1,797 matches
-
moara a trecut în proprietatea negustorului Abram Levenzon, care a instalat un ascensor și a construit un magazin alături. În 1901, al treilea nivel a fost distrus de un incendiu. Acesta a fost refăcut, împreună cu încă un etaj și o mansardă de piatră. Etajele adăugate au fost căptușite cu cărămidă roșie (rezistente la foc), de unde provine și denumirea „Moara Roșie”. Moara era dotată cu utilaj german performant, fapt ce i-a permis să funcționeze până în anii 1950. În epoca sovietică, clădirea
Moara roșie () [Corola-website/Science/336868_a_338197]
-
patru niveluri, ridicată pe un plan rectangular. Aripa laterală aliniată cu latura alungită străzii este mai joasă. Fațada principală a clădirii conține un rezalit central, prin care are loc intrarea, evidențiată în partea superioară a edificiului printr-un etaj de mansardă, acoperit în două pante. Parterul, construit în piatră de carieră, nu conține detalii decorative, paramentul având goluri rectangulare de ferestre și uși, buiandrugii cărora sunt alcătuiți din bolțari cu alternarea cărămizilor și pietrelor albe de carieră. Fațadele părții superioare a
Moara roșie () [Corola-website/Science/336868_a_338197]
-
Maicii Domnului, autorul lucrării fiind Petru Constantin din satul Poiana Brusturi (județul Neamț). În anul 1955 biserica este sfințită de către ÎPS Sebastian Rusan, Mitropolitul Moldovei și Sucevei. Începând cu anul 2003, în curtea bisericii s-au înălțat două praznicare cu mansardă și o bucătărie. Între 2007-2011, prin implicarea directă a preotului paroh Marcel Ursuțu și cu ajutorul enoriașilor din Bogdănești și din împrejurimi, au loc ample lucrări de renovare a bisericii de lemn. Edificul este acoperit cu tablă, este înlocuită vechea tâmplărie
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
pătimaș la cursele de cai. Mama, casnica și romantică, îi citea în copilărie povești din mitologia greacă sau egipteană, imprimându-i astfel nu numai gustul pentru lectură, dar și pentru scris. Locuiau toți trei într-o cameră de servitori de la mansarda unui imobil luxos dintr-un cartier cu pretenții al Parisului. Primele sale lecturi au fost albumele de benzi desenate cu Tintin și Blake și Mortimer, împrumutate de la prietenii săi mai înstăriți. A trecut repede la Modesty Blase, acea "doamna a
Serge Brussolo () [Corola-website/Science/305039_a_306368]
-
aristocratică ce încă mai există în Ungaria. Rezultatul este că axa centrală a grădinii din față este centrată pe un pavilion de "corp de logis", , mai degrabă decât pe renumitul turn central al construcției extinse în 1880, cu acoperișuri de mansardă proeminente și lucarne bogat înrămate, tipice stilului neo-baroc din cel de-al doilea imperiu francez și lucrărilor din lemn în stilul neorenascentist așa cum sunt găsite în unele interioare. La intrarea dinspre oraș, axa rămâne centrată pe structura barocă originală, flancată
Palatul Festetics () [Corola-website/Science/336230_a_337559]
-
încărcătură ideatică. Capacitatea de reflexie controlată constituie unul dintre atributele care l-au ajutat pe om să se detașeze de restul regnului animal. Îm viziunea lui Fred Micoș, starea de spirit intelectuală evaluativă este sinonimă cu portretizarea „Artistului”, redat în mansarda atelierului său de creație. Avem de-a face cu un posibil autoportret al graficianului, chipul profilat pe geamul fundalului beneficiază de o prezentație de sorginte romantică. Fruntea înaltă, părul lung și dat pe spate,gesturile hieratice ale degetelor mâinilor, cămașa
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
scoate pe Mihai din țară. A început să apară din ce în ce mai rar ascunzându-se la prieteni. Uneori Marie Pillat, Dinu și cu mine îl însoțeam la vila de la Izvorani a soacrei mele, în casa Piei Alimăneșteanu de la Predeal sau chiar în mansarda apartamentului din București, locuit de noi. Într-o zi se afla chiar la el acasă, în momentul în care s-a sunat la ușă. S-a dus să deschidă și securiștilor care-l căutau le-a spus că Mihai Fărcășanu
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
majoritatea înainte de război. Întotdeauna am fost chiriaș. De fiecare dată am stat în două camere. O singură dată am stat în trei și pe-a treia am subînchiriat-o ca să putem plăti chiria. Am locuit la subsol, am locuit la mansarda, am locuit la comun. Pe atunci era o regulă: oamenii se mutau de Sfântu Gheorghe și de Sfântu Dumitru. Pe străzi, la case, erau anunțuri: „De închiriat!”. Nu era că acum mică publicitate. Când eram chiriaș la persoane particulare, proprietarii
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
Suca în timpul sărbătorii de Sucot, mâncăm acolo. Capacul magaziei se putea scoate. Noi am facut și-o nuntă în curtea respectivă. Casă avea o scară metalică foarte rezistență cândva și sus un fel de pod, dar mai mult ca o mansarda. Un pod</spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">,</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> tot asa</spân></spân></spân
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
internațională de artă contemporană - Arad 2006 - Timișoara European openings - Budapesta, Central European Cultural Institute 2006 - România Another beginning - Utrech, Olanda -Cultural Center Babel 2006- “intro”- galeria Delta, Arad 2007- grup “21” galeria Delta Arad Expoziții personale: 2004 ,foarte colorat“- galeria mansarda a facultății de arte din Timișoara 2005 ,foarte colorat 2“ - galeria Delta - Arad 2005 ,istorisiri cu trup și suflet” - Fundația Triade - Timișoara 2006 -artlease gallery, Utrech- Olanda 2007 “4 discursuri”- galeria Delta, Arad 2007 3 tineri artiști români și maghiari
