1,473 matches
-
o metaforă rară, că latina este limba paternă a poporului român. Mi-a mărturisit o dată că îi pare atât de rău că nu a avut și el "un Jderuț", căruia să-i pună numele de Ion, în amintirea tatălui său. Magistrul a plecat dintre noi, așa cum prevăzuse, într-o vreme când frunza-n codru era încă verde: "Eu mă duc, codru rămâne/ Plânge frunza după mine..." Îmi șuiera versurile astea aproape de ureche în ultimii ani, când vocea îi pierise. Mă răscolea
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
nu mai sunt... Nu muri, că n-are cine să te plângă... "Ei, e-așa..., dar nu-i așa" i-ar fi spus Profesorul Crașoveanu, cu gândirea dumnealui adversativă. Nu-i așa, dragă Doamnă Ligia, îi spun și eu, căci Magistrul, care a lăsat atâtea urme în sufletele nostre câte luminișuri în păduri, convorbind cu Eminescu, se va fi gândit tocmai la acei codri ce se leagănă "fără ploaie, fără vânt/ Cu crengile la pământ..." El era poet și vedea dincolo de
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
fără ploaie, fără vânt/ Cu crengile la pământ..." El era poet și vedea dincolo de cuvinte. A fi poet nu înseamnă numai a scrie poezie. A fi poet înseamnă a avea poezia în sânge . Chiar și dincolo de... orice închipuire. Referință Bibliografică: Magistrul / Mirela Borchin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1107, Anul IV, 11 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mirela Borchin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
de clar...- Nimic n-am zis, nimic, nimic. Mă crezi măcar?Așa îmi trec de când mă știu sub soareși ochii și glasul prin zidurile lumii...În roiuri nesfârșite de puncte mișcătoareDe când mă știu îmi vine să trag linii.... XII. MAGISTRUL, de Mirela Borchin, publicat în Ediția nr. 1107 din 11 ianuarie 2014. Dintre toți cei dați abuziv afară în anii '50 de la Facultatea de Litere din București, numai G.I. Tohăneanu n-a mai revenit în capitală. Făcea parte din lotul
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]
-
ridică apoi fără să mai spună nimic și urcă încet scările spre încăperea sa de lucru. Pe culoar îl întâmpină magistratul Fulvius Simbinacus cu un opaiț de argint în mână. -Ce s-a întâmplat mărite procurator? întrebă acesta. -Mai nimic, magistre Simbinacus! Dreptul acela... a fost furat, rosti cu mină obosită Ponțiu Pilat iar apoi păși înainte făcându-i semn magistratului să-l urmeze în încăperea sa de lucru. -N-am scăpat deci de ceea ce ne temeam! mai spuse el. Mai era
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
-Absolut nici unul, întări Ponțiu Pilat. Ca să nu mai spun despre suferințele care le-a îndurat dreptul acela înainte de a muri! Chiar crezi că un om tratat în acest fel ar fi putut pleca pe picioarele sale? -Tu ce părere ai magistre Simbinacus? întrebă din nou Comus Lucretius. -N-am nici o părere magistre. E foarte ciudată această poveste. Un om biciuit cu zeci de lovituri nu se mai poate ridica câteva zile din pat... -Și voi...Audanius, Serenius, ce credeți? -Noi nu știm
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
ținea asemenea cursuri, într-un limbaj atât de pitoresc, cu argumente atât de convingătoare și cu o logică atât de precisă” (pp. 166, 168). Iosif E. Naghiu, profesor pensionar din localitatea Săveni, județul Botoșani, autor al unor contribuții științifice despre Magistrul său, publicate în Hierasus, anuarul Muzeului Județean Botoșani, a explicat că „Despre Nicolae Iorga s-a creat, încă de pe când era printre noi, „mitul Iorga” sau „folclorul Iorga”. Nicolae Iorga a murit, dar „mitul Iorga” a trăit și este mereu
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
lui Nicolae Iorga” (pp. 206 - 207). Ion T. Ionescu, general în rezervă, a audiat cursurile de istorie generală ale lui Nicolae Iorga la Școala Superioară de Război din București, în perioada anilor 1925 - 1927. În amintirile sale, fostul student al Magistrului a precizat, printre altele, că Profesorul a subliniat faptul că „( ... ) în arhivele din Istambul se găsesc documente prețioase în legătură cu Țările Române. Ne-a spus că era în curs de perfectare un document pentru schimbul de studenți turci și români și
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
râs și-n plâns stingher, Încărunțim de dogme ca mările de riduri Și potrivim pe brațe cătușele de fier. Plâng verbele pe rană de-atâta necredință, Cad stelele bolnave de-atâta adevăr, A refuzat lumina să mai lucreze-n măr, Magistru-i dus pe gânduri, bufonu-i în căință, Plutonul execută a regelui sentință, - Un foc - și precum glonții, cuvintele se-aprind. Atavic maica-și duce vecia-n suferință Și toamna-și exilează cocorii într-un lied. A trăi pentru Cer Când
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
