1,126 matches
-
de poezie persană, japoneză și chineză, tălmăcite, desigur, prin intermediar. SCRIERI: Din trâmbițe de aur, București, 1910; ed. București, 1930; Femei ciudate (în colaborare cu Const. Rîuleț), pref. Emil Gârleanu, București, 1911; Doi dispăruți: Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, București, 1915; Mărgăritare negre, cu un desen de Iser, București, 1918; ed. cu un portret de Constantin Artachino, Arad, 1920; Cetatea cu porțile închise, București, 1921; Pe drumul Damascului, București, 1923; Câțiva scriitori, Arad, 1925; Poezii, București, 1925; Peisagii sentimentale, București, 1935; Cortegiul
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
148-150; Liviu Rebreanu, „Femei ciudate”, „Biblioteca modernă”, 1911, 1; G. Bogdan-Duică, „Din trâmbițe de aur”, „Românul”, 1912, 93; Trivale, Cronici, 238-239; Dragoș Protopopescu, „Doi dispăruți”, „Vremea nouă”, 1915, 17-20; Al. Macedonski, Un foarte mare poet, L, 1918, 1; Tudor Vianu, „Mărgăritare negre”, L, 1918, 15; Claudia Millian, Poezia lui Alexandru Stamatiad, ALA, 1923, 149; Ion Minulescu, „Din trâmbițe de aur”, „Tribuna nouă”, 1924, 123; Scarlat Froda, Maurice Maeterlinck, „Oaspele nepoftit”, RP, 1924, 2 134; Perpessicius, Opere, II, 174-177, III, 141-144, IV
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
23-24; Al. A. Philippide, [Al. T. Stamatiad], ALA, 1930, 509, 1932, 598; E. Lovinescu, Memorii, I, București, 1930, 246-255; Claudia Millian, „Pagini din Baudelaire”, ADV, 1934, 15 518; G. Călinescu, „Peisagii sentimentale”. „Pagini din Baudelaire”, ALA, 1935, 748; Octav Șuluțiu, „Mărgăritare negre”, F, 1935, 9; Dr. Pr. [Dragoș Protopopescu], Un poet al poeziei, PRV, 1935, 135; Constantinescu, Scrieri, VI, 96-97; Dem. Bassarabeanu, Poezia lui Al. T. Stamatiad, București, 1937; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 147-148, 268-269; Streinu, Pagini, II, 156-158, III
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
totuși, ca locotenent de episcop în Argeș, între 1869 și 1872. Își editează cea mai mare parte a discursurilor sale în Cuvinte bisericești compuse și rostite la deosebite ocazii (1868), va da a treia ediție, revizuită, în limba română, a Mărgăritarelor lui Ioan Hrisostom (1872) și o ultimă lucrare teologică, Testamentul Vechi studiat duce la cel Nou (1876). După un pelerinaj la Ierusalim, în 1878 se retrage la Burdujeni, unde se sfârșea din viață peste câțiva ani, cu gândul la unirea
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
miniaturi desăvârșite, cu tartaje de argint ciocănit și frumos legate. Alte șaisprezece manuscrise din perioada 1413-1449, semnate de el sau atribuite lui, se află în diferite locuri din țară (un Tetraevangheliar la Muzeul Național de Artă al României, un Sbornic, Mărgăritarele Sf. Ioan Hrisostom, Leastvița lui Ioan Scărariul, câteva minee la Biblioteca Academiei Române) sau din străinătate. Prin contribuția la realizarea și răspândirea cărților de cult, prin harul artistic, U. a fost un adevărat ctitor de cultură. Arta sa caligrafică și miniaturistică
URIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290377_a_291706]
-
Cronica” ș.a. Preocupat de relația dintre copii și părinți, de măruntele conflicte familiale sau profesionale (Cina cea de taină), de lumea miraculoasă a copilăriei (Goliat), Z. pare mai degrabă un prozator sentimental și melancolic. Schimbarea la față, Noaptea dintâi, Copilul, Mărgăritarul sunt poeme în proză, abordând liric teme majore. Personajele care populează nuvelele sale sunt misterioase, neliniștite sau bântuite de un „absurd grandios”. Însingurarea copilului căruia i-a murit mama, tatăl recăsătorindu-se cu o femeie tânără și frumoasă, dar rece
