2,098 matches
-
lirismul e la el acasă. “Închină-te unei fântâni,/ răcoarea ei/te va striga pe nume;/ Arșița te va încolăci, liană/ de pădure tropicală...” “Clipa” lui “ Era plină de lumină/ Și știam că o să vină;// Era zbor, era cuvânt,/ Era mantie de sfânt,// Straie de istorii multe,/ Tata mirosind a munte!// Era după cum se știe/ Fin miros de veșnicie,// Luna ce veghea pe deal/ Glas de corn și de țambal...” El caută fericirea în cântec: “De la mine la oameni alunec/ Ca
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
turme, cerul cu stele vesele și văile cu flori. Aprilie e podoaba pământului și praznicul lunii Aprilie e podoaba Bisericii sfinte...Iată luna lui Aprilie țese și îmbracă pământul. Făptura se acoperă cu un veșmânt multicolor. E haina florilor și mantia bobocilor...În luna florilor ies afară pline de hărnicie și albinele înaripate...Dulceața e risipită și gura acestei preacurate făpturi o adună. Ea e oglinda Bisericii care adună din Scripturi dulceața Duhului Sfânt... Înmiresmatul Aprilie s-a făcut cățuie de
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
de ceasul morții încercând să îmbrace marea ținută de ceremonie. Este destul de dificil dat fiind că înălțimea sa, mai bine spus rotunjimea sa, are aproape două sute de kile, foarte zgârcit dispuse pe verticală. Oricum, până la urmă, reușește să-și pună mantia roșie, coroana din aur de cinci kilograme și bijuteriile formate din lanțuri de ancoră, ghiuluri, brățări, plus caninii din același material. Sfârșit de osteneală, se trântește pe tron, scoate o sticlă de anghelică și trage un gât. Râgâie și parcă
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
Aiud, între anii 1950-1956. După eliberare a bătut la porțile mai multor mănăstiri, însă nu a fost primit nicăieri. Bolnav de o tuberculoză avansată, Părintele Adrian Făgețeanu s-a îndreptat către Lavra Lainiciului unde a găsit ajutor și alinare, sub mantia Preacuviosului Părinte Calinic Cărăvan. Aici Părintele Adrian s-a ocupat de școlirea fraților din mănăstire, mulți dintre ei fiind neștiotori de carte. A doua oară a fost ridicat la 8 noiembrie anul 1958 și condamnat la "două zeci de ani
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITORUL AUTENTIC (1912 – 2011)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/358724_a_360053]
-
farmec povestirii. Prilej pentru autor să facă portretul bunicii lui, care i-a rămas ca o iconiță în suflet. Respectarea tradițiilor, mersul cu colindatul în Ajun de Crăciun, mersul cu Steaua, toate acestea sporesc farmecul acestui anotimp mirifc, înveșmântat în mantie albă. Dar, cea mai mare bucurie este pentru copii, primirea darurilor de sub brăduț în Noaptea Nașterii Sfinte. „Să ne alegem meseria!” - îl are ca protagonist pe Ionuț - un puști care este tentat să-și aleagă mai multe meserii: bucătar, doctor
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
Cu brațele încărcate cu flori, primăvara a coborât ușor pe pământul încă înghețat și zgribulit, ascuns sub mantia subțire a unei zăpezi târzii. La atingerea ei, ghioceii au ieșit să se scalde în lumina palidă a soarelui și firele de iarbă au început să înverzească. Grădinile s-au trezit din amorțeală și au privit cu mirare covoarele de
O CLIPĂ LA CRUCE de LILIANA BOTEA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344691_a_346020]
-
I. LILIANA BOTEA - O CLIPĂ LA CRUCE, de Liliana Botea, publicat în Ediția nr. 854 din 03 mai 2013. Cu brațele încărcate cu flori, primăvara a coborât ușor pe pământul încă înghețat și zgribulit, ascuns sub mantia subțire a unei zăpezi târzii. La atingerea ei, ghioceii au ieșit să se scalde în lumina palidă a soarelui și firele de iarbă au început să înverzească. Grădinile s-au trezit din amorțeală și au privit cu mirare covoarele de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344714_a_346043]
