1,130 matches
-
înconjurată de cârciumioare atractive. Iar la mânăstiri, unde se duce românul de Paști, chiar n-am mai ajuns din copilărie. (Din vacanțele cu ai mei la Mânăstirea Văratec, unde am învățat pe dinafară epitaful de pe mormântul Veronicăi Micle, naiv, licențios, macabru, cum vrei: „Când pulbere țărână de tine se alege / Căci asta e a lumii nestrămutată lege / Nimicul te aduce, nimicul te reia,/ Nimic din tine-n urmă nu va rămânea”. Singurul care avusese grijă să-și ia cu el în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
străzi pline de sânge... Fugea îngrozit de strigătele urmăritorilor... Vedea palatul vizirului arzând ca o torță uriașă pe cerul nopții și reflectarea înspăimântătoare a incendiului pe oglinda întunecată a mării... Nimerea în piața At Meidani... Își căuta capul în mormanul macabru de capete tăiate ridicat acolo... Urmăritorii lui se apropiau... Încerca să se cațere pe obeliscul adus de la templul Karnak... Cădea în mâinile urmăritorilor și cineva îi șoptea ceva la ureche... Apoi, cumplita, marea durere... Adevăratul sens al cuvintelor... Groaznica moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cadavrele lor, înghesuite unul într-altul, unite prin moarte în acea iarnă friguroasă, când tuberculoza i-l luase și pe micuțul lui Bisrha. Păreau că zâmbesc, dar, mai târziu, soarele le-a uscat trupurile, deshidratându-le și dând un aspect macabru pielii pergamentoase și dinților strălucitori. Erau aspre ținuturile acelea unde un om putea muri de căldură sau de frig în decurs de câteva ore și unde o cămilă căuta apă în zadar zile întregi, pentru ca dintr-o dată să piară înecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
muzicale și, printre ele, soliștii cu machiajul pe față, corul, instrumentiștii și publicul. Atâția câți au avut loc. După un timp, eu n-am mai rezistat, eram prea îngrijorată de soarta voastră, așa că am ieșit și m-am dus. Era macabru. Ca un mormânt și noi toți înăuntru. Am trecut și pe la bunica și bunicul. Erau la vecini și păreau mai vioi ca mine. Dar povestea cea mai nostimă s-a petrecut chiar la noi acasă. Am ajuns acolo, am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și fabrici de hârtie, Întrucât consumatorii umani de plicuri de culoare violetă, dacă existaseră, și trebuie să fi fost foarte puțini, trebuie să-și fi schimbat gustul epistolar având În vedere recentele Întâmplări, fiind prin urmare extrem de ușor de vânat macabra clientă când se prezenta ca să-și reînnoiască provizia. Un alt ziar, rival acerb al celui despre care tocmai am pomenit, se grăbi să califice ideea drept prostie crasă, Întrucât numai unui idiot desăvârșit i-ar putea trece prin minte că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Dacă e sigur că niciodată nu zâmbește, e numai pentru că Îi lipsesc buzele, și această lecție de anatomie ne spune că, spre deosebire de ceea ce cred cei vii, zâmbetul nu este o chestiune de dinți. Unii spun, cu un umor mai puțin macabru decât de prost gust, că ea poartă afișat un fel de zâmbet permanent, dar asta nu e adevărat, ceea ce poartă la vedere este o grimasă de suferință, pentru că amintirea timpului În care avea gură, și gura limbă, și limba salivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
lințoliu, cu gluga ușor căzută pe frunte, astfel Încât ce era mai rău din țeastă să fie acoperit, dar nu merita să aibă atâta grijă, dacă asta i-a fost intenția, pentru că aici nu e nimeni să se sperie de spectacolul macabru, cu atât mai mult cu cât nu rămâneau la vedere decât extremitățile oaselor mâinilor și ale picioarelor, acestea din urmă odihnindu-se pe dalele podelei, a cărei răceală Înghețată nu o simt, primele răsfoind, ca și cum ar fi o răzătoare, paginile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
indispensabile executării regulamentare a operațiunii pe care i-o dădeau În sarcină. I-au pus regulamentul În mână, i-au arătat cuvintele vei omorî ca unic far al activităților sale viitoare și, fără ca probabil să-și dea seama de ironia macabră, i-au spus să-și vadă de viața ei. Și și-a văzut, crezând că, În caz de vreo nelămurire sau de vreun improbabil echivoc, avea să aibă Întotdeauna spatele acoperit, avea să existe mereu cineva, un șef, un superior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
tot atunci auzim zgomote de sticlă spartă pe undeva pe aproape. Îmi sare inima de frică și îmi dau seama că m-am lipit de Daisy. Ne strângem în brațe reciproc, în timp ce Finn iese valvârtej din bucătărie și un plesnet macabru se aude, probabil din camera de alături. Dintr-odată, mă simt inundată de un val de milă pentru victimele jalnice din filmele cu criminali în serie, pentru victimele care abia au timp să țipe și să se zbată, în timp ce ucigașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
