1,017 matches
-
împreună cu părinții, frații și surorile sale), a dăruit o cruce de lemn, împodobită cu smalț și pietre scumpe: „Cruce împodobitî cu cheltuiala jupânesei Marica, fata lui Constantin Cantacuzino și soția lui Panî Filipescul vel spătar și datî la mănăstire la Mărgineni pentru sufletul său: 7171” (probabil că este vorba de sufletul donatoarei, fiindcă - zice Iorga, în Inscripții din bisericile României, în 1662-1663 Pană Filipescu trăia încă). 63. Nicolae Iorga, op. cit., vol. I, p. 10. 64. Ibidem, vol, II, p. 186 65
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al țării Românești. Era averea boierilor din Coiani - Maria, mama lui Radu Șerban, era fiica Ancăi din Coiani și nepoată a altei Marii, care ducea stârpea spre marele ban Șerban, ginerele lui Pârvu Craiovescu - la care se adăugase bogăția boierilor Mărgineni (nevasta lui Radu Șerban, Elena, fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni, era nepoata acelui Udriște care fusese însurat cu Anca, fiica lui Radu de la Afumați). Leca spătarul, în 1657, este încă și mai limpede cu privire la dreptul de uzufruct al soției
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Radu Șerban, era fiica Ancăi din Coiani și nepoată a altei Marii, care ducea stârpea spre marele ban Șerban, ginerele lui Pârvu Craiovescu - la care se adăugase bogăția boierilor Mărgineni (nevasta lui Radu Șerban, Elena, fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni, era nepoata acelui Udriște care fusese însurat cu Anca, fiica lui Radu de la Afumați). Leca spătarul, în 1657, este încă și mai limpede cu privire la dreptul de uzufruct al soției sale, (sub incidența cărora - am văzut și mai sus - citatele Legiuiri
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din satul Plenița, afirmând că Radu Buzescu lăsase mănăstirii și partea lui Stroe Buzescu, deși vajnicul căpitan al lui Mihai Viteazul își lăsase toată averea soției. Tot așa, câțiva ani mai înainte, în 1613, avusese loc judecata dintre obștea Mănăstirii Mărgineni și Vișa, văduva lui Stan, pentru satul Căpriorul. Călugării pretindeau că satul trebuie să fie al lor după moartea lui Stan, cu toate că diata fixa donația abia după moartea Vișei. Pricinile văduvelor ajunse în sălile de judecată erau diverse... Datoriile lui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soția sa, Neacșa (care, prin 1566, se afla încă în Transilvania) sau marele vornic Ivașco Golescu, om de casa Mihneștilor, refugiat, în 1583, în Transilvania, „cu toate averile, cu nevasta - era însurat cu Elena (sau Ilina), fiica lui Udriște din Mărgineni și a Ancăi, fiica lui Radu de la Afumați - și cu copiii”. După refugiul transilvănean, a urmat retragerea în Polonia și apoi în Moldova, unde a și murit de „moarte năpraznică”. La fel, mai târziu, Stroe Leurdeanu va fugi în câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a rămas opt ani. Câteodată, revenirile acestor femei în țară declanșau noi „cariere” spectaculoase. După ce Radu Șerban s-a stins (era bolnav de podagră) la Viena (pe 28 februarie 1620 își făcea testamentul), văduva Elena - fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni - a pus capăt pribegiei și s-a întors acasă, prin 1633 sau 1635. A luat-o cu ea pe Ilinca, cea de-a doua fiică (Ancuța se va repatria mai târziu, prin 1640), întrucât le chemase Matei Basarab. Voievodul a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cantacuzino obținu nu doar integrarea, împământenirea, ci și o avere considerabilă (Elena i-a adus ca zestre partea care îi revenise din imensa avere a lui Șerban din Coiani și moșiile, ce i se cuveneau din partea mamei, ale boierilor din Mărgineni) care îi legitima confortabil identitatea românească. Mă întrebam, într-o carte publicată acum câțiva ani, dacă această căsătorie poate fi considerată o „hipergamie” - însoțirea, adică, cu o fată superioară ca rang și avere. Răspunsul meu a fost atunci afirmativ, și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
