665 matches
-
cercetare în tehnologia substanțelor organice 214526 asistent de cercetare în tehnologia substanțelor organice 214527 cercetător în petrochimie și carbochimie 214528 inginer de cercetare în petrochimie și carbochimie 214529 asistent de cercetare în petrochimie și carbochimie 214530 cercetător în tehnologia compușilor macromoleculari 214531 inginer de cercetare în tehnologia compușilor macromoleculari 214532 asistent de cercetare în tehnologia compușilor macromoleculari 214533 cercetător în controlul calității produselor alimentare 214534 inginer de cercetare în controlul calității produselor alimentare 214535 asistent de cercetare în controlul calității produselor
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272373_a_273702]
-
cercetare în tehnologia substanțelor organice 214527 cercetător în petrochimie și carbochimie 214528 inginer de cercetare în petrochimie și carbochimie 214529 asistent de cercetare în petrochimie și carbochimie 214530 cercetător în tehnologia compușilor macromoleculari 214531 inginer de cercetare în tehnologia compușilor macromoleculari 214532 asistent de cercetare în tehnologia compușilor macromoleculari 214533 cercetător în controlul calității produselor alimentare 214534 inginer de cercetare în controlul calității produselor alimentare 214535 asistent de cercetare în controlul calității produselor alimentare 214536 subinginer chimist ---------- Ocupația "subinginer chimist" a
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272373_a_273702]
-
petrochimie și carbochimie 214528 inginer de cercetare în petrochimie și carbochimie 214529 asistent de cercetare în petrochimie și carbochimie 214530 cercetător în tehnologia compușilor macromoleculari 214531 inginer de cercetare în tehnologia compușilor macromoleculari 214532 asistent de cercetare în tehnologia compușilor macromoleculari 214533 cercetător în controlul calității produselor alimentare 214534 inginer de cercetare în controlul calității produselor alimentare 214535 asistent de cercetare în controlul calității produselor alimentare 214536 subinginer chimist ---------- Ocupația "subinginer chimist" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 931
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272373_a_273702]
-
cercetare în tehnologia substanțelor organice 214526 asistent de cercetare în tehnologia substanțelor organice 214527 cercetător în petrochimie și carbochimie 214528 inginer de cercetare în petrochimie și carbochimie 214529 asistent de cercetare în petrochimie și carbochimie 214530 cercetător în tehnologia compușilor macromoleculari 214531 inginer de cercetare în tehnologia compușilor macromoleculari 214532 asistent de cercetare în tehnologia compușilor macromoleculari 214533 cercetător în controlul calității produselor alimentare 214534 inginer de cercetare în controlul calității produselor alimentare 214535 asistent de cercetare în controlul calității produselor
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
cercetare în tehnologia substanțelor organice 214527 cercetător în petrochimie și carbochimie 214528 inginer de cercetare în petrochimie și carbochimie 214529 asistent de cercetare în petrochimie și carbochimie 214530 cercetător în tehnologia compușilor macromoleculari 214531 inginer de cercetare în tehnologia compușilor macromoleculari 214532 asistent de cercetare în tehnologia compușilor macromoleculari 214533 cercetător în controlul calității produselor alimentare 214534 inginer de cercetare în controlul calității produselor alimentare 214535 asistent de cercetare în controlul calității produselor alimentare 214536 subinginer chimist ---------- Ocupația "subinginer chimist" a
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
petrochimie și carbochimie 214528 inginer de cercetare în petrochimie și carbochimie 214529 asistent de cercetare în petrochimie și carbochimie 214530 cercetător în tehnologia compușilor macromoleculari 214531 inginer de cercetare în tehnologia compușilor macromoleculari 214532 asistent de cercetare în tehnologia compușilor macromoleculari 214533 cercetător în controlul calității produselor alimentare 214534 inginer de cercetare în controlul calității produselor alimentare 214535 asistent de cercetare în controlul calității produselor alimentare 214536 subinginer chimist ---------- Ocupația "subinginer chimist" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 2
