1,167 matches
-
rădăcina măselelor, la Încheieturile degetelor etc. Tratamente: Oblojeli cu rădăcină de brusture, cu usturoi pisat, buruiană de bubă rea, bureți ( În special burete pucios, numit și burete de bubă rea), cu coajă de mesteacăn arsă sau fasole arsă, amestecate cu mațe sau coji de dovleac și spirt; cu turtiță de ceară amestecată cu făină de grâu, miere de albine și ceapă prăjită; cu turtițe din ceară amestecate cu semințe de in fierte În lapte dulce, cu ceapă coaptă cu săpun sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu vin rece, natural, urmate de ungerea cu suc de lămâie. Ungere cu unt de migdale, ceară curată de albine și naftalină, sau cu seu de oaie, de vită; cu ceară, cu smântână și rădăcină de ștevie, cu untură de pe mațele de porc. Comprese cu frunze și flori de strigoaie sau scumpie zdrobite. Petele de pe față dispar prin spălare cu zeamă de flori, culese de pe câmp, cu fiertură de pelin verde, prin frecții și tamponări cu flori și frunze de leuștean
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cădea. Să nu ți se facă foame: 6 smochine să mesteci și să mănânci. De boala gâtului: făină de orez cu unt de vacă proaspăt, să-l Întinzi pe o pânză și să-l oblojești la gât. De durere de mațe: caș vechi și rășină pisată să mănânci, pe nemâncate. Când are omul sunet În ureche: frunză de rug tânăr, pisat și zeama lui să o amesteci cu miere și să picuri În urechi. Alt leac: unt de vacă sau untură
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pisat și zeama lui să o amesteci cu miere și să picuri În urechi. Alt leac: unt de vacă sau untură de gâscă proaspătă amestecă și picură În urechi. Când i se scutură trupul omului cu răceală (are friguri) și mațele Îl dor: să bea sămânță de urzică cu zeamă de varză și țiriac cu vin. Din manuscrisul 842, din anul 1819, aflat la Academia Română Pentru mușcătură de șarpe la cal: să tai o felie de pâine, să o ungi cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
popular, cu un conținut explicit scatologic atât discursurile sforăitoare ale sorbonarzilor: "Dar, ca să închei, zic și susțin că nu-i pe lume o ștergătoare mai minunată decât un boboc de gâscă pufos (...) încât bucuria pe care o simți, înviorându-ți mațul gros și altele mai mărunte, îți pătrunde până în inimă și-n creieri", cât și ideea de intangibilitate, asociată mitologiei: "Te-aș ruga să crezi că eroii și semizeii din Câmpiile Elizee nu sunt senini și fericiți fiindcă se hrănesc cu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
vă spun eu pe gratis, sunt miniștrii de externe ai Franței și Germaniei care ne discriminează, nu ne vor nici de-al naibii în spațiul Schengen, și mai ales pentru tuciurii noștri sunt cusurgii fără pereche, ba și pestriți la mațe! Băsescu îi consideră cam slabi de cap, deoarece nu înțeleg, cât de avansate sunt reformele băgate cu forța în fundul țării, de PDL, cât de cinstiți sunt vameșii noștri, multimiliardari dintr-un salariu modest, cât de integrați romii pe care nici
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
care i se umezesc ochii. Se vede că nimeni altcineva din țara asta nu mai este, în acest timp, la fel de impresionat de ce spune el, ca propria persoană. Și uite așa ascultându-se, îl umflă plânsul... câte ceva despre coate goale, mațe fripte D omniloooor și doamnelor! Stimați concetățeni! Vă declar pe proprie răspundere că eu cel mai serios cetățean din partea de est a mapamondului, sau chiar din partea de est a Galaxiei, (chiar dacă e tot aceeași, ce mai contează pentru un amărât
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
niciodată n-o să iasă așa de al naibii, de să râdă și curcile până în mileniul IV, cum a făcut-o de exemplu guvernanții cu profesorii, cu această tagmă idealistă, veșnic flămândă și pusă pe cârcoteală, cu acești coate goale, mațe fripte, rupți în fund și- n bugetul personal, când printr-o lege votată de ditamai Parlamentul țării, acestor nehaliți li se dădea 50% la salariu. Ehei, vă mai amintiți poate, câți au lăcrimat de emoție, când Băsănău punându-și haina
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
doar în vreo poznă de altă mîncare, mai nouă, venită prin sate pe calea orașului din depărtatele străinătățuri. Se pare că vorba românilor, ,,chișcă“, se cam rudenește, măcar pe departe, cu ,,kothas“ din vechea hindusă, în care avea înțelesul de mațe, iar ,,Koșas“ avea înțelesul de teacă. Noi credem că ,,chișcă“ se cam nemurește cu ,,kisthos“, cuvîntul cel care în limba străveche a grecilor ,,zgău“ însemna. Dăinuiește în limba română o vorbă ce-i soră prea bună cu ,,kisthos“ că prea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