Cosmin Moldovan () [Corola-website/Science/315753_a_317082]
-
Mihai Maximilian, solist Adrian Daminescu "MAMĂ MOR!" (1993), versuri Mihai Maximilian, solist Aurelian Temișan "DRAGĂ TOAMNĂ" (1995), versuri Mihai Maximilian, solist Nicolae Nițescu "OHO" (1995), versuri Narcisa Tcaciuc, solist Narcisa Tcaciuc "VORBE" , versuri Mihai Maximilian, solist Corina Chiriac "BĂIEȚII DE LA MANSARDĂ" (1957), comedie muzicală, libret Alecu Popovici, (în colaborare cu Radu Serban)-Teatrul „Constantin Tănase” "REVISTA E A NOASTRĂ" (1959), spectacol de revistă,libret Bogdan Cauș si Mihai Maximilian, (în colaborare cu Gelu Solomonescu)-Teatrul de Revistă Deva. "PE TREPTELE REVISTEI
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
și nepractice: titlurile de proprietate, granițele terestre și marine ale țărilor, mare parte a industriei, armatele, vasele de luptă și multe arme. După Marea Schimbare, cartea descrie modul în care clădirile mari au început să fie folosite ca și cantine, mansardele devin case pentru persoanele vârstnice, iar oamenii sunt învățați cum să demoleze industria grotescă pentru a începe reconstrucția noilor locuințe.
În zilele cometei () [Corola-website/Science/323778_a_325107]
-
independent, ca ultim punct de rezistență, similar unui donjon din fortificațiile medievale. În clasificarea actuală, corpul A este format din urechea de sud a bastionului și zidul de sud al retragerii, corpul B este format din clădirea cu etaj și mansardă care închide bastionul la vest, corpul C este format din zidul de nord al retragerii și flancul de nord al bastionului până la str. Hector, corpul D este format din flancurile de nord și de sud ale bastionului aflate la est
Bastionul Theresia () [Corola-website/Science/303695_a_305024]
-
realizat corpul „E”, o zonă în trepte, care cuprinde o scenă și un local subteran cu pereți din sticlă prin care se pot urmări spectacolele de pe scenă. Clădirea din partea vestică a fost reabilitată, iar podul ei a fost transformat în mansardă. Șarpanta a fost consolidată, învelitoarea recondiționată și acolo s-a organizat un spațiu expozițional. Pentru iluminat au fost prevăzute ferestre cu geam termopan în tâmplărie de lemn stratificat. Tot pentru iluminare, coșurile au fost transformate în ghiduri de lumină. Inaugurarea
Bastionul Theresia () [Corola-website/Science/303695_a_305024]
-
luni în șir, fără a găsi unde se află comoara. La propunerea lui Thaddeus, i s-a trimis domnișoarei Morstan anual câte o perlă pentru ca aceasta să nu trăiască în sărăcie. În ziua anterioară, Bartholomew găsise comoara într-o mică mansardă zidită deasupra uneia din camere. El a spart acoperișul camerei (care era mai înaltă în exterior și mai mică în interior) și în interiorul mansardei a găsit lada cu comoara. A coborât în cameră lada și a găsit în ea bijuterii
Semnul celor patru () [Corola-website/Science/321378_a_322707]
-
pentru ca aceasta să nu trăiască în sărăcie. În ziua anterioară, Bartholomew găsise comoara într-o mică mansardă zidită deasupra uneia din camere. El a spart acoperișul camerei (care era mai înaltă în exterior și mai mică în interior) și în interiorul mansardei a găsit lada cu comoara. A coborât în cameră lada și a găsit în ea bijuterii a căror valoare le-a estimat la o jumătate de milion de lire. În noaptea anterioară, cei doi frați s-au certat, Thaddeus susținând
Semnul celor patru () [Corola-website/Science/321378_a_322707]
-
și modul de îmbrăcare, erau dictate de tradiție. Îmbrăcată de împărăteasă, mireasa și procesiunea ei treceau din salonul de malachit în biserică prin camerele de stat. Membrii familiei imperiale nu au fost singurii locuitori ai palatului; sub cadrul metalic de la mansarde trăia o armată de servitori. Atât de vaste erau încăperile destinate servitorilor că un fost slujitor și familia sa, fără știrea autorităților palatului, s-a mutat sub acoperișul palatului. Ei au fost descoperiți doar de mirosul de bălegar de la vaca
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
sub acoperișul palatului. Ei au fost descoperiți doar de mirosul de bălegar de la vaca pe care au introdus-o ilegal în clădire pentru a avea parte de lapte proaspăt. Se pare că această vacă nu a fost singura bovină din mansardă; alte vaci erau păstrate în apropierea camerelor ocupate de domnișoarele de onoare, în scopul de a oferi lapte proaspăt pentru bucătării. Această practică a fost întreruptă după incendiul din 1837. După moartea Ecaterinei cea Mare, Ermitajul a devenit o colecție
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
cu sprijinul Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Pictura bisericii a fost realizată de către pictorii Vasile și Violeta Carp din București. În tabloul votiv sunt reprezentați Vasile Lupu și Doamna Tudosca. A fost construită o casă parohială mare, cu mai multe încăperi, mansardă și anexe gospodărești. Construcția casei parohiale a fost executată de către IPROCHIM, prin bunăvoința prof.dr.ing. Dumitru Rădăuceanu. Ulterior, s-au îmbunătățit căile de acces la biserică, fiind construită o alee betonată și s-a sistematizat cimitirul. Ultimul paroh al Parohiei "Sf.
