833 matches
-
o minimă abilitate de a „imita existența”!... De a o imita nu pentru a deveni credibilă acea ficțiune, ci tocmai, paradox ultim pentru naivii adevărați, pentru a o destabiliza, „descalifica”, pentru a detrona În sfârșit teribila existență din tronul ei maiestuos În aparență, al cărui lemn sau bronz sau aur milioane de „credincioși ai vieții” le cred veritabile! Da, Parisul a fost, pentru mine, pur și simplu neschimbat, Într-un fel, față de fostul adolescent În ale cărei legende, se pare, Încă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
autobuzele următoare. Hotelul se afla pe straduța Cesare Pertini, colț cu Piazza Venezia, iar de la geamul camerei noastre nu vedeam numai circulația infernală care invada și sfâșia imensa suprafață a pieței din toate direcțiile, ci și, drept în fața noastră, complexul maiestuos de clădiri și statui închinat memoriei regelui Victor Emanuel, iar în diagonală, spre dreapta, un palat impresionant construit din cărămidă și marmură de culoare roz-pal în stil venețian, de la balconul căruia Mussolini obișnuia să se adreseze mulțimii venite (sau aduse
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
vremurilor sale, pentru că, pe atunci, vasele de război aveau doar vreo 8-10 tunuri. S-a tăiat panglica, Vasa a fost lansat la apă cu cîntece și piepturi bombate de mîndrie. La o tribună luxoasă era prezent și Regele cu familia. Maiestuos, monstrul a înaintat vreo două sute de metri, apoi un vînticel l-a înclinat puțin și o pală de vînt anemică l-a răsturnat pe o parte. În cîteva clipe, fala Suediei s-a scufundat, luînd cu ea vreo treizeci de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Nici ceilalți nu arătau rău, aveau costume închise, cravate, pantofi lustruiți, batiste la buzunar, genți sobre. Coane Tudose, zic eu șugubăț, azi nu mai... Trăsnet, domnule primar, o să vedeți... Urcăm în limuzine, sirenele mașinilor poliției ne fac loc. Convoiul șerpuiește maiestuos prin marele oraș, o mașină a SPP-ului cu difuzoare puternice solicită loc, mașinile trag pe dreapta și noi trecem sub privirile curioase ale trecătorilor... Sîntem invitați în sală. Intru și rămîn uluit. Toată sala arhiplină era în picioare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
alburii, mari cît o minge de fotbal. Privesc cu atenție florile, arbuștii, arborii. Nici o mișcare, doar frunze izolate se mișcă inexplicabil. Simt pînă și cum dorm păsărelele, care ziua se foiesc și cîntă cu măiestrie. În fața mea este un mango maiestuos. Are fructe galbene, coapte, dar și altele în curs de creștere. Ciudat mai este copacul ăsta! Anul trecut a înflorit în luna februarie și fructele erau coapte în luna iunie. Anul ăsta a înflorit în octombrie și are fructe coapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că soarele dimineții scăpase dârlogii unei raze care, furișată printre perdele, își găsise de hârjoană cu pleoapele mele...M-am uitat nedumerit în jur, rămânând cu privirea la masa de lucru, unde ceva mi-a atras atenția...Ceasul deșteptător trona maiestuos pe un manuscris frumos orânduit...Pe coperta manuscrisului, era scris citeț: „”. 1 iulie - 6 noiembrie 2005
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
rămas, În tot acest periplu, tot un ourgos, un lucrător. Omul doar a copiat Natura, și vie și nevie, uneori cu știință, alteori fără. Doar că omul e o parte a Naturii și, prin urmare, dacă el copie de pildă maiestuoasa Înălțare a unui lujer, mai gros la bază dar mai subțire la vârf - inginerescul „solid de egală rezistență“ - În mai știu eu care coș de fum, el nu materializează decât un principiu: că Natura e tradiționalistă și reia mereu vechile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
una dintre lăbuțele din spate. Al treilea, eu, o forțam involuntar Întru refugiere. Nu a arătat efortul de a se avânta de pe o singură lăbuță dar, respectându-se, s’a cățărat pe gard, dincolo de care și-a continuat, cu o maiestuoasă indiferență, calea șchiopătată. - Gândește-te, Cristi, că asta seamănă cu altă Întâmplare când, văzând o pisică tupilată, te-a mâncat limba s’o chemi. Dar ai văzut vrabia care s’a ridicat de la pământ câțiva pași mai Încolo? Pis-pis-ul tău
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