luni izbucnirea primului război mondial, a treia cu nouă luni războiul chino-japonez, a patra cu nouă luni măcelurile războiului civil spaniol...” Nu m-am putut abține să nu fac semnul cu două degete Încrucișate. S-a prins și a zâmbit macabru: „Vă Înțeleg ezitarea. Dat fiind că ceea ce vă aduc eu aici e cea de-a cincea propunere a acestei cărți, ce-o să se Întâmple peste nouă luni? Nimic, fiți liniștiți, pentru că ceea ce propun eu este Liber legis ediție adăugită, dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Te iert de ăia zece lei, ai mei. Absolvo te! Ne-am scos! filozofează Dănuț. Dar, înainte ca Fratele să înalțe cheia, pentru a îndeplini porunca Îngerului, pe pragul bisericuței fâlfâie o umbră strâmbă, cocârjată, gheboasă, gâlmată, pipernicită și vădit macabră; umbra unui gnom sau a unui pitic mai răsărit, învăluit într-un lințoliu cenușiu, ectoplasmatic; după cum cenușie era și figura cețoasă, aburoasă și indescifrabilă, a Apariției îndoliate. Cu unul dintre brațe strecurat hoțește, pe sub faldurile părelnice ale giulgiului, Ne-numitul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
neființă, Dincolo, în cealaltă dimensiune, de cealaltă parte, în Hades, în Sheol, în Tártar, în Infern, în Limb, în Elizeu, în Iad, în Purgatoriu, în Xibalba, pe Întinsele Preerii de Vânătoare (sau cum naiba i s-o mai spune locului macabru, vorba lui Dănuț), pe tărâmul uitării și al caznei, de unde nu mai există cale de întoarcere până la Judecată! Păcat, ăia doi haioși îmblăniți, chiar că începuseră să-mi placă! oftează Poetul sleit, brusc debranșat de la tensiunea pipăibilă a încleștării. Păcat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
e floare la ureche. Ministerul de Interne dă drumul numai telegramelor inofensive. Realitatea, ehe, băiete, realitatea e... Încheie cu un gest care voia să exprime maximul de îngrijorare patriotică. Cum însă Herdelea continuă să tacă nedumerit, secretarul continuă misterios: ― Dansul macabru a început! Și boierii noștri își pierd capul! Să-l vedem acuma pe gentilul nostru Deliceanu cum o întoarce, că eu i-am atras de mult atenția... Tocmai după un sfert de ceas de ocoluri, ghici și Titu că Roșu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să-și regăsească în cutia personală confortul mult dorit. Acele vor înțepa carnea, somniferul va intra în vene și le va îngreuna creierul, vor pluti fericiți spre tărâmurile comatoase, unde hotărârile nu vor mai fi de resortul lor, unde surprizele macabre ale unui univers ostil nu vor mai putea pătrunde. După ce termină cafeaua zise. gânditor: ― Kane va trebui pus în carantină. ― Da. Și noi. Ripley păru înspăimântată. Și era de înțeles. Vor călători spre pământ doar pentru a suporta câteva săptămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
lui ținteau spre capătul coridorului. Corpul lui Kane zăcea în același loc, prăbușit lângă masa popotei... Adunară destule materiale pentru fabricarea unui lințoliu improvizat pe care laserul lui Parker îl închise curând. Sicriul fusese realizat în aceeași manieră, și această macabră ceremonie ― acest marș lent și penibil spre sasul principal ― îi întristă profund. Se consolară zicând că făcuseră tot ce le-a stat în putință. Înghețarea corpului și transportarea pe pământ unde ar fi avut parte de funeralii mai solemne era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
drum. Nu țâșni nici o picătură de sânge! Doar sârme de toate culorile și circuite electronice sparte ieșiră din gâtul lui Ash. Acesta o lăsă pe Ripley, care se prăbuși, aspirând aerul prin gâtul dureros. Brațele lui Ash realizară o pantomimă macabră pe deasupra trunchiului, căutând țeasta care dispăruse. Apoi el, sau mai exact acest lucru, se împiedică, se reechilibră și porni să-și caute pe punte capul smuls... 13 ― Robot!... un robot împuțit! murmură Parker, cu detectorul în mâini. Trunchiul conținea, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
apare despuiata aia lîngă pozele în chenare negre ? Oare capetele luminate cu lanterna de la vînzări sau „maiștrii” de la IT (aiti) nu s-au gîndit că nu are ce căuta fătuca (ca să nu spun altfel) aia despuiată pe un site funebru, macabru și lugubru ? și în definitiv, de ce există un site pentru morți ? Oare pagina asta nu e în sine o blasfemie ? E cool să mori mai nou, nu ? E fain, e mișto... Așa e, nu observasem : anunțurile mortuare, tristețea oamenilor se
