708 matches
-
Rețeaua de gaze e suspendată de mult timp, de pe vremea inundației, de când nu se strângea cureaua. Cert este că nu se poate face căldură nici cu lemne, că te dă de gol fumul... Nu mai vorbesc de muzică. Nu tu magnetofon, nu tu casetofon... De pick-up nu mai vorbesc. Și vreau și eu să fiu înainte de toate cele și la urma urmelor, discret. Și noi de ce am venit acuma aici?-îndrăznesc eu să rup vraja. Cum de ce? - schimbă Valy tonul-Păi n-
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
domnule? Ha, ha, ha! (Valy avea, când era interesat, un râs măgulitor, cu un hăhăit mărunt pus pe-o melodie ascendentă, optimist, cuceritor; așa reușea probabil, să-l cucerească repede pe interlocutor; râs parcă imprimat cândva pe o bandă de magnetofon și redat oricând, la comandă, prin simpla apăsare pe buton) Te superi, castelane, dacă îndrăznesc să-ți deschid ochii? Zii! Păi mătăluță cu cine scrii textul piesei zi de zi în bibliotecă, mă rog frumos? Ia spune, mătăluță. Amuțesc. Inima
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Hans o încadrează pe Sophie și‑și expun argumentele pentru care aceasta ar trebui să plece cu ei de la serbarea asta școlară plictisitoare, ca să poarte o discuție. Rainer mai apucă să explice la iuțeală muzica modernă care tocmai răsună la magnetofon. Sophie n‑ar trebui să plece în partea franceză a Elveției. Hans se leagă abia apoi de Elveția, după ce i se spune unde se află Lausanne. Sophie se desprinde de la brațul ambilor băieți - care au intenții bune, dar nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ar consta În felul obiectelor pe care invadatorii le poartă cu ei. În fine, divaghez. După ce am terminat de vorbit pentru numerosul public am fumat o țigară cu ceilalți ghizi. Fotbalistul s-a dus În biserică și a dat drumul magnetofonului pe care erau imprimate sunetele clopotului vechi, cel despre care se spune că dacă era tras Într-un anume fel „striga“ destul de inteligibil cuvintele „Ștefan-Vodă, Ștefan-Vodă“. Ghidul local l-a chemat și pe cel de pe scară să fumeze cu noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
un portret mare, cu ramă de aur al lui Hitler și ceaiul era servit de tânăra și frumoasa lui fiică. Și azi, ca o favoare specială, i se oferi un deliciu în plus: industriașul descuie o vitrină care conținea un magnetofon cu două benzi, conectat la un microfon montat într-o consolă de radio producție anii ’30. Când porni banda se auzi o voce cunoscută și în următoarele zece minute, Fuhrer-ul însuși, în plin elan oratoric, răcni prin pereții de sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
sat pe care nici acum nu-l cred aievea , apoi la Pietroșița, unde am avut norocul să-l Întîlnesc În carne, oase și vila ce-i alunecă de decenii-ncet la vale, spre gară, pe Mircea Horia Simionescu. Discuri, un magnetofon Sonet, scînduri, cărți, aerul improvizat al unui refugiu fictiv, o traversă de cale ferată În subsol, priveliște spre sanatoriu și păduri, primul scriitor pe care-l vedeam pe viu. Și s-a Întîmplat să fie și cel mai mare. Luminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
că mai am stilou. Și de patru ani nu-s În stare să termin nici măcar textul ăsta Început În ’98 fără să fi avut inițial intenția să-l transform În carte, intenția a venit singură ca moartea pe bandă de magnetofon cînd am văzut că nu mai am ce spune la percuție, o carte despre care nu pot afirma nici cu mare aproximație ce este, fiind deocamdată un mixaj din orice poate fi considerat text, adică sînt pagini de jurnal, eseu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
iar spre sfîrșitul vieții, plimbîndu-se cu pași de-o nostalgică măsură din cameră-n cameră prin vila sa imensă de undeva din Brazilia refugiaților, cînta, cu o voce slabă de moșneag cumsecade, arii de operă, Verdi, mai ales, imprimîndu-se la magnetofon. L-am auzit Într-un film document. Întrebat de ce preferă să cînte În obscuritate (doar cu o mică lampă de concert deasupra partiturii), Richter a-ntrebat la rîndul lui: „Și ce să vadă publicul? MÎinile?” Și s-a strîmbat expresiv. „Expresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
foarte mulți. Pentru mine nu. Nici urmă de nostalgie, dimpotrivă: groază. Și o nesfîrșită ură. Începînd de la 14 ani, cînd s-a interzis brusc muzica străină la radio și abia intrasem la liceu și tata Îmi cumpărase drept răsplată un magnetofon Tesla B 46, stereo, cu care nu mai puteam Înregistra nimic, nici un Beatles, nici un Elvis Presley, doar pe Margareta Pâslaru pe care nu voiam s-o Înregistrez nici pe hîrtie liniată, continuînd la scurt timp, după o vară, cu directorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
