690 matches
-
din realitate. Semnele bolii rămân multă vreme ascunse, pentru că pacienții disimulează - faptul este atât de frecvent, încât cei doi autori cred că "poza" aceasta ar putea fi considerată drept un simptom caracteristic maladiei. Interpretările delirante au la bază o fantezie maladivă, care denaturează, "travestește" și amplifică datele reale. Orice - un gest, o vorbă - poate deveni pretext pentru o interpretare delirantă, cu cât este mai insignifiant gestul ori vorba cu atât este mai puternică acolada, ea dovedind perspicacitatea lor. Câmpul interpretărilor este
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
prăfuite, Cu muncite file pline de trunchiate însemnări, Ca să fiu din nou copilul cu privirile-nsorite, Când neștiutor de toate alergam spre larg de zări. G. V. BACOVIA G. Bacovia moștenește de la Traian Demetrescu sentimentalismul proletar, ținuta de refractar, nostalgia maladivă, "filozofiile" triste și mai ales tonul de romanță sfâșietoare, cu complicări estetice, precum audiția colorată. Simbolismul poetului e acela din tradiția sumbră a baudelairianismului, cu ploi insinuante, provincie, urât funebru, monotonie burgheză, tristeță autumnală: Plouă, plouă, plouă Ce melancolie! Vreme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
într-un institut atât spre îngrijire și căutare, cât și spre liniștea publicului. 23 martie 1889 Dr. Șuțu Dr. Petrescu.” Amintirea-raport a doctorului Vineș nu se potrivește mai deloc cu acest verdict medical; acolo unde și V. Vineș sesizează manifestări maladive similare el arată cert că au apărut „mai târziu”, „cu încetul”, etc. În nici un caz de la internare, nici în luna martie când l-a consultat. În presa timpului s-a scris astfel după raportul din 23 martie 1889: „...doctorii au
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
stare de spirit adânc ancorată. În consecință, femeile (nu toate, dar o bună parte dintre ele) au sentimentul că sunt inferioare. Întrebate, cele mai multe femei spun la vârsta adultă: „mi-aș fi dorit să fi fost bărbat...” 6.3 Când devine maladiv un sentiment de inferioritate? Trebuie știut că nu orice sentiment de inferioritate este cauzat de un complex, existând sentimente de inferioritate normale. Un tânăr debutant se simte inferior maestrului ca experiență și ca volum de cunoștințe. Ceea ce este normal și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sentimente de inferioritate normale. Un tânăr debutant se simte inferior maestrului ca experiență și ca volum de cunoștințe. Ceea ce este normal și temporar. Copilul se simte inferior tatălui, omul - în fața forțelor naturii, pianistul debutant - în fața unui faimos executant. Când devine maladiv sentimentul de inferioritate? Să luăm drept exemplu pe tânărul pianist. Este el inferior marelui virtuoz? Da, pentru că posedă mai puțină pricepere decât acesta. Dar, mai întâi va resimți această inferioritate ca fiind limitată la domeniul pianului; apoi această inferioritate naturală
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
unor destine tragice. Primite cu reticență de o parte a criticii vremii, schițele și nuvelele se fac ecoul unor drame ale sărăciei și singurătății, ale lipsei de șansă în fața sorții (Despărțire, Trezire..., Roșu). Sunt selectate și alte ipostaze, bunăoară existențele maladive sau condamnate la suferință (Mărgelele, Pe maidan, Ispășire, Pe șantier, De ziua lui..., Dolorosa ș.a.). Nuvela titulară a volumului Șovăiri (1921) este interesantă prin analiza psihologică a protagoniștilor, plasați într-un conflict ce se dezvoltă amenințător, viața lor eșuând tragic
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
a însemna pentru noi, cei din România, o posibilă schimbare a stării precare din interior, noile modificări survenite în guvern și în organele partidului nu înseamnă altceva decât o tristă zbenguială a Șefului Statului, o nouă manifestare a labilității sale maladive, a capriciilor sale devenite insuportabile și rizibile totodată. Trecerea în fruntea guvernului a lui Dăscălescu în locul lui Verdeț echivalează cu sosirea într-o stație a unui autobuz galben sau roșu. Locurile din interior vor fi aceleași, costul biletului identic, întârzierile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dubioase și valutare, din care a scăpat (deocamdată) prin dezvăluirea achitării datoriilor lui Nicu Ceaușescu contractate la ruletă, după trecerea în rezervă a lui Dumitru Popescu, niciunul din cei rămași în primul cerc nu a mai reușit să satisfacă complexul maladiv de care suferă cuplul Ceaușescu: lingușirea. Adrian Păunescu o face de la distanță și într-un mod ciudat, care poate însemna propria sa publicitate și contracandidatură la un post de prim rang, și în al doilea rând tămâierea șefului suprem cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Alt eșec... strălucit al politicii culturale duse de Elena Ceaușescu. Șeful statului socialist român a mai luat o hotărâre mângâiată de genialitate: revoltat că specialiștii din agricultură nu sunt capabili să asigure recolte mari și animale pe măsura imaginației sale maladive, s-a hotărât (și a făcut publică