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
puf; -plutesc în aer ca un roi ușor de fluturi albi; -fluturaș de argint ce zboară pe aripile nevăzute ale vântului; -se joacă de-a prinselea prin aer; -satele s-au împodobit cu lână scântietoare; -cad din cer ca niște mărgăritare; -flori înghețate pe geamuri; -suflare aspră de vânt; -ploaie de plăpânzi ghiocei strălucitori; -floare mică și rotundă, o minune de-o secundă; -covor moale și pufos; -aripi de puf argintiu; -vântul aspru care frige obrazul ca un brici rău ascuțit
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
degrabă, de un soi de „încântare”. Călătorul, informat într-o oarecare măsură, notează cele văzute sau auzite („marele lac Sara-nor în care, după cum se spune, s-ar găsi scoici mari cât o farfurie albă și în aceste scoici se găsesc mărgăritare” fosforescente), verifică uneori autenticitatea știrilor, nu lasă să-i scape întruchipările particulare („aici se înalță o kumirniță de piatră a locuitorilor chinezi, în care sunt așezați feluriți zei de ai lor, unii sculptați, alții pictați. În mijlocul acestora este așezat marele
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
tentație pentru suflet de a evada către altă lume. În zecile de poezii publicate în periodice după 1909, P. continuă să versifice în aceeași manieră simplă, comună și cam vetustă, aproximativ aceleași teme și stări. Hotărâtă să transforme „lacrimile” în „mărgăritare”, alcătuiește compoziții plastice ușor eterate, cu peisaje sub lună, cu edenice înserări în livezi și mici gospodării, cu verdele ierbii stropit de aurul păpădiilor. Dar, pe de altă parte, se intensifică trăirile provocate de sentimentul trecerii, resimțită ca o îngropare
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
4. 2834. Grabbf Ana (Irescu), 9 apartamente, București, str. Gh. Păun 8; Ploiești, Bd. Republicii. 2835. Gulimanescu Elenă, 6 apartamente, București, str. Vlădescu 5a, 5. 2836. Georgescu Ion, 4 apartamente, București, str. Ghiță Adamescu 5, str. Icoanei 109, 96, str. Mărgăritar 12. 2837. Grigorescu Andrei, 15 apartamente, București, str. Poterași 26a, str. C. Vodă colț Lânăriei 142, 70; str. Temisana 8. 2838. Grigorescu D. Nicolae, 5 apartamente, București, Aleea Alexandru 44. 2839. Grigorescu Ion, 12 apartamente, București, Bd. Gh. Coșbuc 88
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
chiar dacă P. tinde să o contracareze prin secvențe, mai mult declarative, privind admirația pentru valori mai înalte, precum curajul. Abordarea unor destine ieșite din comun se regăsește și în cărțile care se adresează în special adolescenților: Cartea minunilor (1943), Insula mărgăritarelor (1943), S. O. S. Expediția pe Everest în primejdie! (1943). De această dată, „minunile” sunt reprezentate de faptele de pionierat ale unor oameni de excepție, unii mai puțin cunoscuți, din diverse domenii - muzical, militar, al invențiilor, al aviației: lutieri din
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
Pasteur, Koch, amiralul Primauguet, Marconi, Amundsen, aviatori precum Henri Guillaumet, Howard Hughes, exploratori aerieni ai Saharei și, nu în ultimul rând, Vlaicu, „vulturașul Carpaților”, ori Nils Andersen. SCRIERI: Catarge, București, 1941; Sonată dobrogeană, București, 1942; Cartea minunilor, București, 1943; Insula mărgăritarelor, București, 1943; S. O. S. Expediția pe Everest în primejdie!, București, 1943. Traduceri: Bjșrnstjerne Björnson, Pensionul de fete Rendalen, București, 1944. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 399, 403-404; Constantin Virgil Gheorghiu, Inventar, TIL, 1941, 5; Octav Șuluțiu, Pe margini de
