797 matches
-
preajma morții. Dar preferă să trăiască și să mențină o relație avantajoasă: Cu vorbele acestea Chiriac s-a mai domolit. Zița, dezvorțată fiind, e disponibilă pentru o nouă experiență maritală; față de fostul soț e sfidătoare: „ZIȚA: ... Când să trec pe maidan, mă pomenesc cu mitocanul, cu pricopsitul de Țircădău, că-mi taie drumul. «Bonsoar- bonsoar», și știi așa deodată, sanfasò: «Hei cocoană - zice mai bine Ți-e acum văduvă?» - «Pardon, domnule - zic - n-am de-a face cu dumneata, și mai
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cam pe la douăspce fără un sfert și, pardon, mă dezbrac de mondir, scoț chipiul, mă-mbrac Țivilește și plec... la datorie, coane Fănică. Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera Unirii. Când dau să trec maidanul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Cațavencu, și ferestrele vraiște. Ulucile Înalte... dacă te sui pe uluci, poți intra pe fereastră În casă. Eu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mondir, scoț chipiul, mă-mbrac Țivilește și plec... la datorie, coane Fănică. Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera Unirii. Când dau să trec maidanul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Cațavencu, și ferestrele vraiște. Ulucile Înalte... dacă te sui pe uluci, poți intra pe fereastră În casă. Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă În gând ideea? Zic
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
prin evocare și care se păstrează pentru totdeauna, ca parte a naturii noastre spirituale. Aceeași stare a sufletului ne face să ne repugne imaginile insalubre, despuiate de frumusețe, a unor sectoare din orașe, acoperite cu deșeuri industriale sau resturi menajere, maidanele, părțile de cartier lipsite de verdeață, inundate de praf și de sărăcie. Esteticitatea peisajului se amplifică și prin valori acustice, încât peisajul este un ambient vizual, dar și sonor. Muzica, în varietatea stilurilor și a melosului, îmbogățește starea afectivă și
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
au cocoțat prea sus, ca să nu mai deținem tristul record de a fi țara cu cei mai mulți „eroi” în viață. 8 iulie 2006 Dulce ca mierea e ciolanul puterii Acum, în sezon estival, peisajul politic românesc seamănă mai mult cu un maidan cu câini, decât cu o plajă cu delicii, fiind deacum obișnuiți cu mârâielile, schelăiturile, lătrăturile, bătăile, linsul rănilor și împăcările pe ciolan, chiar dacă maidanezii se arată a fi mai colțoși, mai răi, gata să sfâșie și să ucidă. Fiind atenți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
întregul complex de factori care a condus la dezastrul Țării. Cei care ar fi trebuit să se facă auziți, apărând interesele celor pe care-i reprezintă pe bani buni, vorbesc de liderii de sindicat, s-au transformat din dulăi de maidan în cățeluși de salon, au mârâit ceva la întâlnirea cu președintele, și au promis ceva proteste. Ce s-a întâmplat de fapt? Liderii s-au îmburghezit, au afaceri, au relații cu capitaliștii, au devenit aristocrați după avere și săraci după
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de moment: uite, bă, ni s-a dat ce-am cerut! În ultima clipă, s-a aflat că a căzut capul lui Blaga; și-a dat demisia. Rămân însă surprins, că scena politică e confundată tot mai mult cu un maidan, nu se mai spun vorbe de duh, nu se critică constructiv, se latră și se mușcă cu ură și cu colți de mistreț. Când ești pe scenă, la rampă, să te vadă lumea mereu și mereu, e și normal să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
O, dacă Dumnezeu nu ne-ar fi dat acest trup material în care să primim și să ispășim prin suferință greșelile sufletului, am fi fost alături de satana în veșnicie. Muntele suferinței ne iese în cale nu ca un mușuroi pe maidan, pe care să-l trecem întărind nițel genunchii și gleznele. E un munte cu prăpăstii amenințătoare, cu suișuri abrupte, cu colți de stâncă ce-ți rup hainele, îți scrijelesc carnea care-ți sângerează, cu tunete și trăznete care te înspăimântă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prea puțină curiozitate. Alcătuiam un tot, și acesta era singurul lucru care avea însemnătate. Trăiam în paradis. Zburam pe bicicletele noastre și apoi ne trânteam pe pajiștile smălțuite de piciorul cocoșului, pe lângă podurile de cale ferată, pe lângă canale, sau pe maidanele părăsite în așteptarea unor viitoare construcții. Tărâmurile întâlnirilor noastre prefigurau așezările suburbane, dar pentru noi erau frumoase și pline de semnificație asemenea grădinii Edenului. Hartley nu era o intelectuală sau o fată vândută