10,511 matches
-
Ca o ilustrare a magului desăvârșit, el ajunge să împlinească visul lui Paracelsus și idealul oricărui practicant al științelor oculte: crearea omului artificial, „Homunculus” ilustrând aici împlinirea vanității luciferice de a fi asemenea divinității. În opoziție cu Faust, reprezentantul artei magice, pe noul Wagner nu îl atrag nici „bucuriile vulgare”, nici călătoriile romantice, iar în locul „căii simțurilor”, cum își definește Faust destinul, el preferă un laboratorium plin de lumina cărților care promit aurul cunoașterii totale: „Cunosc ce-i drept atâtea, dar
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
lecturilor lui Faust se schimbă radical și o întreagă literatură demonologică dă buzna prin referiri directe sau conotative în subsolurile poemei. Lecturile nu se ridică însă mai sus de manualele populare de invocare a duhurilor sau de fabricare a poțiunilor magice, în genul Daemonolatriei (1598) sau al așa-numitului „testament al lui Faust”, cunoscut sub numele de Magia naturală și nenaturală (1505). Opusculul din urmă, în care apare și numele lui Mefistopheles, Goethe îl putea citi în marea bibliotecă ducală din
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
sub îngrijirea grafică a lui Mattheus Merian la editura Theodor de Bry, prin 1619-1620, și reunea arcane grafice din Agrippa, Arbatel și Tycho Brache, într-un fel de schiță a celor mai profunde mistere ale universului. Extrem de rar astăzi, Calendarul magic al nobilului bavarez Grossschedel era cunoscut pe vremea lui Goethe ca Marele grimoar, permițându-i practicantului magiei să înțeleagă dintr-o privire cum este alcătuit macrocosmosul, cum se ordonează cauzele și puterile tuturor lucrurilor, și cum pot fi ele influențate
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
Goethe ca Marele grimoar, permițându-i practicantului magiei să înțeleagă dintr-o privire cum este alcătuit macrocosmosul, cum se ordonează cauzele și puterile tuturor lucrurilor, și cum pot fi ele influențate de operatorul uman. De exemplu, cu ajutorul celor șapte peceți magice ale planetelor (septem planetarivm imagines magicae), necromantul putea controla spiritul oricărei planete, dirijând astfel inflențele ei astrale asupra sănătății, norocului, morții etc. Este experimentul pe care îl ilustrează Faust în timpul primei lui experiențe necromantice, în episodul invocării „Spiritului pământului (der
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
îl ilustrează Faust în timpul primei lui experiențe necromantice, în episodul invocării „Spiritului pământului (der Erdgeist)”: „El cuprinde cartea și rostește tainic semnul Spiritului. Zvâcnește o flacără roșiatică, Spiritul apare în flacără” (I, 131). Din biblioteca oricărui practicant romantic al artei magice nu putea lipsi Clavicula Solomonis, cel mai răspândit manual de necromanție. Cu ajutorul lui, adeptul filosofiei oculte putea invoca spirite și demoni, „punându-i să servească omului, care trebuie să aibă destul noroc ca să le înțeleagă natura și să știe cum
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
porni potop cu trăsnet, tunet, fulgerări;/ De trei ori aste vorbe de pronunți evlavios/ Îndat-oșteni armați se vor ivi/ Dispuși să facă ori- șice-ai dori” (V, 152-158). În viziunea lui Marlowe, aceasta ar fi Cartea (neapărat cu majusculă) supremei cunoașteri magice. Despre ea, însuși Lucifer e pus ca să îndemne: „Ia această carte și, atent citind,/ Vei învăța să te prefaci în orice ai voi”(VI, 124-125). Numită de Paracelsus „filosofie ocultă”, de Trithemius „magie spirituală”, iar de unii ocultiști moderni „magie
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
îndemne: „Ia această carte și, atent citind,/ Vei învăța să te prefaci în orice ai voi”(VI, 124-125). Numită de Paracelsus „filosofie ocultă”, de Trithemius „magie spirituală”, iar de unii ocultiști moderni „magie transcendentală” (A. E. Waite), toată acestă bibliotecă magică a lui Faust trata - sintetiza Agrippa în De incertitudine... - despre „cele mai înalte mistere și cea mai profundă Contemplare a celor mai secrete lucruri, despre natura, puterea, calitatea, substanța și virtuțile acestora, despre cunoașterea naturii întregi și ce ne învață
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
și în tine: e cel care are întotdeauna un sfat la îndemână, știe exact ce ar trebui făcut sau oprit, cunoaște cu certitudine butoanele pe care trebuie apăsat, îi place să fie la control... Înflorește când cineva vine cu fraza magică: „Am o problemă. Ajută-mă“. Nu are timp să analizeze în profunzime problema, pentru că și-a făcut deja o părere. Știe tot, iar cei din jur se bizuie pe el. Se bizuie pe el și nu se mai bizuie pe
Coaching: Când Marele Reparator tace, mintea gândeşte mai limpede () [Corola-journal/Journalistic/27176_a_28501]
-