genealogie pictată de la Mănăstirea Hurez - el era nepot al Ancăi din Coiani și al lui Radu Postelnicul. Acest căpitan al lui Mihai Viteazul, putred de bogat și norocos în războaie, s-a însurat cu Elina, fiică a banului Udriște din Mărgineni, nepoată a lui Udriște vistiernicul și strănepoată a vornicului Drăghici din Mărgineni. Din această însoțire s-a născut Elina, fiică a Voievodului Radu Șerban, strănepoată a vestitei Anca din Coiani, „coborâtoare” care, privindu-și ascendenții iluștri, nu putea lăsa nepedepsită
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și al lui Radu Postelnicul. Acest căpitan al lui Mihai Viteazul, putred de bogat și norocos în războaie, s-a însurat cu Elina, fiică a banului Udriște din Mărgineni, nepoată a lui Udriște vistiernicul și strănepoată a vornicului Drăghici din Mărgineni. Din această însoțire s-a născut Elina, fiică a Voievodului Radu Șerban, strănepoată a vestitei Anca din Coiani, „coborâtoare” care, privindu-și ascendenții iluștri, nu putea lăsa nepedepsită crima din 1663, nu putea admite ca ultragiul să planeze asupra familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
scrisorile sale către contele Luigi Ferdinando Marsigli, pune mai presus însemnătatea aristocrației valahe decât măreția unei presupuse coborâri din împărații Bizanțului 295). Spun „proporție covârșitoare” fiindcă doar Ancuța (îl rog pe cititor să observe apelul la fondul „emblematic” - al boierilor Mărgineni și al Basarabilor-Craiovești - născut dintr-o strategie coerent definită și articulată (în care „funcția legitimatoare genealogică” a numelor 296 este vădit prelevată), cu trăsături remarcate mai târziu de un descendent - banul Mihai Cantacuzino, genealogistul 297 - de prenume, preponderent creștine, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu lacunele respective: (trad.) „A răposat roaba lui Dumnezeu, jupâneasa Caplea marea... s-a scris în luna... în... zile, anul 7000”; mai târziu, Stoica Ludescu ne spune că Elina Cantacuzino își pregătise și ea locul de veci în biserica din Mărginenii Prahovei: „care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme”) sau lăsându-i pe descendenți să se ocupe de îndatoririle funerare (inscripția de pe lespedea de mormânt a Elenei Ecaterina Rareș proclamă o glorie consolidată prin noblețea ascendenței paterne
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îi luase tronul în 1638592, ține de aceeași „solidaritate”. Jupâneasa Elina, văduva marelui postelnic Constantin Cantacuzino (Stoica Ludescu - am văzut - îi zice din când în când „Doamna”), a cerut cu limbă de moarte să fie îngropată lângă soțul ei, la Mărgineni (ne amintim că îl conduseseră acolo „cu mare cinste” „jupâneasa lui, Ilinca, și coconii lui: Drăghici, Șărban, Costandin, Mihai, Matei, Iordache [...] făcându-i-se pogrebaniia și pamete mare cum să cade”), în „scaunul mărginesc” al neamului unde se afla mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-lea, Drăghici al lui Stoica (din această pricină mănăstirii i se mai zice și Drăghicești), om al lui Basarab Laiotă și strămoș al Elinei Cantacuzino 593. Numai că jupâneasa Elina se stinsese din viață în București și trebuia dusă la Mărgineni. Apărea necesitatea cortegiului funerar, care a parcurs două etape: întâia - după obligatoria slujbă „la