apă. - Mulțumesc, spuse așezând paharul în colțul biroului. - Dar știi, nu s-a împăcat cu clima din Suedia și a plecat mai departe. Mult mai departe... Se pare că s-a stabilit în Uganda... VI După ce ascultă convorbirea înregistrată la magnetofon, Ghibercea întoarse capul și-l întrebă. - De ce i-ai spus că s-a stabilit în Uganda? - Așa, la întîmplare, să văd cum va reacționa. - A reacționat cum nu se putea mai bine... Ori nu știe nimic, și atunci, vorba lui
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
curios. - ...Și sunt sigur că și d-ta ai aflat tot atât de multe despre mine, continuă Ulieru zâmbind. Pentru că, deși nu ne-am mai întîlnit, am comunicat prin intermediar. Năstase îmi repeta tot ce discutase cu d-ta, iar uneori deschidea magnetofonul și îmi cerea să comentez anumite pasagii. Fără îndoială că același lucru s-a petrecut și cu d-ta... - Același lucru, șopti Pantelimon plecîndu-și privirile. Exact același lucru... - Nu trebuie să-ți faci proces de conștiință, reluă Ulieru. Așa sunt
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mâna stângă, iar cu dreapta pregătindu-se să-și aranjeze pelerina. - A fost pelerina unui unchi al lui, colonelul Bruno Flondor, din armata austro-ungară, explică Năstase. Dar acum cred că e util să asculți una din primele convorbiri, continuă cercetând magnetofonul "Eu am făcut politică 15 ani, se auzi vocea lui Zevedei, și pușcărie tot 15 ani... De aceea trebuie să înțeleg problema timpului..." Câteva minute în urmă, Pantazi ceru să i se repete pasajul cu von Braun. Li se aduse
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Stockholm și nu s-a mai întors. Actualmente în Uganda. Colecționează cărți poștale ilustrate, din lumea întreagă. Năstase rezumă apoi convorbirile lui cu Ulieru și cu Pantelimon răsfoind dosarul și citind adesea fraze întregi sau, la cererea lui Pantazi, deschizând magnetofonul și lăsîndu-l să vorbească. După un sfert de ceas, ascultând pentru a doua oară explicațiile lui Pantelimon relativ la posibilitățile unui cod construit pe fazele lunii, se întoarse spre Ghibercea. - Și? întrebă. Ați încercat? Ghibercea zâmbi, neîncercînd să-și ascundă satisfacția
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o dată Profesorul. În ce sens te simți străin? Nu te-ai "instalat" încă în noua dumitale situație? E foarte important. Notează tot ce-ți trece prin cap. Dacă n-ai chef de scris sau ai prea multe de spus, utilizează magnetofonul, indicând întotdeauna ziua, ora și locul, și precizând dacă dictezi întins în pat sau plimbîndu-te prin cameră. În ultimele zile, la spital, umpluse aproape un caiet întreg. Scria tot felul de lucruri: cărțile pe care și le amintea (și îi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dumitale era mai inteligentă decât o socotea Siguranța. Nu s-a mulțumit să verifice potențialul erotic și, profitând de condiția parasomnambulică în care te aflai, să te descoasă, încercînd să-ți descifreze identitatea. A procedat științific: a înregistrat la un magnetofon minuscul toate convorbirile, de fapt, lungile dumitale monologuri, și le-a transmis Siguranței. Dar a remarcat și altceva; bunăoară, că recitai poezii în foarte multe limbi, și când ți-a pus câteva întrebări în limba germană, apoi în rusește, i-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
trebuit să le cedăm copii după rapoartele făcute în primele săptămâni, la spital. Lucrul se obișnuiește, și nu puteam refuza. Evident, n-am comunicat tot. În ceea ce privește materialele mai recente, printre altele, fotocopiile caietului dumitale de însemnări și copiile benzilor de magnetofon, toate acestea au fost expediate la Paris. Le studiază acum Bernard și colaboratorii lui, iar mai târziu vor fi depuse la unul din laboratoarele Fundației Rockefeller... Dar văd că nu mai asculți, adăugă ridicîndu-se din fotoliu. Ești obosit. O să afli