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
spate, aidoma unui rechin care mușcă, îi apuca încet și sigur prova între fălcile-i desfăcute, falca de jos, îngustă și lungă, descriind un cerc în văzduh. Unul din colții monstrului se agăță însă într-un strapazan. Albeața vineție, de mărgăritar, a interiorului acestei fălci era acum la vreo șase degete de capul lui Ahab și se înălța mult deasupra lui. în această poziție, Balena Albă, începu să zgîlțîie ușor lemnul de cedru al ambarcațiunii, așa cum o pisică zgîlțîie un șoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fiind orbi și neputând vedea, ea va rămâne o cunună de lauri a generației mele lăsată viitorimii. Oamenii trec, biete ființe închise într-un coșciug, însă tot ce a izvorât din dezinteresarea colectivă dintr-un avânt curat, rămân și sunt mărgăritari ce vor fi mult prețuiți mai târziu. Cu conștiința curată a datoriei împlinite fără cruțare în serviciul comandat al țării mele, icoana vie către care nu voi înceta să mă închin, am așteptat judecata neamului meu pe care l-am
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
, publicație culturală apărută la Orăștie între 1907 și 1915. Se publică poezii de Octavian Goga (Zile rele, Taină, Vorbeau azi noapte două ape...), St. O. Iosif (Înșiră-te mărgăritare..., Prințul Carol), I. Nenițescu, G. Rotică, Elena Farago, George Ranetti, P. Dulfu, Zaharia Bârsan, Artur Stavri, T. M. Stoenescu, V. Loichița, Eugeniu Revent, N. Vulovici, I. U. Soricu, Andrei Bârseanu, Ecaterina Pitiș, Nicolae Țimiraș și proză de Liviu Rebreanu (Dumnezeu
CALENDARUL NAŢIONAL AL „FOII INTERESANTE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286025_a_287354]
-
oricare neguțător din bazarul Bagdadului. Deodată, la un gest neînsemnat, burnusul se dă la o parte, și apar sub el straie strălucite: necunoscutul e însuși califul Harun, travestit în neguțător sau hagiu; sau e un emir venit din insulele de mărgăritare ale Oceanului Indian. La fel l-am întâlnit eu pe autorul Desfășurării într-o seară din 1945, când, într-unul din amfiteatrele Universității din București, câteva sute de studenți ascultau recitări de poezie și lecturi în proză. S-a suit pe
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale spătarului Nicolae Milescu (1956-1958). SCRIERI: Catalogul poveștilor românești, RF, 1960, 1-2; Les Légendes populaires roumaines, „Acta etnographica” (Budapesta), 1964, 1-4; Analiza istorică a basmului „Fata cu mâinile tăiate” (Ath. 706), REF, 1966, 1; Câteva observații la basmul „Înșiră-te mărgăritar” (tip 707 c), REF, 1968, 4; Quelques constantes dans la structure du conte populaire roumain, „Zeitschrift für Balkanologie”, 1971-1972, 1-2; Motifs concordants dans les narrations populaires des peuples de la Péninsule Balkanique, „Zeitschrift für Balkanologie”, 1973, 1-2. Ediții: Din înțelepciunea poporului
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
pentru transformarea Constanței într-un important port maritim ce urma să asigure o rută sigură de transport a mărfurilor ce erau exportate din România. La scurt timp după unirea Dobrogei cu România, regele Carol I aprecia că "prin Dobrogea, acest mărgăritar al Coroanei României", țara obținea "neatârnarea economică, legăturile libere cu lumea întreagă și marina comercială"1652. Într-un discurs rostit în 1885 în parlamentul de la București, Mihail Kogălniceanu arăta că: "Noi care am părăsit porturile noastre, debușeurile noastre maritime și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Zugrăvește din nou iarăși pânzele posomorâte, Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni. Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice, Ce din frunze îți doinește, ce cu fluerul îți zice, Ce cu basmul povestește - veselul Alecsandri, Ce-nșirînd mărgăritare pe a stelei blondă rază, Acum secolii străbate, o minune luminoasă, Acum râde printre lacrimi când o cântă pe Dridri. Sau visând o umbră dulce cu de-argint aripe albe, Cu doi ochi ca două basme mistice, adânce, dalbe, Cu
