659 matches
-
pentru producerea macromoleculelor, ... b) substanțele macromoleculare naturale sau sintetice folosite la producerea macromoleculelor modificate, daca monomerii sau alte substanțe de plecare necesare pentru sintetizarea acestora nu sunt incluse pe lista prevăzută în prezența anexă, ... c) substanțele folosite pentru modificarea substanțelor macromoleculare naturale sau sintetice existente. ... 2. Lista nu include următoarele substanțe autorizate și care sunt introduse intenționat în materialele și obiectele din material plastic: a) sărurile (inclusiv sărurile duble și sărurile acide) de aluminiu, amoniu, calciu, fer, magneziu, potasiu și sodiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181754_a_183083]
-
a prezentelor norme. 3. Lista nu include nici următoarele substanțe, deși acestea pot fi prezente: a) substanțe care pot fi prezente în produsul finit că: impurități în substanțele folosite, intermediari de reacție sau produse de descompunere; ... b) oligomeri și substanțe macromoleculare naturale sau sintetice precum și amestecurile lor, daca monomerii sau materiile prime necesare pentru sintetizarea acestora sunt incluse pe listă. ... c) amestecuri ale substanțelor autorizate. ... Materialele și obiectele care conțin substanțele indicate la lit. a), b) și c) trebuie să respecte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181754_a_183083]
-
K+) o paracenteza (evacuarea ascitei) este indicată în ascita refractară la tratament. Paracenteza poate fi repetată, la o ședință se extrag 4-6 litri. Manevra poate induce pierdere de albumine, de aceea se recomandă substituție cu albumină umană desodată sau soluții macromoleculare (ex. Dextran) o șuntul porto-cav în ascita refractară. D. Tratamentul complicațiilor: 1. Hemoragia digestivă superioară beneficiază de:încărcare volemică (soluții Ringer, HAES, ser glucozat), transfuzii de sânge integral sau masă eritrocitară (izogrup, izoRh), plasmă proaspătă congelată - întreruperea alimentației orale, reluare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și alte materii prime care pot fi folosite la producerea materialelor și obiectelor din material plastic. Această listă include: a) substanțele care suferă procese de polimerizare, care includ policondensarea, poliadiția sau oricare alt proces similar pentru producerea macromoleculelor; ... b) substanțele macromoleculare naturale sau sintetice folosite la producerea macromoleculelor modificate, dacă monomerii sau alte materii prime necesare pentru sintetizarea acestora nu sunt incluse în lista prevăzută în prezenta anexă; ... c) substanțele folosite pentru modificarea substanțelor macromoleculare naturale sau sintetice existente. ... 2. Lista
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211717_a_213046]
-
similar pentru producerea macromoleculelor; ... b) substanțele macromoleculare naturale sau sintetice folosite la producerea macromoleculelor modificate, dacă monomerii sau alte materii prime necesare pentru sintetizarea acestora nu sunt incluse în lista prevăzută în prezenta anexă; ... c) substanțele folosite pentru modificarea substanțelor macromoleculare naturale sau sintetice existente. ... 2. Lista nu include următoarele substanțe autorizate, chiar și în condițiile în care sunt introduse intenționat în materialele și obiectele din material plastic: a) sărurile (inclusiv sărurile duble și sărurile acide) de aluminiu, amoniu, calciu, fier
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211717_a_213046]
-
6 la norme. 3. Lista nu include nici următoarele substanțe, deși acestea pot fi prezente: a) substanțe care pot fi prezente în produsul finit ca: impurități în substanțele folosite, intermediari de reacție sau produse de descompunere; ... b) oligomeri și substanțe macromoleculare naturale sau sintetice, precum și amestecurile lor, dacă monomerii sau materiile prime necesare pentru sintetizarea acestora sunt incluse în listă; ... c) amestecuri ale substanțelor autorizate. ... Materialele și obiectele care conțin substanțele indicate la lit. a)-c) trebuie să respecte cerințele prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211717_a_213046]
-