schimbătoare ca și vântul. Prin urmare, Horațiu Mălăele cochetează cu spectatorii, le trimite bezele, aplaudă și el, la un mod caricatural. Uneori apelează și la fumigații. Înfășurat întro perdea de fum, actorul nu uită nici de joben, nici de bastonul magic, cu ajutorul căruia trasează cercuri concentrice în aer pentru a se arunca, acoperit de flăcări în interiorul lor. Rând pe rând devine tigru, leu, elefant, șarpe boa, rinocer, scaun, cântăreață cheală, dar și iepuraș scos din propria-i calotă craniană. Nu uită
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
din propria-i calotă craniană. Nu uită, la sfârșitul prestațiunii, să jongleze și cu abstracțiunile, transformând dresura de scaune și elefanți într-una de litere și cifre. Mai rar o astfel de artă, stăpânită de un singur protagonist. Formula sa magică e viața însăși, din care artistul extrage fire nevăzute pentru a o destrăma în fața noastră ca pe un ciorap de nylon ce-i învelește chipul, uneori și piciorul stâng. Prin găurile apărute ni se relevă o altă față a lumii
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
a avut loc la Mizil. La Liceul „Tocilescu”, una dintre școlile acestui oraș, un oraș aproape neîn semnat pe harta unei țări care nici ea nu contează prea mult, cel puțin în mate rie de decizie, s-a petrecut ceva magic. Adică ceva normal într-o lume care fierbe. Și ce s-a întâmplat până la urmă la Mizil? De ce, dintre multiplele evenimente, am ales tocmai acest festival “Romeo și Julieta”? Pentru că, aici, în acest loc devenit cum spuneam aproape magic, câțiva
O zi solemnă... sub zodia lui Caragiale. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
ceva magic. Adică ceva normal într-o lume care fierbe. Și ce s-a întâmplat până la urmă la Mizil? De ce, dintre multiplele evenimente, am ales tocmai acest festival “Romeo și Julieta”? Pentru că, aici, în acest loc devenit cum spuneam aproape magic, câțiva oameni, sub baghetă unui profesor, Laurențiu Bădicioiu, au reușit să provoace bucurie, veselie și sentimente frumoase, orgă nizând, ca în fiecare an, un festival de poezie și epi grame. Pentru care, atenție, s-au înscris nu mai puțin de
O zi solemnă... sub zodia lui Caragiale. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
unic/ pentru un semn de vindecare,/ îmbătrâni fără să primească nimic/ în acești zece ani nesfârșiți/ decât paharul zilnic cu lapte, hrana fără foc,/ certitudinea unui destin neîndurător/ și neputința bărbatului de-a etanșa definitiv/ spectrul morții într-un poem magic“ (lunetistul). Cu alte cuvinte, poetul ar vrea să fie Orfeu, însă el nu doar că a pierdut o Euridice (soția), ci a visat toată viața la o Euridice inaccesibilă (Poezia). Această sfâșiere între aspirația și conștientizarea imposibilității captării inefabilului (divin
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
și impozitarea unor noi activități nerecunoscute până acum ca și profesii - paznici de parcări, instructori de șoferie, servitori, îmbălsămătorii de cadavre și chiar vrăjitoria și alte ocupații „înrudite“. Cele aproximativ 4000 de vrăjitoare ale țării jură răzbunare. Obligativitatea impozitării ocupațiilor magice a fost pusă în discuție cu multe luni în urmă, furnizând presei românești material pentru comentarii batjocoritoare. Este vorba însă de sume considerabile. Un venitul anual de 15.000 euro pe an pentru o vrăjitoare nu este o raritate, venitul
Băgate la impozitare, 4.000 de vrăjitoare jură răzbunare. Brăţara s-a apucat de poţiunea magică pe bază de câine () [Corola-journal/Journalistic/27366_a_28691]
-
poțiune de câine Primul blestem nu s-a lăsat mult așteptat: chiar în ziua de anul nou, o vrăjitoare pe nume Brățara a apărut la canalul tv Realitatea și a jurat guvernului răzbunare. Aceasta va fi îndeplinită cu ajutorul unei poțiuni magice. Rețeta exactă nu va fi dezvăluita, îi vor fi însă necesare bucăți de câine, diverse sortimente de piper, drojdie și pământ, a declarat Brățara. Amestectul va fi depozitat într-un loc ascuns și își va activa puterile. Guvernul român nu
Băgate la impozitare, 4.000 de vrăjitoare jură răzbunare. Brăţara s-a apucat de poţiunea magică pe bază de câine () [Corola-journal/Journalistic/27366_a_28691]
-
tehnicile de înscenare și instanțiere narativă. Cea mai adecvată dintre caracterizările care au fost propuse pentru scrisul său este aceea de realism halucinant. Ar fi vorba de o altă etapă a realismului deviant, ca variantă originală, după cea a realismului magic al romanului latino-american și cea a realismului isteric, în formularea din 2001 a lui James Wood, aplicată lui Rushdie, Don de Lillo, Th. Pynchon. De la predecesoarele sale, acest tip de realism menține vitalitatea excesivă, luxurianța exotică, hipersaturarea cu povești, suprapuse
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
și cu ideea boicotului istoriei, prin „pierderea de sine“ a personajelor, însă adaptarea intră în contradicție flagrantă cu boicotarea). Construcția epică a lui Nicolae Stan se situează, de fapt, în interstițiul dintre formula realismului critic obiectiv și aceea a realismului magic. Nu este nici frescă social-istorică a comunismului românesc, dar nici fabulație insolită marqueziană, ruptă complet de referentul real. Ieșirile din verosimil sunt destul de puține față de universul miraculos din Un veac de singurătate. E drept că pattern-ul se întrevede chiar