Mănăstirea Podgoria Copou () [Corola-website/Science/304181_a_305510]
-
Doar lucruri fără legătură, nefirești... N-aveam unde dormi, era lapoviță prin tot Bucureștiul, și umblam fără oprire cu tramvaiul de la Gara de Nord la Gara de Est. Toată ziua și toată noaptea."” Uneori mai trăgea la fratele său Nilă, într-o mansardă minusculă unde „rămânea pierdut ceasuri întregi, cu coatele sub ceafă”. În volumul colectiv de versuri „Sîrmă ghimpată”, Geo Dumitrescu include poezia „Întoarcerea fiului rătăcit” de Marin Preda, dar manuscrisul volumului nu obține viză pentru tipărire. Tot prin intermediul lui Geo Dumitrescu
Marin Preda () [Corola-website/Science/297558_a_298887]
-
de tutun” din cadrul fostei Fabrici de Țigarete este aflată pe lista monumentelor istorice, fiind construită în anul 1894. Ea are o suprafață construită de 1.427,7 mp și o suprafață desfășurată de 5.797 mp, cu trei etaje și mansardă. În ședința Guvernului din 17 martie 2010 s-a aprobat transferul depozitului de tutun de la Ministerul Finanțelor la Ministerul Culturii și darea lui în folosință Complexului Muzeal „Moldova”. Scopul acestui transfer a fost protejarea monumentului istoric și constituirea într-un
Fabrica de Țigarete din Iași () [Corola-website/Science/316902_a_318231]
-
dat valori planetare ca aceea a lui Mircea Eliade, dar, precedând-o, a contribuit la omologarea talentelor celeilalte". Comentase, de altfel, cel dintâi, în 1928, manifestul intitulat Itinerar spiritual (1927), fapt pomenit de Eliade în primul lui volum de Amintiri (Mansarda), apărut, în 1966, la Madrid: "Șerban Cioculescu l-a comentat critic, dar cu o extraordinară simpatie, în Viața literară". Fusese, spunea criticul, ca "un salut de arme de pe altă poziție militantă". Șerban Cioculescu admira romanul Maitreyi, pe care-l considera
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
restaurat. În primăvara anului 2009, la inițiativa preotului Gabriel Herea, s-a pus piatra de temelie a unui Centru Socio-Cultural amenajat în curtea casei parohiale. Acolo urmează să se amenajeze o sală de mese cu bucătărie pentru pelerini, iar la mansardă vor exista camere pentru odihnă și o bibliotecă.
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
mijloc sau din elită face că prețul locuințelor care se construiesc în apropierea acelei zone să crească. Centrul Lincoln a dovedit că plasarea infrastructurii pentru artă într-o zonă defavorizata poate face minuni pentru dezvoltarea imobiliară. Zece ani mai tarziu, mansardele din SoHo au confirmat în mod neașteptat această regulă. Într-o anumită măsură, prezența artiștilor este atractivă din motive pur simbolice. Totuși, istoria piețelor de artă modernă și a susținerii artelor de către stat indică faptul că simbolismul se află în legătură cu
De la producția artistică la piața imobiliară () [Corola-website/Science/295756_a_297085]
-
care explică valoarea prezenței artiștilor pentru orașele contemporane. Este vorba despre rolul crucial pe care îl joacă producția artistică - atât procesul de creație, cât și prezentarea sau performarea lucrării - în deindustrializare. Atât din punct de vedere material, cât și simbolic, mansardele artiștilor constituie un tip special de infrastructură în procesul de tranziție de la o economie urbană industrială la una deindustrializată. Pe de o parte, ele reprezintă un loc în care se desfășoară efectiv producția „post-industrală”, iar pe de altă parte, întruchipează
De la producția artistică la piața imobiliară () [Corola-website/Science/295756_a_297085]