al art. 10 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 431 din 16 aprilie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 15 mai 2008. (2) În sensul prezentului capitol, materiale plastice înseamnă compușii organici macromoleculari obținuți prin polimerizare, policondensare, poliadiție sau prin orice alt proces similar din molecule cu greutate moleculară redusă sau prin transformare chimică a macromoleculelor naturale. La astfel de compuși macromoleculari pot fi adăugate alte substanțe sau materii. ... ---------- Alin. (2) al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212040_a_213369]
-
2008. (2) În sensul prezentului capitol, materiale plastice înseamnă compușii organici macromoleculari obținuți prin polimerizare, policondensare, poliadiție sau prin orice alt proces similar din molecule cu greutate moleculară redusă sau prin transformare chimică a macromoleculelor naturale. La astfel de compuși macromoleculari pot fi adăugate alte substanțe sau materii. ... ---------- Alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 512 din 7 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 29 aprilie 2004. (3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212040_a_213369]
-
și alte materii prime care pot fi folosite la producerea materialelor și obiectelor din material plastic. Această listă include: a) substanțele care suferă procese de polimerizare, care includ policondensarea, poliadiția sau oricare alt proces similar pentru producerea macromoleculelor; ... b) substanțele macromoleculare naturale sau sintetice folosite la producerea macromoleculelor modificate, daca monomerii sau alte materii prime necesare pentru sintetizarea acestora nu sunt incluse în lista prevăzută în prezența anexă; ... c) substanțele folosite pentru modificarea substanțelor macromoleculare naturale sau sintetice existente. ... 2. Lista
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212040_a_213369]
-
similar pentru producerea macromoleculelor; ... b) substanțele macromoleculare naturale sau sintetice folosite la producerea macromoleculelor modificate, daca monomerii sau alte materii prime necesare pentru sintetizarea acestora nu sunt incluse în lista prevăzută în prezența anexă; ... c) substanțele folosite pentru modificarea substanțelor macromoleculare naturale sau sintetice existente. ... 2. Lista nu include următoarele substanțe autorizate, chiar și în condițiile în care sunt introduse intenționat în materialele și obiectele din material plastic: a) sărurile (inclusiv sărurile duble și sărurile acide) de aluminiu, amoniu, calciu, fier
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212040_a_213369]
-
6 la norme. 3. Lista nu include nici următoarele substanțe, deși acestea pot fi prezente: a) substanțe care pot fi prezente în produsul finit că: impurități în substanțele folosite, intermediari de reacție sau produse de descompunere; ... b) oligomeri și substanțe macromoleculare naturale sau sintetice, precum și amestecurile lor, daca monomerii sau materiile prime necesare pentru sintetizarea acestora sunt incluse în lista; ... c) amestecuri ale substanțelor autorizate. ... Materialele și obiectele care conțin substanțele indicate la lit. a)-c) trebuie să respecte cerințele prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212040_a_213369]
-
mult mai mici de combustibil pentru obținerea unei cantități foarte mari de energie; izotopii radioactivi sunt utilizați în experimentele biologice (ca trasoriă sau în medicină (pentru distrugerea unor tumoriă. Efectele negative ale radionuclizilor constau în esență în modificări la nivel macromolecular și perturbarea ireversibilă a unor procese biochimice. Aceste modificări nu se observă imediat, apar în timp și se manifestă la nivelul întregului organism. După natura lor, se deosebesc două categorii de radiații nucleare: radiații corpusculare - particule încărcate electric: radiații (un
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Industrial, zaharoza se obține prin prelucrarea sfeclei de zahăr.În urma cristalizării zaharozei, rămâne un sirop vâscos, brun (melasa) folosit ca furaj în zootehnie. Melasa conține circa 50% zaharoză, alături de proteine și săruri minerale. 2.7. Poliglucide (Glicani) Poliglucidele sunt glucide macromoleculare cu structură liniară sau ramificată, formate prin policondensarea unui mare număr de oze sau derivați ai acestora (aminoglucide, acizi uronici), între care se stabilesc legături glicozidice. Gradul de polimerizare variază de la zece până la mii de unități monoglucidice. În natură se
