3,302 matches
-
peste două decenii vom renunța cu multă ușurință la libertate, demnitate, devenind o țară bananieră?...” Sau : „Singura lege în vigoare a ajuns să fie legea junglei, iar acest spațiu numit România se transformă pe zi ce trece într-o mare mahala, un teren de pradă și înfruntare între diferite grupări de tip mafiot...” Sau : „...s-a instalat o nouă formăde dictatură : a unor grupuri de interese care se numesc partide (...) lupta împotriva comunismului a devenit copyrightulunei secte, dar și un mod
Romancier și foiletonist by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3645_a_4970]
-
lor, adânc înrădăcinate într-un etos ce cuprinde, de-a valma, și complexe de inferioritate, și incultură, și găunoșenie morală, și obediență ierarhică și remanențe ale comunismului naționalist românesc. Asistăm, de altfel, de mai multă vreme, la o revanșă a mahalalei în viața publică de la noi. Cultura politică a marginalului a dobândit o poziție centrală, ceea ce a permis și naționalismului imund să scoată cu tot mai multă îndrăzneală capul. Una din formele virulente de manifestare e cea a localismului agresiv și
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
actualei conduceri este acela că a reușit să rupă partidul în mai multe grupuri, printr-o politică distructivă, pe care se încăpățânează să o ducă, împotriva membrilor PNL și a electoratului liberal. Starea care caracterizează acest congres este una de mahala, o stare întreținută și chiar perpetuată de această conducere ruptă de membrii partidului și de problemele lor. PNL a ajuns de la un reprezentant al celor mai înalte standarde politice, să se zbată într-un război politic murdar, intern, provocat de
"Congresul PNL debutează în cel mai rău mod posibil" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28932_a_30257]
-
Cristina Alexandrescu Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat, într-o intervenție telefonică la RTV, discursul președintelui Traian Băsescu de joi seara. În opinia senior-editorului Gândul discursul președintelui Traian Băsescu nu mai este decât o "gâlceavă de mahala", fiind vorba în acest moment de o discreditare a funcției prezidențiale. "Deja nivelul e de încăierare, de cartier, între el și domnul Ponta acum. Cred că orice cetățean normal la cap din țara asta își dă seama că nu mai
CT Popescu: Băsescu a discreditat funcția prezidențială by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/33729_a_35054]
-
ce-a făcut în seara asta este pur și simplu a face scandal. Dacă până acum mai avea un sens discuția despre taxă, despre posibilele scumpiri, despre oportunitatea economico-financiară, în seara asta nu e nimic altceva decât o gâlceavă de mahala". "Păi Victor Ponta nu era corupt când coabitau?", se întreabă senior-editorul Gândul. "Nu era corupt luna trecută, nu era corupt acum cinci luni, nu era corupt când au semnat pactul? Toate astea când le descoperă domnul Băsescu? În seara asta
CT Popescu: Băsescu a discreditat funcția prezidențială by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/33729_a_35054]
-
trecut pana lui Jiquiditată l. O dare de seamă, din alte cărți, în bună măsură, despre un oraș care nu avea, nici pe departe, confortul deceniului patru al secolului trecut, dar care era bine rânduit, în frumusețea lui orientală, cu mahalale și rosturi transmise neam de neam, cu verdeață, grădini și bună vecinătate. Ceea ce nu încetează să spună Costescu e că, odinioară, orașul sau, mai exact, partea din oraș unde trăia avea o greutate mult mai mare în destinul târgovețului. Copilul
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
Bucureștiul secolului XIX era colorat la propriu, fiind împărțit în cinci culori, de roșu (matca viitorului Centru Istoric, cu prăvălii și viață socială), de galben (lumea bună), de albastru, de verde și de negru (mica burghezie). Culorile cuprindeau mai multe mahalale, iar lectura numelor, cu mica lor istorie, cu notele de subsol foarte ample, e un exercițiu seducător. De pildă, Caimata, cu celebra ei biserică dărâmată de Pache, când a construit bulevardul cel nou, înseamnă, în grecește, copilărie, deci se poate
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
lor istorie, cu notele de subsol foarte ample, e un exercițiu seducător. De pildă, Caimata, cu celebra ei biserică dărâmată de Pache, când a construit bulevardul cel nou, înseamnă, în grecește, copilărie, deci se poate ca acolo să fi fost mahalaua natală a ctitorului. Batiștea își trage numele de la obiceiul femeilor de a bate pânza în apa Bucureștioarei, care trecea prin mahalaua cu pricina, izvorând din lacul Icoanei. Biserica Sfinților, de pe Calea Moșilor, în a cărei horă pictată se prind deopotrivă
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