hotărârea sa) de a prelua personal conducerea câtorva unități: IAS, CAP trei sau patru la număr (care au și fost fixate), pentru a demonstra că numai incapacitatea și reaua voință a subalternilor săi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în România în bună parte otrăvită cu substanțe dintre cele mai nocive, deșeuri ale industriei petrochimice, insecticide și îngrășăminte folosite fără noimă, gunoaie de tot felul. Să ne mai mirăm atunci când se urmărește, de ani de zile, cu o tenacitate maladivă, ștergerea urmelor trecutului nostru, mai ales a celui religios? Comisiunea noastră a atras atenția încă de acum câțiva ani și în repetate rânduri asupra pericolelor care pândesc monumentele istorice din România. Toate acele clădiri care au căzut pradă furiei târnăcoapelor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
câmpul imponderabilelor diferența dintre ceea ce ar fi vrut și ceea ce a izbutit scriitorul, Între prezumția vocației și realitatea Înfăptuirii, Între eul aparent și cel codificat, freatic al interiorității, unde biografia se subminează și se izbăvește prin scris. Chinuitoare zădărnicie, dăruire maladivă față de o himeră? Ne salvează totuși, atât cât se poate, de mediocritatea cotidianului și de mediocritatea din noi Înșine. Scrisul transcende când și când efemerul, translându-l În iluzie. Și datorită lui MRP, a acelei naive fraternizări venite de la Văleni
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În pofida bolilor din el și din jur. Ideile comuniste țineau de zona paradoxurilor infantile, iar comunistul, dislocat din zona Puterii, devenise un bolnav sedentar. Obsesiile revendicând „sublimul” Utopiei conectau totuși, vrând-nevrând, personajul de ridicolul agresiv și pervers din jur. Sublimul maladiv se Înlănțuia, involuntar, de farsa tragică a scenei sociale de care fostul militant era oripilat. Reducția la ideologie și politic Paul o considera esențială. Mie mi se părea doar reducție, nicidecum esențialul. Nu cu oameni ca mine, sceptici față de simplificări
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În războiul febril și dureros cu „mistificarea lumii”, pe când Craii... Își transferă dezgustul Într-o evaziune bovarică estetizantă, de o solemnă mizantropie. Privirea rătăcește În trecut, disprețuind imediatul, care nu merită decât masca, degradarea „Înnobilată”, morga viciului. Spleenul rafinamentelor obosite, maladivul gust al sordidului, al atracției tenebroase, sadismul subțire, melancolic și tăios al autodistrugerii stau sub heraldica „stilului”. O artă bizantină, de subtile ornamentații, de leneșe decantări, stratificată și „patinată”. O descendență bastardă, batjocorind, s-ar zice, clasica frumusețe elină, pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
funcționarii culturali ai sistemului. Tocmai seara când au apărut, grupați și obosiți, În lumina orbitoare a sălii și În lumina suavă a superbei primăveri pariziene, ar fi greu de uitat. Surpriza, entuziasmul, emoția au fost repede deviate Într-o stânjenire maladivă. Stăteam sub un șoc absurd care contrazicea cordialitatea și euforia generală. Tulburarea, panica inexplicabilă, timorarea, transpirația rece și migrena m-au azvârlit afară din pavilionul zgomotos și festiv. Părăsisem, după doar vreo zece minute, evenimentul. Traumă apăsătoare, mă consideram singurul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și acum foarte mulți evrei neprezentați și cu situația neclară susceptibili a fi arestați. b). Când s’au prezentat la Cercul de Recrutare: - Au făcut tot posibilul ca să scape; - Au încercat la vizita medicală, făcându-și și injecții cu seruri maladive, ca să fie scăpați; - Au încercat amânări, acolo unde nevoile nu-i solicitau, ca toți să fie trimiși la muncă; - Iar la rigoare, au făcut tot posibilul ca să fie dați la detașamente mai bune (din același oraș, la întreprinderi, etc.). c
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Domnul Vucea și Bursierul transpar amintiri dintr-o copilărie marcată de umilință și renunțare la iluzii, ca rod al brutalei întâlniri cu realitatea grosieră, promiscuă a școlii și internatului. Eroul din Trubadurul are o existență tragică, halucinantă. Cu sensibilitatea lui maladivă, el este incapabil să dea un sens lumii în care se zbate și se întoarce în delir spre amintiri, cufundându-se într-o trăire voluptuos onirică. Cu mai accentuate note morbide, eroul din Liniște apare tulburat nu numai de drama
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
patru umori ce stau la baza funcționării echilibrate a corpului sunt și garantul funcționării normale sau anormale a psihismului. Este o primă și excelentă înțelegere atât a unității bio-psihice, cât și a legăturii dintre fond și episodul de viață trăit maladiv. La baza sistemului stau patru umori: sângele, flegma (pituitaă, bila galbenă și cea neagră. Ele pot fi în exces sau în deficit, în echilibru sau dezechilibru, în permanență sau circumstanțial. Predominarea constantă a uneia dintre umori definește un tip temperamental