sau sărbători” Ioan Dragan era fascinat de personalitatea discursiva a profesorului și rectorului UBB, Ștefan Păscu: „Ștefan Păscu era discursiv și magistral. De regulă ținea un curs în care noi nu puteam interveni. Mă rog aveam reținerea tânărului în fața unor magiștri. Ștefan Păscu nu-și anunță niciodată titlul cursului. Începea să vorbească după ce făcea câțiva pași de la ușă către catedră și se încheia oră, încheia expunerea. Sigur, nu era neapărat un curs foarte sistematic. Vorbea liber. Numai liber. Nu-mi amintesc
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
pe 9 martie 1926, atunci când propovăduia Reiki unor discipoli din orașul Fukuyama. Abia trecuse de 60 de ani, respectiv la numai patru ani după ce fusese „iluminat” și dotat de divinitate cu puterea vindecătoare... A rămas consemnat pe piatra funerară a magistrului faptul că pe parcursul vieții a dezvăluit metoda să la peste două mii de discipoli, dintre care 16 s-au înălțat la cel mai înalt nivel numit „Shinpiden”, sau învățător-maestru. Și astfel terapia energetică Reiki, a început să fie cunoscută și s-
DANAELA ŞI IZVORUL IUBIRII de GEORGE ROCA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345065_a_346394]
-
Grigore Iliesei și academicianul Valeriu Cotea, cel care timp de două decenii a reprezentat România la Oficiul Internațional al Viei și Vinului, cu sediul la Paris, astăzi în vârstă de 84 de ani. Cele două echipaje doreau să-și omagieze Magistrul acasă la el. Ursitoarele veștede ale toameni însă apar pe negândite și ne țes în minte planuri noi sau vechi, dilemele curând din belșugul multiplelor posibilități. Sporovăim pe drum despre toate celea, dar fără să vrem ’’admirând’’ hârtoapele prin care
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
septembrie 2015. Profesorul Universitar Doctor Vasile Burlui reprezintă astăzi o personalitate proeminentă, de mare prestigiu, a Școlii medicale ieșene și, deopotrivă, naționale, de stomatologie, bucurându-se de o reputație binemeritată în acest domeniu și pe plan internațional. De asemenea, ilustrul magistru este și un poet talentat, cu o operă unanim apreciată în lumea literară, fiind autorul a 14 volume de versuri, recent publicate și în limba franceză. Înainte de toate, Profesorul Universitar Doctor Vasile Burlui este un cadru didactic universitar cu reală
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
mai mult Profesorul Universitar Doctor Vasile Burlui reprezintă astăzi o personalitate proeminentă, de mare prestigiu, a Școlii medicale ieșene și, deopotrivă, naționale, de stomatologie, bucurându-se de o reputație binemeritată în acest domeniu și pe plan internațional. De asemenea, ilustrul magistru este și un poet talentat, cu o operă unanim apreciată în lumea literară, fiind autorul a 14 volume de versuri, recent publicate și în limba franceză.Înainte de toate, Profesorul Universitar Doctor Vasile Burlui este un cadru didactic universitar cu reală
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
la luciditate. Ovidiu Ghidirmic și-a asumat Aforismele lui Schopenhauer drept călăuză de viață, KALOKAGATHIA ca deviză, a practicat critica de tip judecătoresc după modelul maiorescian și hermeneutica universitară călinesciană. El a continuat Lecția de urbanitate intelectuală și fair-play a Magistrului Al. Piru, în memoria căruia a înființat Școala Doctorală omonimă de la Facultatea de Litere a Universității din Craiova și a girat zeci de titluri de doctor în Filologie. Hăituit și anchetat de securitate, Ovidiu Ghidirmic a rămas neclintit, ferm în
PREMIUL G.CĂLINESCU ACORDAT DOMNULUI PROF.UNIV.DR.OVIDIU GHIDIRMIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376422_a_377751]
-
pornind de la cartea lansată, în care a remarcat „expresivitatea și naturalețeaˮ ce o definesc pe scriitoare. În finalul momentului, poeta, la cererea publicului, a recitat câteva poezii din volum. Al. Florin Țene și-a lansat cel mai recent român, închinat magistrului sau pe tărâm literar, „La braț cu Andromeda. Viața scriitorului Gib I. Mihăescu între realitate și povesteˮ. Voichița Pălăcean-Vereș, editorul și prefațatorul cărții, a dat citire unei prezentări a cărții, în care a subliniat virtuțile artistice ale acestei biografii romanțate
ŞEDINŢA DIN MAI A CENACLULUI LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ AL FILIALEI CLUJ A LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375234_a_376563]
-
de închipuit. Și totuși, cele aproape 1500 de teme de reflecție ale cărții se constituie în tot atâtea trepte obligatorii pentru orice demers pe care cineva ar vrea să-l facă pe domeniile abordate. Distilatele sagace oferite cu generozitate de magistru înseamnă, deopotrivă, întemeiere pe cunoaștere umană reconfirmată cale de secole și milenii, dar și originalitatea contribuției ori așezarea în formele contemporaneității. Așa se face că pentru efectuarea unui demers asupra unui subiect cvasigeneral cultural este neapărat nevoie să ne oprim
MODEL DE VIAŢĂ DE GEORGEL RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376222_a_377551]