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
confuziei profunde a oamenilor și ale agresivității provenite din această confuzie. „Democrație”, „opoziție”, „nu ne vindem țara”, „poporul”, „capitalism”, „muncă”, toate aceste cuvinte goale zburau prin aer ca niște păsări rănite, ciocnindu-se și sfîșiindu-se între ele într un balet macabru. Tînăra cu pricina intuise, în sinceritatea nedumeririi sale, un fapt esențial : adevărata tranziție este aceea a limbii ! Or, din acest punct de vedere, mai sîntem încă, în bună parte, „încremeniți în limbaj”... De aici am pornit, acesta este adevăratul kilometru
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
metaforici, pactul social s-a rupt. Puterea și statul în ansamblul lor sînt delegitimate, și nu o persoană, o lege sau alta : „Ne luăm țara înapoi !”, scandau unii manifestanți în vîrstă. Iar alții, mai tineri și mai puțin optimiști, glumeau macabru : „Opriți istoria, mă dau jos la prima !”. De acum, orice este posibil. Dar pentru putere un lucru este sigur : este începutul sfîrșitului ! Iar semnalul l-a dat, culmea, însuși președintele Băsescu, retrăgînd tiptil legea sănătății pentru care, cu cîteva ore
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Orice ar face sau ar spune, oricît de inutil sau, uneori, de penibil ar putea fi, nu mai are nici un sens propriu în afara gestului comemorativ de contemplare senină a propriei iubiri. Restul e uitare. Sau neant... îmi vine un gînd macabru la prima vedere : senilitatea ca o condiție de împlinire a iubirii. Această senilitate mignonă și senină, care nu mai reține nimic altceva decît amintirea vie a Iubirii. De ce ar face mai mult, de fapt, ce rost major ar avea ?... Viața
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în curând de «înmormântarea» lui” (Suetonius, Augustus 13,1-2); „atârnând de cruce pentru a fi hrana ciorilor” (Horațiu, Epistole 1.16.48); și textul citat deja care descrie răstignirea victimei ca „hrană de rău augur pentru păsările răpitoare și pradă macabră pentru câini” (Pseudo-Manetho, Apotelesmatica 4.200). Într-un epitaf din secolul al doilea, cel decedat declară că ucigașul său, un sclav, a fost „răstignit de viu pentru animalele sălbatice și pentru păsări” (Amyzon, grota I). Multe alte texte îi scutesc
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
zicea Mirciosu, era cel mai bun prieten al meu. Umblam cu el de colo-colo ascultîndu-l cum povestea despre cai, numai despre cai, galopând în arene așternute cu mătase și încălțați peste potcoave cu pantofi de cașmir înflorat. Luță era cam macabru, de altfel fratele lui mai mare, după ce a terminat liceul, s-a suit pe terasă și s-a aruncat de acolo pe asfalt. Eram în camera mea și făceam solnițe de hârtie când i-am văzut corpul mare căzând cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
din tencuielile caselor din jur. Rozaliu-verzuliu, vinețiu, praful acesta se învîrtejea în piață și ți se depunea în dâre fine pe umeri, pe obraji. Casele aveau fațadele concave și erau atât de scălâmbe, de ridicole, încît îți stârneau o bună-dispoziție macabră. Lei de ipsos, cu laba pe o bilă, străjuiau intrarea în vreo tutungerie. Vulturi cu aripile întinse și grifoni cu șira spinării noduroasă copleșeau luminatoarele. Acoperișurile aveau bulbi ovali de tablă, ca bisericile rusești. Coloane antice, unele prăbușite, ciubucării complicate
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de rezonanțe distructive. Perfidia și șerpuirea alunecoasă a vicleniei, excesele viciului și intoleranțele aroganței, ascuțișul perforant al răutății ce se înveșmântă în constanta ascunderii de sine, brutalitatea care sfidează și oprimă, gândul josnic ce ignoră plângerile suferinde toate aceste distorsiuni macabre ale conținutului existențial sunt purtate de mâna noduroasă a nedreptății ca tirani înflăcărați peste ființa umană ancorată imanentului. Și totuși, pentru cel care primește străfulgerări din revelația mistică, tristețea conștientizării morții și a nedreptății drept constante prime ale vieții umane
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în stare să latre. Vulpea cea mare se uita în jos, la Zet, cu ochii ei reci și palizi, ochi sumbri, necruțători și triști, ochi înfiorători care nu cunoșteau omenia. Chipul vulpii, cu semnul său marcat, negru, arăta sălbatic și macabru, un chip gata să devoreze alte chipuri. Zet știu că trebuie să stea nemișcat. Dacă s-ar fi întors și ar fi luat-o la fugă, vulpea l-ar fi urmărit și, din câțiva pași, l-ar fi înșfăcat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]