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
întâlnesc poliglucide formate din hexoze, pentoze, iar denumirea va fi corespunzătoare ozelor componente: glucani, fructani, galactani, manani, xilani. Glucanii sunt cele mai răspândite poliglucide. La baza structurii poliglucidelor stau unele diglucide reducătoare (maltoza, izomaltoza, celobioza) care prin polimerizare formează poliglucidul macromolecular respectiv. Prin hidroliza parțială sau totală a poliglucidelor se eliberează diglucidele sau ozele corespunzătoare. Poliglucidele sau glicanii se clasifică în homopoliglucide (homoglicani) și heteropoliglucide (heteroglicani). Homoglicanii eliberează prin hidroliză un singur tip de oză (sau derivat), iar heteroglicanii eliberează 2
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
7.2. Heteropoliglucide (heteroglicani) Heteropoliglucidele sunt glucide complexe, de origine vegetală sau animală, alcătuite din 2-4 monoglucide diferite sau derivați ai acestora. Ca la toate poliglucidele, la baza structurii chimice au un diglucid, prin a cărui polimerizare se formează heteropoliglucidul macromolecular. Heteropoliglucidele de natură vegetală (glucomananii, galactomananii) se află în cantități mari în organele subpământene și în semințele plantelor, ca poliglucide de rezervă. Heteropoliglucidele de natură animală au rol structural, cele mai importante dintre acestea fiind mucopoliglucidele. Mucopoliglucidele sunt heteropoliglucide cu
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
subpământene și în semințele plantelor, ca poliglucide de rezervă. Heteropoliglucidele de natură animală au rol structural, cele mai importante dintre acestea fiind mucopoliglucidele. Mucopoliglucidele sunt heteropoliglucide cu caracter acid alcătuite din aminoglucide ce alternează cu acizi uronici. Mucopoliglucidele sunt substanțe macromoleculare existente în țesutul conjunctiv, unde se leagă de proteine specifice cu formare de mucoproteine, în compoziția cărora poliglucidele predomină cantitativ. Datorită masei moleculare mari, mucopoliglucidele, respectiv mucoproteinele, formează în apă soluții vâscoase, gelatinoase, cu aspect mucilaginos. Mucopoliglucidele îndeplinesc în organismul
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
în a căror structură intră două componente: un acid uronic și o hexozamină N acetilată sau sulfonată, legate, de cele mai multe ori 1,3 * glicozidic într-o unitate diglucidică. Unitățile diglucidice se unesc prin legături 1,4 * glicozidice formând lanțuri lungi macromoleculare care se leagă electrovalent de proteine specifice. Exemple de mucopoliglucide acide: acidul hialuronic, condroitina și acizii condroitinsulfurici, heparina etc. 2.7.2.1. Acidul hialuronic-descoperit în umoarea sticloasă a ochiului (hyalos = sticlă), este răspândit în învelișul celular, în substanțele extracelulare
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
mucopoliglucide acide: acidul hialuronic, condroitina și acizii condroitinsulfurici, heparina etc. 2.7.2.1. Acidul hialuronic-descoperit în umoarea sticloasă a ochiului (hyalos = sticlă), este răspândit în învelișul celular, în substanțele extracelulare din țesutul conjuctiv, în lichidul sinovial. Datorită structurii sale macromoleculare, acidul hialuronic acționează ca un ciment intracelular, împiedicând pătrunderea substanțelor toxice în organism și totodată, prin starea sa gelatinoasă, mucilaginoasă, constituie un agent lubrefiant la nivelul articulațiilor. Acidul hialuronic este un polimer liniar, la baza structurii căruia stă diglucidul format
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
și donator de hidrogen. Glutationul manifestă un efect de protecție a enzimelor HS-dependente sau formează complexe cu unele enzime; prin aceste proprietăți glutationul are o acțiune antiinfecțioasă și antitoxică. 4.3. Proteine Proteinele sunt substanțe organice natiurale cu o structură macromoleculară care prin hidroliză pun în libertate alfa aminoaacizi. 4.3.1. Caracterizare generală Proteinele se întâlnesc în toate celulele vii, fiind constituienți ai protoplasmei și a nucleului celular. Din acest motiv, proteinele reprezintă principalii purtători ai vieții,în această calitate