casele jupânesei” de pe Podul Cilibiuului - prin târg și cu participanți de prin rang („Atunce Șărban vodă cu toți frații lui și cu toate surorile lui și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în marginea orașului împreună cu părintele Vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți călugări și popi și toată boierimea și cu toate gloatele curții, cu cântări dumnezeești și cu mare cinste” - Letopisețul Cantacuzinesc) și cea de-a doua, de la București la Mărgineni, când ideea de „mulțime îndurerată” dispare și lasă locul doar rudelor apropiate, întovărășite de o jale autentică: „învârtejindu-se Șărban vodă iar la scaunul lui, iar pre maică-sa o duseră frații lui și surorile și tot neamul lor până la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
O serie de școli românești existau În orașele țării, În mănăstiri și chiar În mediul rural. În câteva mănăstiri au luat ființă biblioteci, cu lucrări procurate din mari centre culturale din apusul Europei; printre acestea se remarcau bibliotecă de la mănăstirea Mărgineni (ctitoria lui Constantin Cantacuzino) și bibliotecă mănăstirii Horezu, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. Că un mare ocrotitor al tiparului domnia lui debutează printr-un act de cultură și anume prin apariția Bibliei de la București, prima ediție integrală a Sfintei Scripturi
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile Maior, Grivița, Primăverii, Viorelelor, Behela, Renașterii, C. Dorobanților, S. Bărnuțiu, Mistral, Garofiței, Longinescu, Tânăra Gardă, Romul Ladea, Spitalul Nou, Orăștie; casieria din C. Aradului: străzile Sibiu, Smetana, Suceava, Madrid, Liman, Sacului, Pastorilor, Mărginenilor, Cireșului, Comoarei, Banu Udrea, Macilor, Munteniei, Paroșeni, Aleea Viilor; casieria din Bd. I. Maniu: străzile Nufăr, Olănescu, Gelu, Pop de Bășești, Bd. Tinereții nr. 21, 23, 28, 36, 16 Decembrie 1989 nr. 50, Bd. I. Maniu nr. 13-41; casieria din
Agenda2003-9-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280749_a_282078]
-
zilnice, într-una din nopți ne organizăm un coșmar: se face că Ion Iliescu este Președinte, că zîmbetul lui e lege pentru toți curtenii care se înșiră de la scările Cotrocenilor și pînă la umbra lui Lenin de la Casa Scînteii - unde Mărginean tocmai privește pe fereastră, vede un gol imens și crede că Bucureștiul a fost pîrjolit, dar nu-și dă seama că se uită în sine, la propriul său peisaj interior -, că apare apoi pe postul național, condus evident de Dumitru
Brâncușologia împotriva lui Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7507_a_8832]
-
condiții, în arta profesionistă și ele realizau un oarecare echilibru de ansamblu: primul era acela al colaboraționiștilor instituționalizați și al pictorilor de curte în care intrau, cu grade diferite de implicare (și cu grade diferite, în general!) nume ca Viorel Mărginean, Sabin Bălașa, Vasile Pop Negreșteanu, Constantin Piliuță și mulți alții fără autoritate, dar și artiști mult mai complecși cum sînt Ion Bitzan și Ion Șetran care, dintr-un oportunism care ar merita o atenție mai mare și o analiză mai
Cinci decenii de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8949_a_10274]
-
condiții, în arta profesionistă și ele realizau un oarecare echilibru de ansamblu: primul era acela al colaboraționiștilor instituționalizați și al pictorilor de curte în care intrau, cu grade diferite de implicare (și cu grade diferite, în general!) nume ca Viorel Mărginean, Sabin Bălașa, Vasile Pop Negreșteanu, Constantin Piliuță și mulți alții fără autoritate, dar și artiști mult mai complecși cum sînt Ion Bitzan și Ion Șetran care, dintr-un oportunism care ar merita o atenție mai mare și o analiză mai