Pache, când a construit bulevardul cel nou, înseamnă, în grecește, copilărie, deci se poate ca acolo să fi fost mahalaua natală a ctitorului. Batiștea își trage numele de la obiceiul femeilor de a bate pânza în apa Bucureștioarei, care trecea prin mahalaua cu pricina, izvorând din lacul Icoanei. Biserica Sfinților, de pe Calea Moșilor, în a cărei horă pictată se prind deopotrivă sfinți, sibile și filosofi greci, desparte două mahalale. Altă despărțitură e făcută de cârciuma „La trei ochi sub plapumă” (aceea din
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
de la obiceiul femeilor de a bate pânza în apa Bucureștioarei, care trecea prin mahalaua cu pricina, izvorând din lacul Icoanei. Biserica Sfinților, de pe Calea Moșilor, în a cărei horă pictată se prind deopotrivă sfinți, sibile și filosofi greci, desparte două mahalale. Altă despărțitură e făcută de cârciuma „La trei ochi sub plapumă” (aceea din În curte la Dionis) numită inițial, nu mai puțin pitoresc, a Fărâmițoaiei. Bucureștiul acestor mahalalele care curg dintr-una într- alta ca apa Dâmboviței (zice-se că
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
horă pictată se prind deopotrivă sfinți, sibile și filosofi greci, desparte două mahalale. Altă despărțitură e făcută de cârciuma „La trei ochi sub plapumă” (aceea din În curte la Dionis) numită inițial, nu mai puțin pitoresc, a Fărâmițoaiei. Bucureștiul acestor mahalalele care curg dintr-una într- alta ca apa Dâmboviței (zice-se că, în epocă, cine o bea nu se mai duce însemna că-și ia loc la Bellu, într-atât era de murdară...) e, în cea mai mare măsură, Bucureștiul
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]
-
și pe mâncare fără grijă de ziua de mâine; când puneau mâna pe câte o para, o băteau la tălpi pe must, pe cârnați, pe lăutari la Filaret. Ziua aveau, n-aveau de lucru, dar seara, când era lună, răsunau mahalalele de serenade; învățau fetele să cânte din chitară marșul lui Napoleon și din gură pe Șeine-Minca.” Creator și protagonist al acestei lumi colorate, Filimon intră în scenă asemeni unui personaj de proză romantică: „Pe lângă grupul Anton Pan, Nănescu, Chiosea și
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
Andreea Răsuceanu Andreea Răsuceanu este doctor în filologie al Universității din București cu lucrarea Mahalaua Mântulesei, drumul către modernitate (2009). A publicat cronici, interviuri, articole de specialitate în reviste precum: Viața Românească, România literară, Observator cultural, Bucureștiul Cultural, Idei în dialog, Convorbiri literare etc. Este autoarea mai multor traduceri din limba engleză și prefețe. Prima
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
zonelor privilegiate unde locuiește protipendada - oferea un insight în psihologia personajelor, dezvăluind totodată rolul organizării spațiale în discursul narativ. În romanele amintite mai sus, traseul tramvaiului 14 este unul bipolar, funcționând ca liant simbolic între două zone urbane - una a mahalalelor sordide, alta a strălucitoarei protipendade - care corespund adevăratului statut social al lui Petru Anicet (capătul dinspre Fundătura Mătăsari, Pache Protopopescu- șoseaua Iancului-șoseaua Pantelimon), precum și statutului dezirabil, căci nici unul din frați nu abandonează ideea reabilitării sociale și financiare, a răscumpărării moșiei
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
lui Pavel și de sărăcirea treptată a familiei, să se mute în fundătura Mătăsari, Petru Anicet percepe locul ca emblematic pentru noul statut social al familiei. Într-una dintre discuțiile acestuia cu Alexandru Pleșa, își mărturisește o aparentă afecțiune pentru mahalaua pitorească și „casa veche și mică”, aflată la „sfârșitul străzii Mătăsari”, dar Alexandru intuiește adevărata stare sufletească a prietenului său: „Alexandru cunoștea bine casa din fundătura Mătăsari. Cunoștea și tragedia familiei Anicet, moșieri din moși strămoși, siliți acum să se
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
mică”, aflată la „sfârșitul străzii Mătăsari”, dar Alexandru intuiește adevărata stare sufletească a prietenului său: „Alexandru cunoștea bine casa din fundătura Mătăsari. Cunoștea și tragedia familiei Anicet, moșieri din moși strămoși, siliți acum să se mute într-un fund de mahala și să trăiască din ajutorul unui străin. Îl iubise mai mult pe Petru, aflând cu câtă simplitate acceptase această vertiginoasă cădere. «Îmi place foarte mult aici, îi spuse el, îmi place această lungă linie de tramvai Nr. 14, care mă
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
portretizând prieteni, cunoscuți, exerciții de recunoaștere, eforturi de a-i citi pe cei de felul ei, oamenii unei lumi care o să se scufunde. Semnele degradării se înmulțesc: „Îmi pare rău că nu voi mai apuca timpul când și la noi mahalaua se va occidentaliza, vorbesc și de mahalaua celor din vârful societății! Mi-a fost dor de țărani azi, toată ziua.” Mici gesturi de marginalizare pe cât o rănesc, pe atât o ajută să înțeleagă zădărnicia unor scheme de compromis. Societatea stă