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fi”, fapt ce subliniază rolul important al factorilor de mediu, care - în concepția actuală - integrează și perioada perinatală și reprezintă, în ansamblu, 50% din influențele personogenetice. După Falconer și Mackay (1996Ă, mediul integrează și factorii prenatali, calitățile nutriției și stările maladive materne. Influențele genetico-familiale, alături de cele biologice, condiționează calitățile parentale - inclusiv capacitățile de investiție parentală diferențiată (Sulloway, 1998; Rowe, 1981Ă -, dar și felul în care copiii și adolescenții își privesc părinții. Familia parentală se consideră că influențează în mult mai mare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unor procese degenerative ale sistemului nervos de natură constituțional-ereditară. Aceasta corespunde și conceptului de inferioritate psihopatică introdus de Koch (1891Ă, care părea că îl va înlocui pe cel de moral insanity. Koch integrează „inferiorității psihopatice” o gamă largă de condiții maladive psihiatrice, doar într-o mică măsură termenul fiind raportabil la personalitățile patologice de tip antisocial și borderline. În același cadru se situează și caracterele „inferioare”, selectatea dintre delicvenți și descrise de Babinski și Ceciott, citați de Gorgos (1989Ă. Oricum, atributul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
devine - în opinia autorului amintit - un element predictiv pentru personalitatea psihopatică, în cazul căreia ostilitatea nu este un atribut al vieții interioare, ci este orientată spre lumea din jur. De altfel, Alexander (1935Ă a elaborat și o ierarhie a entităților maladive, care include în ordinea crescândă a gravității: nevrozele, caracterul nevrotic, psihozele și criminalitatea propriu-zisă. În ultima sa lucrare The Moods of Crime (1935Ă, este reliefat faptul că manifestările antisociale sunt o rezultantă a interferențelor dintre predispozițiile constituționale, procesele intrapsihice, respectiv
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și comportamente neobișnuite și care nu suferă de nici una din bolile psihice cunoscute și diagnosticate până atunci. Ei concluzionează că personalitatea psihopatică s-a consacrat ca și termen utilizat pentru a evita o judecată morală sau se substituie unei entități maladive de etiologie incertă. Termenul a fost rapid adaptat de justiție, iar sub genericul de tulburări psihopatice i s-a adăugat o conotație subiectivă. Astfel Legea Sănătății Mintale, adoptată în 1959 în Marea Britanie, folosește formula pentru a justifica internările nevoluntare. Pacienții
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sunt dependente de predispozițiile temperamentale. În cazul personalităților patologice, devin persistente și obiectivabile comportamental doar componentele maladaptative. În același context, Graham și Stevenson (1987Ă consideră că atributele temperamentale care induc tulburări de comportament sunt, la vârsta copilăriei, asimilabile unor episoade maladive. Pe de altă parte, în structurarea unei personalități patologice intervin, pe lângă trăsăturile dominant moștenite, o diversitate de factori ambientali. Se conturează astfel concluzia că personalitatea normală reunește trăsături temperamentale și caracteriale cu rol adaptativ obiectivabil, iar în cazul personalităților patologice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ale sinelui. Viziunea lui Livesley asupra tulburărilor de personalitate e sintetică și puțin eclectică. Ea se impune prin sublinierea faptului că e vorba de o tulburare psihică specifică, distinctă de altele, dar de aceeași natură cu aceasta, în cadrul unui continuum maladiv. Viziunea categorială nu e promovată, varietatea de manifestare fiind asigurată prin dimensiuni și clustere, dar concepția sa e compatibilă cu cea categorială, fiind într-un fel complementară acesteia. Demersul general a lui Livesley în aria tulburărilor de personalitate a mers
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la TP obsesiv-compulsivă. Pe de altă parte tot cercetările recente au demonstrat că debutul acestei boli este cel mai frecvent în perioada infanto-juvenilă și la vârste tinere astfel încât se ridică problema în ce măsură TP obsesiv-compulsivă nu e deseori sechela acestor episoade maladive precoce (KORAN, 1999Ă. Aceeași întrebare se ridică și în perspectiva corelației între o serie de tulburări anxioase și unele forme de TP din clusterul C. În ICD-10 (1992Ă se identifică o categorie specială de tulburări psihice care constau într-o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
servicii semi-ambulatorii sau ambulatorii care să aibă ca obiectiv țintă îngrijirea și tratamentul persoanelor cu tulburări de personalitate pot conduce și ele la rezultate. În perspectiva medico-psihiatrică, diferențierile dintre tulburările de pe Axa I și II în măsura în care sunt considerate împreună stări maladive, nu apar întotdeauna ca suficient de justificate. Distincția temporală - a duratei - e reală dar se distribuie pe un continuum cu doi poli. De aceea, din punct de vedere medical cei ce optează pentru a se șterge această distincție își mențin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]