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
și sunt produse de o singură clonă de celule. 3. «Anticorpi policlonali» înseamnă un amestec de proteine care se leagă la antigenul specific și care sunt produse de mai mult de o clonă de celule. 4. «Receptori» înseamnă structuri biologice macromoleculare capabile de legare a liganzilor, legare care afectează funcțiile fiziologice. ML19. "Calificat pentru utilizare spațială" Conceput, fabricat sau calificat prin testare reușită pentru a opera la altitudini mai mari de 100 km deasupra suprafeței Pământului. Notă Stabilirea faptului că un
ORDIN nr. 1.309 din 18 august 2016 pentru aprobarea Listei cuprinzând produsele militare supuse regimului de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274617_a_275946]
-
caracteristici fizice, chimice sau biologice bine definite. Activitatea de cercetare se va concentra asupra următoarelor: activități pe termen lung, transdisciplinare și cu risc industrial înalt pentru a proiecta și dezvolta noi structuri cu caracteristici bine definite; dezvoltarea ingineriei supramoleculare și macromoleculare, punând accentul pe sinteza, valorificarea și potențiala utilizare a moleculelor noi de înaltă complexitate și a compușilor acestora. - Tehnologii asociate producției, transformării și prelucrării materialelor multifuncționale bazate pe cunoștințe și a biomaterialelor. Obiectivul constă în dezvoltarea și producția durabilă a
jrc5559as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90729_a_91516]
-
cu adezivi sau prin orice alte procedee, care, sub formă de produs finit, sunt proiectate să vină în contact sau sunt aduse în contact, conform destinației acestora, cu produsele alimentare. 3. În sensul prezentei directive, "material plastic" reprezintă compuși organici macromoleculari care se obțin prin polimerizare, policondensare, poliadiție sau orice alt procedeu similar din molecule cu greutate moleculară mică sau prin modificarea macromoleculelor naturale. La acești compuși macromoleculari, se pot adăuga alte substanțe sau materiale. Totuși, nu se pot considera "materiale
jrc5639as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90809_a_91596]
-
cu produsele alimentare. 3. În sensul prezentei directive, "material plastic" reprezintă compuși organici macromoleculari care se obțin prin polimerizare, policondensare, poliadiție sau orice alt procedeu similar din molecule cu greutate moleculară mică sau prin modificarea macromoleculelor naturale. La acești compuși macromoleculari, se pot adăuga alte substanțe sau materiale. Totuși, nu se pot considera "materiale plastice" materialele enumerate în continuare: (a) folia din celuloză regenerată lăcuită sau nelăcuită, reglementată de Directiva Comisiei 93/10/CEE10; (b) elastomerii și cauciucul natural și sintetic
jrc5639as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90809_a_91596]
-
MATERIALELOR PLASTICE ȘI A OBIECTELOR DIN MATERIAL PLASTIC INTRODUCERE GENERALĂ 1. Prezenta anexă conține lista monomerilor și altor materii prime. Lista respectivă include: - substanțele care se supun polimerizării, care include policondensarea, poliadiția sau orice alt procedeu similar, pentru obținerea produșilor macromoleculari, - substanțele macromoleculare naturale sau sintetice utilizate la producerea macromoleculelor modificate, dacă monomerii sau alte materii prime necesare pentru sinteza acestora nu sunt incluși (incluse) în lista respectivă, - substanțele utilizate pentru modificarea substanțelor naturale sau sintetice existente. 2. Lista nu include
jrc5639as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90809_a_91596]
-
ȘI A OBIECTELOR DIN MATERIAL PLASTIC INTRODUCERE GENERALĂ 1. Prezenta anexă conține lista monomerilor și altor materii prime. Lista respectivă include: - substanțele care se supun polimerizării, care include policondensarea, poliadiția sau orice alt procedeu similar, pentru obținerea produșilor macromoleculari, - substanțele macromoleculare naturale sau sintetice utilizate la producerea macromoleculelor modificate, dacă monomerii sau alte materii prime necesare pentru sinteza acestora nu sunt incluși (incluse) în lista respectivă, - substanțele utilizate pentru modificarea substanțelor naturale sau sintetice existente. 2. Lista nu include sărurile (inclusiv
