măreția frigului. Romanul unui sentiment„ , 1972, unde apare poemul cu un titlu surprinzător : „ Rău de frumusețe„. Frumusețea în întregul ei, formă și conținut , condensează înlăuntrul sinelui, într-un mod surprinzător și tragic, starea de rău, pe un principiu cauză - efect , pe
NICHITA STĂNESCU, VIZIUNE POETICĂ ÎN RĂU DE FRUMUSEȚE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383509_a_384838]
-
stabilească un echilibru compensativ, în final, când sugerează atingerea armoniei universale : Nu spun decât atâta, / că noi doi am trăit / pe globul pamântesc.'' Copleșitoare este imaginea unui spațiu atât de vast în care a plutit iubirea celor doi; ea figurează măreția acelei iubiri, dar și profunzimea ei. Nimic nu poate să piară, atâta timp cât nici pământul, ca spațiu al trăirii, nu piere. Este șansa pe care Eul liric și-o asumă; el are doar un „rău de frumusețe„ , nu și de moarte
NICHITA STĂNESCU, VIZIUNE POETICĂ ÎN RĂU DE FRUMUSEȚE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383509_a_384838]