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
Buendía era (în)scrisă într-un pergament, povestea romanului Apă neagră se află încapsulată într-o fotografie. Uvertura - scena unei inspecții a unui președinte de la Direcția Culturală în satul Crăsani din județul Ialomița, în anul 1990 - livrează concentratul ficțional, mărgica magică în care se ascunde o întreagă lume: fotografia de la o nuntă din interbelic, a cărei sepia devine cerneala scrierii unei istorii așezate în tipare biblice. Perioada totalitarismului este intitulată, sugestiv, Exodul, iar după apa neagră a unui potop pedepsitor, povestirea
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
cu prisosință doi faimoși autori ai noștri, de care Dumitru Chioaru se ocupă mai pe larg, Cioran și Eugen Ionescu. Cioran a adoptat limba franceză cu scopul de-a o rupe cu trecutul său printr-o operație radicală, de alură magică, al reconstrucției de sine, declarînd: „Cine-și neagă limba, adoptînd-o pe-a altora, acela își schimbă identitatea și chiar decepțiile”. Să fie la mijloc doar o renegare a opțiunii juvenile pentru extrema dreaptă? Inexact, cu toate că Alexandra Laignel-Lavastine, în Uitarea fascismului
Despre Bilingvism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2620_a_3945]
-
Tudora Șandru-Mehedinți Consternare și durere... Acestea sunt cuvintele care exprimă starea de spirit la aflarea veștii morții neasemuitului Gabriel García Márquez, „magul realismului magic”, fertila modalitate specifică literaturii latinoamericane din a doua jumătate a secolului XX, pe care a valorificat-o cu nedezmințită forță și strălucire în capodoperele sale, contopind realitatea narativă cu elemente fantastice și fabuloase, integrate firesc în viața de zi cu
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
nefericire nescrise), iar discursurile pe care le-a ținut pe parcursul vieții sunt adunate în ultima sa carte, N-am venit să țin un discurs (2010). Ilustrând în chip strălucit așa cum am menționat, cunoscutul curent literar de sorginte latinoamericană al „realismului magic” al cărui reprezentant emblematic este, García Márquez plăsmuiește miticul Macondo, un teritoriu prodigios, unde fantasticul, miraculosul, irealul, se insinuează adesea cu naturalețe, în realitatea înconjurătoare. Scriitorul folosește localitatea sa natală, Aracataca, drept referință geografică pentru acest loc imaginar, dar Macondo
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
decât cele ale inteligenței și cuvântului - care din fericire sunt ale noastre -, pentru a-i determina la acel ultim moment de reflecție de care este nevoie pentru a salva omenirea.” Ce dăinuie oare, după ce a intrat în legendă „magul realismului magic”? Neîndoios, prețuirea, admirația și dragostea zecilor de milioane de oameni de pe glob care i-au citit opera, tălmăcită în 35 de limbi... Și acest modest grafitti de pe un zid din Aracataca lui natală, unde un poet anonim a scris aceste
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
atmosfere. Spectacolul a fost o realizare deosebită și după opinia noastră, el trebuie păstrat în repertoriul companiei ca o producție de succes ce, fără nici o îndoială, va releva mereu talentul de excepție al maestrului Ioan Tugearu, dar și calitățile sale magice de a realiza partituri care să pună în evidență posibilitățile tehnice ale companiei noastre.
O seară de balet de neuitat la Opera Națională București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2638_a_3963]
-
dă mai mult.” Maestru recunoscut de Julio Cortázar, Roberto Arlt este autorul unor cărți dure, în culori sumbre, cu numeroase umbre și puține puncte luminoase. Este însă, cum spunea Cortázar, arta unui „Goya al mahalalelor”, care „funcționează ca o lanternă magică ce iluminează unul după altul diapozitive cu un oraș blestemat și cu femeile și bărbații condamnați să trăiască în el, ca o haită de câini veșnic goniți de portari și de proprietari”. Să sperăm că vom vedea curând traduse în
Din pricina angoasei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2640_a_3965]
-
cărei cronologie face și ea obiectul disputelor dintre specialiști. Rămîne în afara oricărei controverse convingerea că există un „mister Villon” la fel cum există un „mister Homer” sau un „mister Shakespeare”. Iar noua traducere a lui Romulus Vulpescu nu propune soluții magice pentru elucidarea lui, ci îl slujește cît se poate de bine. Și ajungem aici la specificul traducerii, care, tocmai pentru că ține de domeniul evidentei, este de ce cele mai multe ori scăpat din vedere: negocierea pierderilor și cîștigurilor în această activitate este un
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]