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
hidroliză pun în libertate pe lângă aminoacizi și compuși cu structură neproteică, care constituie componenta prostetică a heteroproteinei. Componenta neproteică poate fi de natură chimică diferită: glucide, lipide, acid fosforic, acizi nucleici, metale. 4.3.4. Structura proteinelor Proteinele sunt bipolimeri macromoleculari cu un înalt grad de organizare structurală. Numărul mare de aminoacizi componenți formează lanțuri polipeptidice diferite ca lungime și ca alcătuire, ceea ce crează o mare varietate a proteinelor. Proteinele se caracterizează printr-o mare diversitate structurală, dată atât de dimensiunea
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Există și numeroase forme intermediare cu caracter dublu, atât de proteine globulare, cât și de proteine fibrilare, de exemplu, fibrinogenul, miozina etc. 4.3.6. Proprietăți fizico-chimice ale proteinelor Proteinele sunt substanțe solide, incolore, cristalizabile sau amorfe, cu o structură macromoleculară complexă, cu mase moleculare ce variază de la câteva mii la câteva milioane. Solubilitatea proteinelor variază în funcție de natura lor, cât și de cea a dizolvanților. Proteinele globulare prezintă solubilitate în apă și în soluții saline. Soluțiile formate au caracter de dispersii
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
moleculare ce variază de la câteva mii la câteva milioane. Solubilitatea proteinelor variază în funcție de natura lor, cât și de cea a dizolvanților. Proteinele globulare prezintă solubilitate în apă și în soluții saline. Soluțiile formate au caracter de dispersii coloidale datorită structurii macromoleculare a proteinelor. Grupările chimice polare de la suprafața moleculei măresc gradul de hidratare al acesteia și implicit solubilitatea în apă. De asemenea pH-ul soluției de proteină influențează solubilitatea acesteia prin ionizările pe care le produce în moleculă. S-a arătat
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
-prin scăderea constantei dielectrice și micșorarea hidratării. În cantitate mare solvenții organici descarcă moleculele proteice și le deshidratează. În soluții apoase proteinele manifestă activitate optică levogiră datorită aminoacizilor constituienți optic activi . 4.3.6.1. Proprietăți ionice Proteinele sunt substanțe macromoleculare cu caracter amfionic. Datorită grupărilor libere amino și carboxil proteinele se comportă ca polielectroliți. Ca și aminoacizii, fiecare proteină se caracterizează prin punctul izoelectric a cărui valoare este în funcție de raportul dintre grupările acide și bazice. Proteinele bogate în aminoacizi diaminici
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
specifice acestora sau legăturilor formate între ei. În consecință proteinele dau două tipuri de reacții: reacții de precipitare și reacții de culoare. 4.4.1. Reacțiile de precipitare Se datorează în parte proprietăților fizice ale substanțelor proteice. Având o structură macromoleculară proteinele dau prin dizolvare soluții coloidale. În soluții, proteinele se găsesc sub formă de molecule mari, agregate sau micele. Stabilitatea acestor micele depinde de mărimea lor, de încărcarea electrică, de densitatea dizolvantului, de temperatură, așa încât reacțiile de precipitare sunt dependente
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
transport O2, rezervă Fe, contractilă, coagularea laptelui, hormonală , structurală). Să se indice funcția corespunzătoare fiecărei din următoarele protide: * Feritina * Chimozina * Anticorpi * Mioglobina * Miozina * Fibrinogen * Insulina * Glicoproteide * α keratina * Colagen * Fibrină * Glucagon * Hemoglobina CAPITOLUL 5 ACIZI NUCLEICI Acizii nucleici sunt compuși macromoleculari ce reprezintă polimeri ai unor unități de bază numite nucleotide. Prin hidroliza acizilor nucleici se eliberează fragmente mai mici, oligonucleotide, apoi mononucleotide și la urmă componentele acestora: acid fosforic, pentoze, baze azotate. 5.1.Componentele structurale ale acizilor nucleici 5
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]