-
darnicul om de știință care ne spune ce a văzut dincolo, în locuri în care noi privim cu ochii lui. Faptul că fenomenul Solomon Marcus se întinde pe nouă decenii dă și o dimensiune impresionantă, una care îl situează pe magistru în locul marilor căutări: registrul modelelor de viață. Referință Bibliografică: MODEL DE VIAȚĂ de Georgel RUSU / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1717, Anul V, 13 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MODEL DE VIAŢĂ DE GEORGEL RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376222_a_377551]
-
fost Transilvania și iarăși Transilvania, înscris pe lucrarea Acad. David Prodan. Profesorul Ioan Bojan, în ultimele două decenii, și-a concentrat preocupările publicistice pe teme majore, cardinale, de istorie a Ardealului, integrată, desigur, în istoria națională și europeană. În timp ce alți magiștri, la vârsta sa, duc o viață de „dolce farniente”, trăind din satisfacțiile spirituale ale trecutului, ale operei create la catedră, Profesorul Bojan consideră o datorie de conștiință națională și pedagogică, să pună în lumină noi adevăruri, privind istoria zbuciumată a
BĂTĂLIA PENTRU ARDEAL EXEGEZĂ DE PROF. UNIV. DR. DOC. CONSTANTIN MARINESCU, DOCTOR ELENA MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376220_a_377549]
-
Articolele Autorului Profesorul Universitar Doctor Vasile Burlui reprezintă astăzi o personalitate proeminentă, de mare prestigiu, a Școlii medicale ieșene și, deopotrivă, naționale, de stomatologie, bucurându-se de o reputație binemeritată în acest domeniu și pe plan internațional. De asemenea, ilustrul magistru este și un poet talentat, cu o operă unanim apreciată în lumea literară, fiind autorul a 14 volume de versuri, recent publicate și în limba franceză. Înainte de toate, Profesorul Universitar Doctor Vasile Burlui este un cadru didactic universitar cu reală
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
Să nu uităm că marele matematician, Prof. univ. Ion Barbu, a fost totodată, un strălucit poet al literaturii române - Dan Barbilian. Prin noua sa contribuție în domeniul literaturii, al liricii românești, profesorul Vasile Burlui devine un reper, un model de magistru și mai elocvent, prestigios, demn de urmat de către discipoli, în sensul multidisciplinarității și multivalenței spiritului său creator. În volumele de poezii se resimte pregnant cultura vastă a autorului, îndeosebi acumulările inestimabile din Cultura antică, Filosofia antică, dar și valorile Culturii
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
considerare ca acesta să fie desemnat succesorul său la jilțul imperiului, deși împăratul mai are o alegere în persoana lui Tiberius Gemelus un tânăr cu adevărat educat. Să sperăm că zeii vor fi însă buni cu noi! -Zeii sunt neîngăduitori magistre Simbinacus! spuse Ponțiu Pilat pe un ton pesimist. De aceea trebuie să le aducem jertfele cuvenite. Ei fac ce doresc, iar noi suntem doar niște păpuși trase de sforicele. Dacă zeii agită sforile... păpușile se agită și ele. Un timp
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
punct al său. Așteptau cu toții reacția procuratorului care avea dreptul de a hotărî împotriva unor asemenea afirmații. -Vorbiți! Vorbiți ceea ce gândiți, spuse procuratorul. N-aș vrea să se spună că procuratorul vă interzice din primele zile să spuneți ceea ce gândiți, magiștrilor! -E totuși o afirmație primejdioasă, nu realizați? rosti Simbinacus cu o fină și o prefăcută ironie, după care tăcu așezându-și una din palme sub bărbie. -Te referi la pedepsele tribunalului sacerdotal aplicate ereticilor, magistre? -Nici pe departe, spuse Simbinacus
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
zile să spuneți ceea ce gândiți, magiștrilor! -E totuși o afirmație primejdioasă, nu realizați? rosti Simbinacus cu o fină și o prefăcută ironie, după care tăcu așezându-și una din palme sub bărbie. -Te referi la pedepsele tribunalului sacerdotal aplicate ereticilor, magistre? -Nici pe departe, spuse Simbinacus ridicând din umeri. Însă conform afirmației de mai înainte ar însemna că sclavii au fost făcuți liberi și ei! Toți, inclusiv Ponțiu Pilat îl priviră cu uimire pe magistrat. Iocentus vorbi nelăsându-i să aștepte
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
de a fi centurioni pentru cinci șase oameni... V-ar conveni asta? -Hm! Interesant, spuse Ponțiu Pilat. Deși drept să vă spun nu mi-a plăcut niciodată filozofia greacă, prea încâlcită pentru mine. Care este însă sfârșitul poveștii cu peștera, magistre? -Povestea se oprește aici, spuse Simbinacus. Un sfârșit probabil al poveștii ar putea fi acela al înlăturării, sau chiar uciderii aceluia care a vrut să scoată pe oameni la lumină și le-a spus adevărul. -Adevărul!? exclamă Ponțiu Pilat dintr-
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]