cărților, dar avea înțelepciunea inocenților și discutam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Am intrat în prăvălia cu echipamente pescărești, dar nu se găsea nici acolo. Îmi venea să urlu de exasperare. Am alergat până la capătul străzii, care se termina cu câteva căsuțe părăginite, un zăplaz din cinci bare de lemn, și un maidan imens, mărginit de copaci. Nu era posibil să fi traversat maidanul. Să fi intrat într-una din case? Am început să alerg în direcția inversă; atunci am zărit un mic pasaj care se deschidea din stradă, o fisură îngustă, neînsorită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nici acolo. Îmi venea să urlu de exasperare. Am alergat până la capătul străzii, care se termina cu câteva căsuțe părăginite, un zăplaz din cinci bare de lemn, și un maidan imens, mărginit de copaci. Nu era posibil să fi traversat maidanul. Să fi intrat într-una din case? Am început să alerg în direcția inversă; atunci am zărit un mic pasaj care se deschidea din stradă, o fisură îngustă, neînsorită, între zidurile oarbe a două clădiri. Am luat-o pe acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Mullah Sadudin Sayed, primar al orașului Kabul;. ● Maulavi Shafiqullah Mohammadi, guvernator al Provinciei Khost; ● Maulavi Nazar Mohammad, guvernator al Provinciei Kunduz; ● M. Eshaq, guvernator al Provinciei Laghman; ● Maulavi Zia-ur-Rahman Madani, guvernator al Provinciei Logar; ● Maulavi Hamsudin, guvernator al Provinciei Wardak (Maidan); ● Maulavi A. Kabir, guvernator al Provinciei Nangarhar; ● Mullah M. Râsul, guvernator al Provinciei Nimroz; ● Maulavi Tawana, guvernator al Provinciei Paktia; ● Mullah M. Shafiq, guvernator al Provinciei Samangan; ● Maulavi Aminullah Amin, guvernator al Provinciei Saripul; ● Maulavi Abdulhai Salek, guvernator al Provinciei
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 27 noiembrie 2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138790_a_140119]
-
2.Gropeni 2.ALFABET SLAV 3.Negostina 3.ALFABET SLAV 2. Brodina 1.Cununschi 1.ALFABET SLAV 2.Dubiusca 2.ALFABET SLAV 3.Ehreste 3.ALFABET SLAV 4.Paltin 4.ALFABET SLAV 3. Cacica 1.Cacica 1.ALFABET SLAV 2.Maidan 2.ALFABET SLAV 2a 3.Runcu 3 3a 4.Solonetu Nou 4.Nowy Soloniec 4. Calafindești 1.Botosanita Mare 1.ALFABET SLAV 2.Serbauti 2.ALFABET SLAV 5. Carlibaba 1.Carlibaba Nouă 1.Ludwigsdorf 6. Dărmănești 1.Mariteia Mică 1
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
la Cernăuți fără multe emoții și fără procese de conștiință, așa precum locuiesc acum zecile de mii de ucraineni, sosiți aici din diverse zone ale Ucrainei, care se simt bine mersi, foarte confortabil. Au și mult curaj, chiar. Or, în timpul Maidanului kievean, mai mult veneticii decât băștinașii au asaltat fostul Palat al Justiției din Cernăuți, unde, acum, se află Administrația Regională de stat și Consiliul regional și, spărgând ușa de stejar, care avea peste 110 ani, i-au făcut pe foștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
-mi când/ O să ne scoatem ochii din pantofi?/ Ne-au intrat pe când manifestam cântând/ Ca niște pietre ude, ca niște cartofi// Călcăm în fiecare zi pe mormane de pupile,/ Pe sticlă fragedă, pe apă gelatinoasă./ Niciodată n-au alergat pe maidane atâtea bile!/ Niciodată parada n-a fost mai frumoasă!", Halucinație intenționată) care apropie acest volum de poezia generației sale (sunt și influențe ale textelor de avangardă nu doar ale poeziei franceze simboliste sau moderne, cum afirmă autoarea) se estompează sau
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
acută pentru întrupările feminității în materie carnală abundentă"218, fapt ce l-ar apropia de Baudelaire. Alte ecouri par a fi din Poe, preluat direct sau prin intermediul lui Adrian Maniu, din Macedonski, din D. Iacobescu, din Bacovia (un text ca Maidanele galbene), chiar din Blaga (în viziunea apocaliptică a unui univers aflat în destrămare, cu îngeri cenușii, finalul din Pădurea împietrită, din Urechea lui Ulisse sau din Tânguire de noapte). Din existența sa fulgurantă, câteva date nu trebuie omise, astfel în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
înălțime, rugăciune sau imn de slavă ridicat spre golul din înalt. Celelalte titluri ale volumului sunt în mare parte descriptive, surprinzând un fenomen meteorologic (Ploaia, O mie de vânturi), un moment (Noapte, După-amiază, Amurg), un cadru (Grădina enigmă, Grădina publică, Maidanele galbene, Castelul), o ipostază umană (Prietena de departe, Iubita cu surâs neutral, Flămânzii, Femeia cafenie, Fanții, Salomeea), altele par a fi titluri desprinse din ziare (Fapt divers, Moment solemn) sau fac, pur și simplu, trimitere la o modalitate de creație