jrc5639as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90809_a_91596]
-
nu include substanțele enumerate în continuare, deși acestea pot fi prezente: (a) substanțe ce ar putea să fie prezente în produsul finit sub formă de: - impurități din substanțele utilizate, - produse intermediare de reacție, - produse de descompunere; (b) oligomeri și substanțe macromoleculare naturale sau sintetice, precum și amestecurile acestora, dacă monomerii sau materiile prime necesare pentru sinteza acestora sunt incluși (incluse) în listă; (c) amestecuri ale substanțelor autorizate. Materialele și obiectele, care conțin substanțele indicate la lit. (a), (b) și (c) respectă condițiile
jrc5639as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90809_a_91596]
-
după tipul de materie studiată sau tipul de studiu. Acestea includ chimia anorganica (studiul materiei anorganice), chimia organică (studiul materiei organice), biochimia (studiul substanțelor găsite în organismele biologice, vii), chimie fizică (studiile legate de energie despre sistemele chimice la scară macromoleculara, moleculară și submoleculară), electrochimie, chimia analitică (analiza mostrelor de material pentru a dobândi o înțelegere a compoziției chimice și structurii acestuia) etc. Multe alte discipline specializate au apărut în anii recenți, de exemplu neurochimia - studiul chimic al sistemului nervos. Conform
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
Celuloza este o substanță macromoleculară naturală din clasa glucidelor, fiind constituentul principal al membranelor celulelor vegetale. Celuloza este polizaharidă și împreună cu lignina (un compus macromolecular aromatic) și alte substanțe, formează pereții celulelor vegetale și conferă plantei rezistență mecanică și elasticitate. Aceasta are aceeași formulă brută
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
Celuloza este o substanță macromoleculară naturală din clasa glucidelor, fiind constituentul principal al membranelor celulelor vegetale. Celuloza este polizaharidă și împreună cu lignina (un compus macromolecular aromatic) și alte substanțe, formează pereții celulelor vegetale și conferă plantei rezistență mecanică și elasticitate. Aceasta are aceeași formulă brută ca și amidonul (CHO), unde "n" poate atinge cifra miilor. Celuloza a fost prezentă pe Terra de când au apărut copacii
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
din speciile de plante care conțin un nivel ridicat de celuloză sunt benefice omului. Numeroasele grupări hidroxil existente de-a lungul lanțului, în resturile glucozice, formează între ele un număr uriaș de legături de hidrogen care împachetează foarte strâns lanțurile macromoleculare și conferă celulozei structura macroscopică de fir. Deși este considerat ca fiind produs de plante și unele bacterii produc celuloză. Timp de mulți ani s-a acceptat că celuloza este un lanț lung de polimeri, alcătuit din glucoză. În anii
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
topească. În regiunile mai puțin ordonate lanțurile sunt mult mai depărtate și mai dispuse la combinarea hidrogenului cu alte molecule precum apa. Deoarece elementele componente ale celulozei sunt nemetale celuloza prezintă legături covalente. Rezultă astfel o structură filiformă a lanțului macromolecular celulozic. Datorită structurii (celuloza este formată dintr-un singur monomer) este numită polizaharidă și nu poate fi digerată de oameni. Din punct de vedere chimic este un carbohidrat, adică o polizaharidă. Hidroxilii celulozei reacționează cu aldehidele și formează acetații. Această
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
(n. 17 iulie 1920, Dumbrăveni, Suceava, atunci județul Botoșani - d. 2007) a fost un inginer chimist român, membru titular (1963) al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Specialist în domeniul chimiei macromoleculare, a efectuat studii în domeniul chimiei lemnului și celulozei, a polimerilor și a copolimerilor grefați. are contribuții științifice și în domeniul tehnologiei chimice a celulozei, hârtiei și fibrelor artificiale. Este autor a numeroase lucrări științifice. Membru corespondent (2 iulie 1955