Cincizeci de ani de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7652_a_8977]
-
poet și nici altceva la fel de îndepărtat de problemele artelor plastice și, implicit, ale monumentelor, ci chiar un om de specialitate, pictor de felul lui, fost președinte al UAP, fost director al Muzeului Național de Artă, adică nimeni altul decît Viorel Mărginean. Într-o asemenea situație limită, în care, împotriva naturii, decizia politică se substituia flagrant rigorii profesionale, Marin Sorescu, cel incriminat intens că a cedat tentațiilor puterii și s-a supus impardonabil jocurilor istoriei mici, a găsit resurse proaspete să-și
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
176 790 comună Tibucani 32. C.S.V. Bicaz Bicaz 26.197 69 288 33. C.S.V. Bicazu Ardelean Bicazu Ardelean 26.198 128 372 34. C.S.V. Borca Borca 26.199 242 179 35. C.S.V. Hangu Hangu 26.201 40 260 36. C.S.V. Mărgineni Mărgineni 26.206 189 611 37. C.S.V. Cracaoani Cracaoani 26.207 189 611 38. C.S.V. Sabaoani Sabaoani 26.208 189 611 39. C.S.V. Horia Horia 26.209 352 648 40. C.S.V. Dobreni Dobreni 26.210 54 0 ------------------------------------------------------------------------------- Județul OLT ------------------------------------------------------------------------------- IMOBILUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
790 comună Tibucani 32. C.S.V. Bicaz Bicaz 26.197 69 288 33. C.S.V. Bicazu Ardelean Bicazu Ardelean 26.198 128 372 34. C.S.V. Borca Borca 26.199 242 179 35. C.S.V. Hangu Hangu 26.201 40 260 36. C.S.V. Mărgineni Mărgineni 26.206 189 611 37. C.S.V. Cracaoani Cracaoani 26.207 189 611 38. C.S.V. Sabaoani Sabaoani 26.208 189 611 39. C.S.V. Horia Horia 26.209 352 648 40. C.S.V. Dobreni Dobreni 26.210 54 0 ------------------------------------------------------------------------------- Județul OLT ------------------------------------------------------------------------------- IMOBILUL ----------------------------------- Denumirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
31. C.S.V. Voineasa Voineasa 35.984; 223 1.448 35.983 32. C.S.V. Grădinari Grădinari 35.985 157,5 9.670,5 33. C.S.V. Curtisoara Curtisoara 35.986 74 405 34. C.S.V. Scornicești Scornicești 35.987 180 304 35. C.S.V. Mărgineni Mărgineni 35.988 72 1.928 36. C.S.V. Optași Optași 35.989 207 1.503 37. C.S.V. Potcoava Potcoava 35.990 199,5 3.256,5 38. C.S.V. Spineni Spineni 35.991 147,2 4.502,8 39. C.S.V. Dobroteasa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
C.S.V. Voineasa Voineasa 35.984; 223 1.448 35.983 32. C.S.V. Grădinari Grădinari 35.985 157,5 9.670,5 33. C.S.V. Curtisoara Curtisoara 35.986 74 405 34. C.S.V. Scornicești Scornicești 35.987 180 304 35. C.S.V. Mărgineni Mărgineni 35.988 72 1.928 36. C.S.V. Optași Optași 35.989 207 1.503 37. C.S.V. Potcoava Potcoava 35.990 199,5 3.256,5 38. C.S.V. Spineni Spineni 35.991 147,2 4.502,8 39. C.S.V. Dobroteasa Dobroteasa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
CSM Târgoviște a făcut la fiecare atac eforturi pentru a-și păstra avantajul. Scorul final al partidei a fost 72-64, iar calificarea în optimile Euroligii este cea mai mare performanță din istoria baschetului feminin românesc. Pentru CSM Târgoviște au marcat Mărginean (21 de puncte), Ajavon (14), Robbins (10), Mâțici (9), Pop (5), Stoenescu (5), Miljkovici (4), Tihonenko (4). În turul doi al Euroligii se califică primele cinci clasate din fiecare dintre cele trei grupe. România se află pe cel de-al
Performanța baschetului feminin: CSM Târgoviște a ajuns în Euroligă by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/75338_a_76663]