creșteți, dragii mei, sănătoși/Voinici, zglobii, cu voie bună - Tudor Arghezi, Dea vați ascuns). 3) MESAJUL este definit ca o secvență de semnale verbale (cărora li se pot adăuga semnificanți paraverbali și nonverbali în situația comunicării orale), formată din infor mațiile codificate lingvistic (conținuturi diverse - idei, reprezentări, intuiții, sentimente, trăiri de ordin emoțional etc.). Fiind un ansamblu de semne, mesajul presupune interac țiunea celor doi actanți ai comunicării pentru producerea sensului. Astfel, emițătorul codează informația, iar receptorul o decodează, identificând semnele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sprijinit în mâini, având coatele înfipte în masă. Se uita spre lăutarii care îi cântau din cobză și țambal. Începea chiolhanul, turnându-și, din carafe, vin aromat în pocale. Își umplea pântecele cu fripturi la frigare pentru a sugruma chiorăiala mațelor. Dacă foamea îl mai căznea încă, hangiul avea, berechet, cu ce să-l ospăteze (ciorbă, pastramă, sarmale, ciulama, pilaf, musaca). Se desfăta mai apoi cu tutun tras din lulea, cafea, rahat și baclava. La sfârșitul zaiafetului, trăgea un rachiu pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
A spus-o pe un ton neutru, fără nostalgie și melancolie, dar Faulques nu i-a dat atenție. Vorba „artistic” Îi șovăia În memorie, trezindu-i o nemulțumire retrospectivă. În meseria noastră, spusese cândva Olvido (stând Într-un fotoliu cu mațele ieșite afară și rebobinând un rollfilm, cu aparatele În poală, În fața hoitului unui bărbat fără cap, căruia Îi fotografiase doar pantofii), cuvântul „artă” sună mereu a mistificare și scutece calde. Mai bine amorali, decât imorali. Nu crezi? Și acum, te
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și sinistre În același timp, nu-i așa? În ultimii treizeci sau patruzeci de ani, aceste piese cu forme ciudate au vrut, fără succes, să schimbe lumea. Arme ieftine ale tuturor paria de pe pământ, fabricate În mii de unități, cu mațele În vânt pe picioarele mele băgate În blugi foarte scumpi. Acest ready-made i-ar fi Înnebunit pe suprarealiști. Nu crezi, Faulques? Mă Întreb ce nume i-ar fi pus. Șansa pierdută? Funeraliile lui Marx? Arma asta au e o armă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Într-un oraș bombardat (era Sarajevo, deși putea fi și Beirut, Pnom Penh, Saigon sau oricare altul), Faulques avusese sânge pe unghii și pe cămașă trei zile la rând. Sângele era al unui copil căruia grenada unui mortier Îi scosese mațele afară; murise În brațele lui, golindu-se În drum spre spital. N-avea apă ca să se spele, nici alte haine, așa că trăise trei zile În șir cu sângele copilului pe cămașă, pe aparatele de fotografiat și pe unghii. Copilul, ori
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de la profesionist la profesionist, despre distanțe, câmp de fugă, influența vântului și temperaturii asupra traiectoriei cartușelor. Brizante, precizase celălalt, pe un ton obiectiv. În stare să facă să explodeze un cap precum un pepene sub un ciocan ori să facă mațele să curgă absolut eficient. Și cum optezi, Întrebase Faulques. Vreau să spun, cum tragi, la Întâmplare ori Îți alegi țintele? Atunci, sârbul spusese ceva interesant. Aici nu există nici un hazard, explicase. Ori foarte puțin: doar cât era necesar pentru ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
frică; frig; frigărui; frunze; frustrare; gastrită; gălăgie; gîndire; gol; gol stomac; goliciune; gras; grătar; greutăți; grevă; gustos; hungry; imensă; imposibil; inexplicabilă; insuportabilă; înghețată; îngrozitor; iubire; KFC; lacrimi; lecții; legume; lenea; leșin; lihneală; lingură; lipsit de viață; lipsuri; macaroane; mama; masă; mațe; mațe chiorăind; mănîncă; măr; Mc Donald's; Mihaela; milă; mînca; a mînca; nu mînca; Moldova; multă; de nemaipomenit; neplăceri; neplăcut; nepotolită; neputință; nervi; nesătul; nesăturat; niciodată; nu; oală; oameni; obișnuință; la ore; papanași; pasivitate; de pîine; prăjituri; problemă; pui; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frig; frigărui; frunze; frustrare; gastrită; gălăgie; gîndire; gol; gol stomac; goliciune; gras; grătar; greutăți; grevă; gustos; hungry; imensă; imposibil; inexplicabilă; insuportabilă; înghețată; îngrozitor; iubire; KFC; lacrimi; lecții; legume; lenea; leșin; lihneală; lingură; lipsit de viață; lipsuri; macaroane; mama; masă; mațe; mațe chiorăind; mănîncă; măr; Mc Donald's; Mihaela; milă; mînca; a mînca; nu mînca; Moldova; multă; de nemaipomenit; neplăceri; neplăcut; nepotolită; neputință; nervi; nesătul; nesăturat; niciodată; nu; oală; oameni; obișnuință; la ore; papanași; pasivitate; de pîine; prăjituri; problemă; pui; de putere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