Yesterday’s tomorrow by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2967_a_4292]
-
de a-i citi pe cei de felul ei, oamenii unei lumi care o să se scufunde. Semnele degradării se înmulțesc: „Îmi pare rău că nu voi mai apuca timpul când și la noi mahalaua se va occidentaliza, vorbesc și de mahalaua celor din vârful societății! Mi-a fost dor de țărani azi, toată ziua.” Mici gesturi de marginalizare pe cât o rănesc, pe atât o ajută să înțeleagă zădărnicia unor scheme de compromis. Societatea stă să se schimbe. Visând la oameni care
Yesterday’s tomorrow by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2967_a_4292]
-
a apărut cu următoarea denumire: The Personal History, Adventures, Experience and Observation of David Copperfiled, the Younger of Blunderstone Rookery (Which He Never Meant to Publish on Any Account)/Biografia, aventurile, experiența și analiza lui David Copperfield, un tinerel din mahalaua Blunderstone (lucruri pe care el nu și le-a dorit nicidecum publicate). Autorul rezuma așa, perfect, planul fenomenologic, cum ar veni, al textului. Ne aflăm, desigur, înaintea unui Bildungsroman, dar nu a unuia oarecare. David Copperfield joacă rolul neofitului care
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
ani, mătușa mea Pata-Mata m-a luat cu ea în vizită la o amică a ei, tot cincuagenară și cu coc la ceafă, tot amabilă și singuratecă, tot îmbătrânită prematur, care locuia pe la periferia Bucureștiului de-atunci, deci într-o mahala, dar când spun "mahala" înțeleg cu totul altceva decât sensul actual, peiorativ, al termenului: mă refer la zonele acelea largi, desigur periferice, la care nu ajunsese încă nici apa curentă, poate nici lumina electrică, dar unde casele bătrânești, separate de
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
m-a luat cu ea în vizită la o amică a ei, tot cincuagenară și cu coc la ceafă, tot amabilă și singuratecă, tot îmbătrânită prematur, care locuia pe la periferia Bucureștiului de-atunci, deci într-o mahala, dar când spun "mahala" înțeleg cu totul altceva decât sensul actual, peiorativ, al termenului: mă refer la zonele acelea largi, desigur periferice, la care nu ajunsese încă nici apa curentă, poate nici lumina electrică, dar unde casele bătrânești, separate de mari curți cu pomi
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
spulbere Crivățul, să nu ne descoasă trufașa Coasă... Cu inima în formă de Cruce în urcare cu heruvimi pe Dealul cu măslini și asini... În apropiere, lacul și codrul. Ciricul și Veneția triștilor. Piața Chirilă și precupețele indo-europene. În zare, mahalaua celestă a magiștrilor Ion Creangă și Mihai Ursachi Ianuarie. Trec, bacovian, convoaie mortuare. În fum de cădelniță, dinspre Vale spre Deal... Bahluiul visează Dunărea. În Valea Pogor, pe umărul bustului de bronz al lui Caragiale mierla își amintește de mine
Din Vale spre Deal by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2904_a_4229]
-
gheme pe care firul depănat se apropie de capăt degeaba bravăm așezându-ne capul pe butuc și promițând că nu vom scoate nici un răget durerea și împăcarea cu sine lasă același gust sălciu pe cerul gurii aceeași revelație amară în mahalaua vieții nu mai există călăi oare cât va trebui așteptat până când vom câștiga dibăcia necesară ca noi înșine să ne devenim propriul călău Ielele nebunele Peste pielea smolită adie un vânt păcătos ca un limbaj poetic ce s-a deprins
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
perspective și prezentându-l cu considerația pe care o merită. Dacă Orașul lui Adrian Majuru e unul al întâlnirii dintre Orient și Occident și al contrastelor violente, speculate masiv de autor, cel conturat de Ioana Pârvulescu ,foșnește din centru până la mahala", ca o ediție de lux a unui tom plin de surprize. Întoarcere în Bucureștiul interbelic iese dintr-un impresionant efort documentar de critic și istoric literar, pentru care aspectul sociologic e secundar. Miza cărții este aceea de a desface societatea
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
-și soarta-ntre pereți, încetează viața prezentă, bună-rea, cum a fost, și-n carapacea ei intră, enorm, delicat, scenariul de mister medieval. Bunăoară, Filip. Înainte, e un comisionar de flori, într-un port balcanic. Funcționar cu oarece ștaif, într-o mahala colorată, intersectează întîmplător destine care nu-l privesc, mai trage cu urechea, primește confidențe, scapă repede de tot balastul unor daraveri în care, la urma urmei, nu se bagă. Un intrus protocolar și discret. Pînă bate la ușa nepotrivită. Doamna
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]