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
inginer în științe chimice. A fost preparator (1943), asistent (1944-1948), conferențiar (1948-1951), profesor și șef de catedră (din 1952), director de studii (1949-1951), prorector (1951-1952) și rector (1953-1976) la Institutul Politehnic "Gh. Asachi" din Iași; șef al Secției de Chimie Macromoleculară (1956-1970) și director (1970-2000) al Institutului de Chimie Macromoleculară "P. Poni" din Iași. Paralel cu activitatea didactică, desfășoară o bogată muncă științifică, efectuând și conducând numeroase cercetări în domenii ale chimiei organice și macromoleculare, chimiei lemnului și stufului, chimiei și
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
1944-1948), conferențiar (1948-1951), profesor și șef de catedră (din 1952), director de studii (1949-1951), prorector (1951-1952) și rector (1953-1976) la Institutul Politehnic "Gh. Asachi" din Iași; șef al Secției de Chimie Macromoleculară (1956-1970) și director (1970-2000) al Institutului de Chimie Macromoleculară "P. Poni" din Iași. Paralel cu activitatea didactică, desfășoară o bogată muncă științifică, efectuând și conducând numeroase cercetări în domenii ale chimiei organice și macromoleculare, chimiei lemnului și stufului, chimiei și tehnologiei celulozei, chimiei polizaharidelor, mecanochimiei polimerilor, plasmochimiei, sintezei și
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
Iași; șef al Secției de Chimie Macromoleculară (1956-1970) și director (1970-2000) al Institutului de Chimie Macromoleculară "P. Poni" din Iași. Paralel cu activitatea didactică, desfășoară o bogată muncă științifică, efectuând și conducând numeroase cercetări în domenii ale chimiei organice și macromoleculare, chimiei lemnului și stufului, chimiei și tehnologiei celulozei, chimiei polizaharidelor, mecanochimiei polimerilor, plasmochimiei, sintezei și studiului unor precursori ai materiei vii etc. Este autorul unor studii privitoare la speciile de lemn ce cresc pe teritoriul României, mai ales speciile cu
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
în vederea valorificării materiilor prime, și al unor cercetări privind tehnologia hârtiei (procedeul alcalin de încleiere a hârtiei), obținerea hârtiilor sintetice și semisintetice și a hârtiei cu proprietăți speciale. De numele său se leagă contribuțiile aduse la sinteza mecanochimică a compușilor macromoleculari (poliamide-poliesteri), complexarea cu metale pentru obținerea polimerilor semiconductori, grefarea compușilor macromoleculari pe cale mecano-chimică. A dezvoltat chimia de sinteză a unor compuși macromoleculari proveniți din acetilenă și derivați cu proprietăți semi- și fotoconductoare. A elaborat teoria conducției în compuși organici. De
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
procedeul alcalin de încleiere a hârtiei), obținerea hârtiilor sintetice și semisintetice și a hârtiei cu proprietăți speciale. De numele său se leagă contribuțiile aduse la sinteza mecanochimică a compușilor macromoleculari (poliamide-poliesteri), complexarea cu metale pentru obținerea polimerilor semiconductori, grefarea compușilor macromoleculari pe cale mecano-chimică. A dezvoltat chimia de sinteză a unor compuși macromoleculari proveniți din acetilenă și derivați cu proprietăți semi- și fotoconductoare. A elaborat teoria conducției în compuși organici. De mare însemnătate sunt cercetările în domeniul copolimerizării și al obținerii copolimerilor
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
și a hârtiei cu proprietăți speciale. De numele său se leagă contribuțiile aduse la sinteza mecanochimică a compușilor macromoleculari (poliamide-poliesteri), complexarea cu metale pentru obținerea polimerilor semiconductori, grefarea compușilor macromoleculari pe cale mecano-chimică. A dezvoltat chimia de sinteză a unor compuși macromoleculari proveniți din acetilenă și derivați cu proprietăți semi- și fotoconductoare. A elaborat teoria conducției în compuși organici. De mare însemnătate sunt cercetările în domeniul copolimerizării și al obținerii copolimerilor secventați. A inițiat cercetări într-un nou domeniu: sinteza polimerilor prin
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]