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Am să-ți dau o veste tristă", era gata să răspundă: "Știu, a murit Profesorul..." Doctorul Bernard venea să-l vadă cel puțin o dată pe lună. Rămâneau aproape toată ziua împreună. Uneori, după ce-l ascultase răspunzând la anumite întrebări, apropia magnetofonul și îl ruga să repete. Din fericire erau întrebări în legătură cu memoria, cu modificarea comportamentului (relațiile față de oameni, de animale, de întîmplări, comparate cu felul lui anterior de a se purta), cu readaptarea personalității la o situație paradoxală (crede că s-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Freiburg, funcționară în administrația unei edituri. Rezultatul autopsiei confirmase primele presupuneri: moartea fusese provocată de o sincopă cardiacă. Cum era singurul care se putea înțelege cu Veronica, singurul în prezența căruia era liniștită, petrecea mult timp la clinică. Aducea un magnetofon, pe care avea grijă să-l camufleze, înregistra câteva ore pe zi, mai ales atunci când vorbea despre ea. Afirma că se numește Rupini, fiica lui Nagab-hata din casta kshatria, descendent dintr-una din primele familii din Magadha convertite la budism
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fiecare zi articole, și numărul corespondenților străini care dădeau târcoale clinicii și luau interviuri doctorilor creștea neîncetat. Din fericire, soluția la care se gândise de la început era pe cale să fie acceptată. Încă de a doua zi, după ce ascultase banda de magnetofon cu mărturiile ei biografice, trimise o lungă telegramă Institutului Oriental din Roma. Apoi, a treia zi, la ora precizată în telegramă, trimisese prin telefon anumite mărturisiri autobiografice. Informase în același timp pe unul din colaboratorii cei mai apropiați ai lui
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu mai auzise până atunci. "Așadar, asta era! își spuse. De aceea a trebuit s-o întîlnesc. De aceea s-au în-tîmplat toate câte s-au întîmplat..." Încet, fără grabă, ca să n-o sperie, se îndreptă spre birou și aduse magnetofonul. Continua să vorbească, din ce în ce mai repede, privindu-și mâinile; apoi își apropie ceasul-brățară de urechi și începu să asculte, surprinsă și fericită în același timp. Fața i se lumină, ca și cum ar fi fost gata să râdă. Dar, pe neașteptate, tresări speriată
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
își spuse; deci, acesta e ritmul: hebdomadar. Ceea ce înseamnă că totul ar putea dura o lună. Dar ce se va întîmpla apoi cu noi?..." Când fu sigur că doarme profund, trecu în vârful picioarelor în birou și se întoarse cu magnetofonul. Câtva timp nu se auzeau decât mierlele și respirația ei ușor agitată. Apoi figura întreagă îi fu luminată de un mare zâmbet. Rosti, foarte încet, câteva cuvinte, urmate de o tăcere concentrată, anxioasă, parcă ar fi așteptat un răspuns care
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să-l audă. Începu apoi să vorbească, lin, ca și cum ar fi vorbit singură, repetând anumite cuvinte de mai multe ori, cu intonații diferite, dar pătrunse toate de o mare tristețe. Când văzu cele dintâi lacrimi prelingîndu-se timide pe obraz, închise magnetofonul și îl împinse sub canapea. Apoi, cu mare grijă, îi mângâie mâna și începu să-i șteargă lacrimile. Târziu, o purtă în brațe în dormitor. Rămase lângă ea până ce se deșteptă. Dând cu ochii de el, îi apucă mâna și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
infinită varietate, întrerupte la răstimpuri de scurte explozii labiale, așa cum nu-și închipuise că mai pot fi reproduse de un european. După o jumătate de ceas, Veronica adormi, suspinând. "Mai departe nu cred că au să meargă", își spuse închizînd magnetofonul. Apoi așteptă. Voia să fie treaz, lângă ea, când se va deștepta. Se culcă târziu, către dimineață. Când s-a deșteptat, puțin timp înainte de 8, Veronica dormea încă și nu s-a îndurat s-o trezească. A dormit până aproape de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Primește, dar, dragă Petre, dragostea mea adâncă și fierbinte, chiar de nu poți să o Înțelegi. 22 octombrie 1961 (duminică) Ce victorie, dar ce suferință! Petre a venit la mine și dimineața și după-masa. Dimineața am stat, după-masa a adus magnetofonul și am ascultat muzică. Ne-am despărțit fără să stabilim când ne vom mai vedea. Oare când va fi asta? Oare va Începe din nou să nu mai vină? Iar nu pot să Învăț, iar mă obsedează chipul acela frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
-mă În crudă așteptare și-n visuri deșarte. M-am hotărât ca, de revelion, să plec la Sofia cu Șerban. Va fi minunat. Dar când mă gândesc că aranjasem cu Petre să facem revelionul undeva și el trebuia să aducă magnetofonul și vinul... Lasă, e mai bine așa. Trebuie să alung din nou obsesia materială a lui Petre, trebuie ca el să-mi devină idol, pe care să Îl Întregesc În mine cu ceea ce-i lipsește În realitate. Ce bine ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]