degeaba; destul; dimensiune; distanță; dosar; economia; economie; en-gros; fals; familie; fier; foaie; frică; frînghie; ger; glas; greu de rupt; greutate; grosolan; Grosu; grupare; halat; iarna; imens; impermiabil; importanță; indiferent; intestin; m-am îmbrăcat; îmbrăcăminte; împlinire; îndeajuns; jachetă; larg; leneș; lînă; maț; mănunchi; măr; măsură; medic; mega gros; metri; minte; mînă; mîncare; motivație; mulțime; natură; nerușinat; de netrecut; niciodată; obiect; obraznic; obrazul; os; paltonul; penis; pepene; perete; plat; plin; plop; portmoneu; porumb; praf; la pungă; remarcabil; rotund; scrie; scump; secret; serios; simț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
creangă; criză; cui; cunoștințe; cutie; deget; delicat; drag; dușman; eficient; elastic; etc.; fără formă; femei; fierar; fir de iarbă; firave; fragilitate; frunză; funia; geacă; groasă; grosolan; incomplet; inel; înaltă; la mijloc; lapte; lemn; lingură; linia vieții; linii; mama; mare; material; maț; mătase; merge; mic, fragil; mir; mînă; moale; model; nai; nas; nedumerire; neîncredere; nemîncat; nerezistent; nu încăpea acul; palton; pătură; penis; piciorul; portofelul; puternic; rade; ramură; rupt; schelet; scobitoare; sensibil; sexy; sfîrc; sfoară; siluetă; siluetă; slim; sticlete; suav; suferință; suplă; surcele
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ieșirea la un restaurant pica... Din setul lui de propuneri ne rămăsese doar televizorul... Cu cât se apropia miezul nopții, cu atât nevoia de hrană devenea mai presantă și mai sonoră. Eu aspiram la o nouă repriză de tandrețe, dar mațele noastre chiorăiau la unison și își împleteau chinul într-un duet sfâșietor, așa că numărul unu mi-a tot respins avansurile. Întâi delicat, în cele din urmă tranșant: a zis că nu se poate concentra. Dar nici nu dădea semne că
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
chiar cu vehemență. Pe mama, doctorul Rădulescu a operat-o fără să-i facă o ecografie, fără să-i facă măcar o clismă, întrucât mama mea venise la spital în ultimul moment. Pentru că timpul îl presa, doctorul i-a scos “mațele” pe masă pline de fecale, după cum i-a povestit ulterior sora medicală, i-a scos tumora și a pus-o din nou pe picioare. A stat mai mult timp în spital iar eu mergeam la ea aproape în fiecare zi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
gamela noastră” . Părintele Justin Pârvu povestește astfel despre mâncarea de la Periprava: „Acolo te așteptau caraliii aceia sălbatici, criminalii de drept comun și-ți puneau polonicul acela în față, dar când vedeai vița aceea de carne cu spumă ți se întorceau mațele pe dos”. Era carne de cal stricată, adusă 10 Km cu căruța cu boi, pe căldură, ținută în soare. „Nu mâncai, te mulțumeai cu 250g de pâine și atât era...". Inginerul Dan Ottulescu care a ajuns la Periprava în 1962
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
creșteți, dragii mei, sănătoși/Voinici, zglobii, cu voie bună - Tudor Arghezi, Dea vați ascuns). 3) MESAJUL este definit ca o secvență de semnale verbale (cărora li se pot adăuga semnificanți paraverbali și nonverbali în situația comunicării orale), formată din infor mațiile codificate lingvistic (conținuturi diverse - idei, reprezentări, intuiții, sentimente, trăiri de ordin emoțional etc.). Fiind un ansamblu de semne, mesajul presupune interac țiunea celor doi actanți ai comunicării pentru producerea sensului. Astfel, emițătorul codează informația, iar receptorul o decodează, identificând semnele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la moartea sa sau după moarte, cînd s-a scăl dat, se înfățișează înaintea lui Dumnezeu ca un tînăr de douăzeci și cinci de ani; iar de nu l-a ras, apoi bătrîn rămîne pentru totdeauna. Băț Bățul cu care se întorc mațele la Crăciun e bun de întorsuri*. Băutură Copilului mic să nu i se dea să guste rachiu ori vin pînă nu împlinește un an, că iese bețiv. Sufăr mai ales de băutură oamenii ce au fost unici la părinți. Cel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
anu’, ș-apoi el desigur în anul viitor va rodi. Dacă pomii nu rodesc, este bine ca femeia casei să meargă în sîm băta Paștilor cu mînile pline de aluat și să le șteargă de pomi, care apoi vor rodi. Mațele cîrlanilor* tăiați se pun la tulpina pomilor care nu rodesc - și se crede că apoi pomii vor face fructe. Să nu împănezi* copacul cînd vrei să-l desfaci, că pe ceea lume și Dumnezeu îți bate pene pe la încheieturi. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]