entropice, și vi le relatez Înainte de a vă uita, topindu mă În zbuciumul negentropic al Mării. 2. Bicaz Încă păstrez amintirea obârșiei, chiar dacă nu mai sar zglobiu din piatră În piatră: În apa lacului În care am ajuns se oglindește, maiestuos, tata Ceahlău. De nevoie, exilată aici, la Bicaz, m’am lenevit și mă Îndrept agale spre... deversor. Nici gând să iau cealaltă cale, aceea a turbinei, chiar dacă până acolo mi-aș recăpăta vioiciunea prin „conductele de fugă“, căci măcar eu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că la restaurantul din fața vilei noastre, că ne este mai la îndemână. Ne-am dus la plajă. Tot ce făceam, făceam ca pentru ultima dată. ─ Uite Olimpul!îl admira fiică-mea ca și când l-ar fi văzut prima oară. Cât de maiestuos pare! De mâine nu-l vom mai vedea. Hai, în mare să ne mai răcorim, ca să ne piară melancolia. Este ultima zi când ne mai putem scălda în ea. De mâine nici briza n-o vom mai simți. Să fim
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
aceste locuri, au purces biruitori..." În fiecare veche însemnare așternută lângă litera tipărită a bucoavnelor poate fi aflat miezul unei alte cărți. Fiindcă puține-s cele scrise și nesfârșit numărul celor ne-născute. Sumedenie de istorii se rotesc agale și maiestuos dincolo de granița și puterea simțurilor noastre robite cotidianului, alcătuind un sistem fabulos în care gravitația-liant se înfiripează din încercarea de a redescoperi viețile și lumea celor ce au fost. Nesfârșit e universul cărților nescrise, nepermis de multă viață arde și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
următor, al XIX-lea, a instalat în același rang vocabula locomotivă, pentru ca secolul XX să considere emblematic atomul. Veacul nostru încă mai cugetă. Și tunul, și locomotiva, și atomul, sunt, într-un fel sau altul, întruchipări ale forței. Ce putere maiestuoasă exprimau și impuneau bătrânele locomotive cu abur, de la seriile de elită 142.000 și 231.000 ("Pacific") până la măruntele 375.000, "căprițele" 324.000 ale cursei Rădăuți-Botoșani, ori harnicele și modestele mașini din seria 140.200, capabile să ia munții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
copac care se dezvoltă de secole, supraviețuind tuturor anotimpurilor și încercările. În primăvară înflorește, în vară înverzește, în toamnă este plin de fructe, iar în iarnă rezistă. An după an adaugă câte un nou inel tulpinii sale. Acest copac puternic, maiestuos l-aș numi fagul care a dat numele ținutului Bucovina. Și cine poate descrie acest copac? Conform tradiției, bineînțeles că numai istoricii. Conform naționalităților trăitoare aici, în jurul copacului vor fi patru istorici: un român, un ucrainean, un german și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Am devenit un mutant, asist la lucruri care nu mă privesc direct. Acest ceva străin din mine mă somează că se revoltă împotriva sacrificiului uman. Sunt de partea lui. Semnale De la fereastra mea observ întotdeauna coroana împărătească a unui arbore maiestuos; de câteva zile, în crengile lui găzduiește o păsăruică cu penele colorate. E o pasăre tristă: scoate niște sunete ciudate care parcă vin din altă lume. Mie mi se par asemănătoare unui bocet. Le ascult și mă simt atras de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Simt nevoia să încep să scriu într-o altă limbă. Un nou instrument de exprimare, de fapt, mi-ar da poate prilejul să nu mă repet. Preludiu al vieții Arborele cel mai iubit în această țară este stejarul. Aspectul lui maiestuos, frunzele lui de un verde strălucitor fac din el un simbol al vitalității perene. Toamna însă, frunzele stejarului se usucă, dar fără să cadă: își vor părăsi ramurile doar în primăvara următoare, pentru a face loc unor muguri noi. Anual
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
un simbol al vitalității perene. Toamna însă, frunzele stejarului se usucă, dar fără să cadă: își vor părăsi ramurile doar în primăvara următoare, pentru a face loc unor muguri noi. Anual, colinele din jurul Tomisului adoptă culorile dezolante ale acestor arbori maiestuoși care par să agonizeze. Culoarea și mirosul morții dau contur melancolic peisajului... Moartea manifestată în natură pare irevocabilă; și, în schimb, nu e decât un nou preludiu al vieții. Hiperboreea Aproape am uitat de ce am abandonat Urbea. M-am îngropat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Meyer, André, Vacherat, Hubbard în ultimul secol) au făcut interpretări din punctul de vedere al criticului de artă. Din experiența clasicilor și a sa personală, V. Carmazinu sintetiza în anul 1978: Genul inspirator exprimă o ideea de activitate maximă de maiestuos, entuziasm și solemnitate. În acest caz, masivele de arbori și arbuști mari, clar conturate și cu întreruperi între ele, se potrivesc cu aspectul grandios al spațiilor deschise. Pentru realizarea unui aspect solemn sunt necesare suprafețele mari, compacte și coloristic unificate