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
moartă,/ la o casă o fereastră era deschisă la etaj;/ era cald, prea cald și copiii de joacă obosiți" (După-amiază). E o pendulare continuă între nuditatea expresiei și a imaginilor prezente-n aceste texte și răsturnările spectaculoase de perspectivă: "Erau maidane galbene ca niște pete de tutun" (Maidane galbene) sau "Ca o monedă de cinci într-o cutie de milă/ cu cu privirea singură, tristă, într-o zi/ tu vei coborî fruntea Soarelui palidă și rece/ să vezi ce minte ascunde
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
deschisă la etaj;/ era cald, prea cald și copiii de joacă obosiți" (După-amiază). E o pendulare continuă între nuditatea expresiei și a imaginilor prezente-n aceste texte și răsturnările spectaculoase de perspectivă: "Erau maidane galbene ca niște pete de tutun" (Maidane galbene) sau "Ca o monedă de cinci într-o cutie de milă/ cu cu privirea singură, tristă, într-o zi/ tu vei coborî fruntea Soarelui palidă și rece/ să vezi ce minte ascunde sau - poate o vei dărui." (Fruntea Soarelui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
opus, 164 Fruntea Soarelui rece, 211 Grădina enigmă, 120 Grădina falsului Epicur, 124 Habanera, 184, 227 Hilda sau poveste de noapte, 124 Hirsuta, 176 Hocus-pocus, 124, 151 Iubita cu surâs neutral, 125, 165 Laudatur temporis acti, 162 Luna hieratică, 219 Maidane galbene, 211 Moartea primului amorez, 190 Moment solemn, 120, 165, 192 Morții, 171 Musca Tse-Tse, 123, 170 Noaptea feroviară, 124 Noembrie patetic, 185, 186 Noi doi, 193, 218, 227 O mie de vânturi, 120 Odihnă sumară, 122 Oglinda bolnavă, 125
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin.../ Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...”4 ) în proză lucrurile sînt spuse ceva mai net: „Pentru cincizeci de bani o femeie din bordei bate-n geam...Vrea iubire...” („Pe maidan”). Vorbele sînt repetate ca într-un refren. Motivul pentru care se oferă atît de ieftin e sărăcia. însă, compus inteligent, finalul schiței deplasează accentul de pe necesitate pe dorință: „Pentru cincizeci de bani o femeie din bordei cîntă din drîmbă...Vrea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Cojocaru, Leea Bucătărița, Leibu Apariu, Ițic Ciurariu, Moise Chitariu, Alter Harabagiu, Solomon Steclariu, Ițic Rabinu, Haim Cîntărețu („cîntăreț la școala israilită”), Ușie Hahamu, Avram Cioară (birjar), Herșcu Prisecariu, Avram Apotecheru. însă, în copilăria și adolescența lui Bacovia, strada, piața, ograda, maidanul, curtea școlii răsună, nu o dată, ca străzile și piețele orientale. Băieții se numesc: Natan, Naftulea, Aron, Alter, Israiel, Meer, Mendel, Bureh, Osia, Iucle, Șloim, Nusem, Mișilem, Buium, Melik, Ghidali, Ușer, Ioil, Bercu, Hoișie, Zelic, Noe, Șmil, Șaie, Iosia. Fetele: Dvoera
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dezbaterile asupra acestei chestiuni, criticul Émile Faguet propunea ca vîrsta pentru însurătoare să coboare, obligatoriu, la 20 de ani! (Cf. Viața Romînească, 2, vol.4, nr. 11, 1907, p. 312) 3. Opere, p. 88. 4. Ibidem, p. 95 5. „Pe maidan”, în Opere, p. 361. 6. Ibidem. 7. „Se mărită fetele”, în Părerile mele. Versuri și proză, Tipografia M. S. Niculescu & Co, 1906, p. 57. 8. Ibidem, p. 58. Un stimulent pentru astfel de dezbateri l-a constituit, în epocă, romanul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fiind condițiile de maximă insecuritate: chiar în...parcare! Inițial lângă bloc, apoi atent, finalmente, la semnalele unor distinși vecini care îmi aruncau pe capotă diverse produse agro-alimentare aflate în diferite faze de putrefacție, de cealaltă parte, exact lângă un vesel maidan unde copiii din zonă jucau, de dimineață până seara, fotbal. M-am iluzionat că urmele de rangă, capota mov (finalmente m-am enervat și am vopsit-o neagră, cu spray-ul), ca și urmele de minge de fotbal care asezonau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de clasă!) sunt aduse „cadre” cu „origine socială sănătoasă”, scoase din „facultăți muncitorești”, tot „la normă”, în maxim un an de studiu. Risipa de materiale, energie și forță de muncă dă impresia, în mod paradoxal, de bunăstare, de resurse inepuizabile. Maidanele, dar și curțile fabricilor sunt pline de „fier vechi”, recoltele putrezesc în ploaie deoarece „bunurile întregului popor” sunt simțite de individ ca fiind ale nimănui! Muncitorii încartiruiți în noile blocuri de locuințe dorm cu ferestrele deschise și iarna, deoarece cazanele
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]