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mulți ani! La mulți ani! strigară și ceilalți. Teama le a fugit imediat din suflet. Au înconjurat-o pe dată și fiecare i-au dat cadoul pe care-l pregătise pentru ea. În ochii ca zarea ai bunicii au apărut mărgăritarele lacrimilor. De ce plângi, bunică? Azi e, doar, sărbătoare, așa că trebuie să te bucuri, nu să fii tristă. Nu se știe de ce bunica n-a putut să răspundă la această întrebare. Sau, poate, nici n-a vrut. În loc de răspuns, i-a
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
noaptea tremură subt lună. Cerințe: 1. Citiți cu atenție textul și scrieți mesajul care se desprinde din fiecare strofă. 2. Subliniați expresiile frumoase. 3. Exlicați sensul cuvintelor: undă, navă, minaret, răchitele. Noapte de iarnă George Topârceanu (fragment) Cad din cer mărgăritare Pe orașul adormit(...) .......................................... Iarna!... Iarna tristă-mbracă Streșinile somnoroase, Pune văl de promoroacă Peste pomi și peste case. Scoate-o lume ca din basme În lumini de felinareUmple noaptea de fantasme Neclintite și bizare. Din ogeagul de cărbune Face albă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
copilașul bolnav pe genunchi. Micuțul stă cu ochișorii verzi deschiși, pieptul mai nu i se ridică, buzele albe nu se pot mișca. Se gândește mama: câte necazuri, câte nădejdi, și acum! Și cum gândea astfel, o lacrimă, curată ca un mărgăritar, îi izvorăște din ochii mamei și i se anină de geană. Și atunci raza pribeagă se topi în lacrimă și o polei. Iar copilașul, care demult nu se mai înviorase, o zări; întinse mânușița spre obrazul mamei și zâmbi ușor
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Folosiți următoarele expresii într-o compunere cu titlul ”Raza” „s-a desprins raza din ghemul ei de aur” „ar vrea să se înfășoare ca o sârmă de aur” „degetul fetei pare ca fulgerat de focuri” „o lacrimă, curată ca un mărgăritar.” 4. Povestiți în scris textul. Cum pescuiește ursul Ionel Pop Cunoașteți oare povestea care vrea să arate cum și-a pierdut ursul coada? Să v-o aduc aminte. Odinioară, demult, tare demult, ursul — așa cum se cuvenea unui animal atât de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
am scris acel articol din jurnal „Scutul antirachetă, sau cum a primit România o decizie istorică“ în care îmi manifestam clar opinia mea de român că la situația României din ziua de azi, chelului din fruntea satului doar tichia de mărgăritar de producție americană îi mai lipsea. Despre scriptul celălalt pus pe Internet cu o zi mai înainte, americanii nu au zis nici pâs. Era vorba acolo despre reformele din învățământul românesc, despre care s-a scris, se scrie în draci
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
revelație! Așa mi se întâmplă pe la ora 21, 43 de minute, 18 secunde și 82 de sutimi de secundă, de fiecare dată, când ascult la televizor un personaj chelios, cu tichia pusă șmecherește pe-o ureche, ca să se vadă sclipind mărgăritarele, chelios, care ne spune de fiecare dată povești, povești, nu de adormit copiii, ci de trezit adulții români care din punct de vedere civic, dorm pe ei ca moșnegii senili. Dar ți-ai găsit! Aceștia, tot moțăind, deschid precum găinile
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]