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
infernal, fluierele agenților de circulație, comerțul ambulant și cerșetorii, telefoanele mobile tot timpul în activitate - toate acestea fac din pelerinajul de la București unul foarte dificil. Evenimentul în sine este unul foarte „teatral” și ține de amplasarea raclei, rândul ce urcă maiestuos pe Deal, luminile, muzica religioasă din difuzoare etc. Dar rândul, așteptarea în sine sunt dificile, epuizante. Comerțul cu obiecte religioase. Tarabele care vând mărfuri cu conținut religios sunt distanțate spațial de perimetrul unde se găsește rândul de așteptare, spre zona
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
întâlnite incidente la pelerinaj sunt provocate de bolnavii de inimă, de hipotermie și de oboseala extremă”, o studentă la medicină, voluntară de la Crucea Roșie. Am șansa de a asista la plecarea limuzinei negre. Binefăcătoarea sălașului se urcă în mașină la fel de maiestuos ca și la venire, însoțită de preoți, alți apropiați ai bisericii, pelerini curioși. Mașina demarează silențios pe poarta larg deschisă, însoțită de o liotă de cerșetori, o prezență obișnuită de altfel în zona în care este amplasată biserica. Un polițist
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și de faptul că nu ofereau garanții. Pe vremea lui Mussolini, paradele fasciste prezentau Italia ca fiind un fel de supraputere. Mussolini făcea mare zarvă pe scena internațională. El era un "teatru plutitor" (ceea ce francezii numesc "vedetă"), cu șaradele, atitudinile maiestuoase și gesturile lui dramatice. Ce s-a ales din toate acestea atunci cînd a sosit clipa adevărului? Gregorovius descria politica italiană ca o combinație de Cesar Borgia și Condotieri cu mentalitatea lui Machiavelli. Iorga îi atribuia lui Mussolini calitățile lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în acest punct într-un drum carosabil (din nefericire accesibil automobilelor), și apoi urcă, pierzându-se într-o zonă sălbatică, pe care nu am avut încă timp s-o explorez, și unde stâncile mele gălbejite iau proporțiile unei frumoase și maiestuoase faleze. Pista de care am vorbit cotește însă spre interior, ducând în sat și dincolo de el. Satul se numește Narrowdean. Forma arhaică a numelui era Nerodene, și o impunătoare piatră kilometrică înfiptă pe țărm păstrează încă vechea ortografie a numelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am hotărât încă dacă arată caraghios sau nu. E o zi noroasă și suflă o briză rece, iar marea radiază o lumină stranie, de culoarea cafelei. Spre seară, obișnuita cavalcadă a norilor. Stânci [i promontorii gigantice, clădite din norii aurii, maiestuoși, cu contururi uriașe tivite cu spumă de aur curat. Am încercat să aprind un foc de vreascuri în cămăruța roșie, dar coșul s-a apucat iar să fumege. Am dereticat și am făcut curățenie în casă. Ce satisfacție extraordinară îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
treia loviră mașina. Peregrine opri. Orice alt șofer ar fi accelerat viteza, dar nu Perry. — Ce dracu’ se întâmplă? Cineva aruncă cu pietre în noi, le aruncă dinadins! Ieși din mașină. Ne aflam în mijlocul defileului, cu stâncile galbene dominându-ne maiestuos, de o parte și de alta. James îi spunea ceva lui Peregrine, poate că-l chema înapoi în mașină. Am avut timpul să-mi spun: „Ben a pus la cale o splendidă ambuscadă, a ales locul cel mai potrivit“. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
responsabilitate, deținută înaintea lui de către Bramante, de Raffaelo și de Antonio da Sangallo. Michelangelo reia ideea planului central propus de Bramante și îl reface într‑o formă mai clară și mai simplă. Ca o încoronare a edificiului, proiectează o cupolă maiestuoasă, inspirată de cea a lui Brune‑ lleschi realizată pentru domul din Florența, însă de dimensiuni mult mai impozante. 16 . Ibidem. 17 g. vaSari, Le vie de’ piu eccelenti pittori, scultori ed architetti, Firenze 1550. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sale intervenții critice. Veritabilă frescă a epocii baroce, Hommage à Rameau își găsește cadrul ideal în forma clasică a unei sarabande lente, în care austeritatea se îmbină adesea cu o efuziune plină de sensibilitate, rezultând un tablou de o eleganță maiestuoasă. Corespondențele cu stilul baroc se disting cu evidență la nivelul tuturor parametrilor de limbaj: evoluția sinuoasă a liniilor melodice dezvoltând moduri pentatonice și spații modale ce oscilează pe o axă de la eolian la frigian, prezența broderiilor (măsurile 7 - 8) cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]