-
în jurul meu se trezea la viață, fără zgomot, fără grabă! Natura învia, pregătindu-se să sărbătorească împreună cu oamenii praznicul Învierii ... Citește mai mult Cu brațele încărcate cu flori, primăvara a coborât ușor pe pământul încă înghețat și zgribulit, ascuns sub mantia subțire a unei zăpezi târzii. La atingerea ei, ghioceii au ieșit să se scalde în lumina palidă a soarelui și firele de iarbă au început să înverzească.Grădinile s-au trezit din amorțeală și au privit cu mirare covoarele de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344714_a_346043]
-
urcat cerbul / Cu potcoave de lumină, / Coarnele rămuroase au sfâșiat noaptea, / Desantul zorilor.../ Stânca, în cerbicia ei milenară, / Freamătul copitelor toacă, / Peste râpele cu afini, / Slujbe în schitul toamnelor / Pe altarul florii de colț. // Se bate utrenia cărărilor neîncepute. O mantie...de general / Zorii îmbracă versanții, / Stampe epocale. Ca dintr-o magie, / Verde, pădurea. / Soarele / Se spală pe ochi. // Cerbul își mână ciutele / Din ochi mari ca tăul rece.” Poezia soarelui și a zorilor și-a pus amprenta pe creația lui
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
său fir narativ, printre multe alte nume reprezentative ale perimetrului operistic mondial, și pe baritonul român Herlea. Și asta pentru că, reușind a împrăștia cu glasul său amplu Lumina acolo unde chipul schimonosit și cu simetrie viciată a întunericului își aruncă mantia neagră de Mefisto neînchipuit în prim-planul grotesc al teatrului lumii, artistul nostru (legat cu toate resorturile lui interioare de dramaticul destin al cercului mut al “paiațelor” lui Ruggiero Leoncavallo) a împrumutat definitiv și cu o grație infinită liricii universale
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
aceste simple vorbe de salut vor fi și ultimele din întregul nostru dialog existențial. Câteva zeci de minute mai târziu, academicianul HORAȚIU IOANIȚOAIA se stingea anonim, așa cum a și trăit, de altfel, cu trupul acoperit de propiul sânge și de mantia friguroasă a iernii, pe caldarâmul trecerii de pe un trotuar pe altul din apropierea stației bucureștene de metrou „Constantin Brâncoveanu”. Fusese strivit mișelește de roțile ucigașe ale unui șofer inconștient. Destinul nu a mai avut, se pare, în acea secundă, pentru ilustrul
MATEMATICA UNEI SECUNDE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350701_a_352030]
-
de la sosire, ne-am obișnuit și cu șuieratul trenurilor, sau cu zgomotul roților de tren și al altor vehicole grele ce treceau prin fața ferestrelor. Era iarnă și peisajul Predealului avea un aspect mirific. O ninsoare molcomă acoperise totul cu o mantie albă și groasă. Crengile brazilor din fața ferestrei noastre atârnau sub greutatea zăpezii și păreau ireal de frumoase, dând senzații romantice privirilor noastre neobișnuite cu această priveliște. Am deschis larg fereastra, deoarece atmosfera din cameră era sufocantă din cauza sobei de teracotă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > O IDEE COLORATĂ Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ploaia se așterne-n suflet ca o mantie incoloră, Picuri străvezii dansează în armonioasa horă. Totu-n juru-mi strălucește ca o minunată rouă, Parcă este sărbătoare și ni se deschide nouă O ușiță în natura ce vibrează, fermecată, Luminându-ne în suflet și în mintea delicată. Frunze galbene
O IDEE COLORATĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358989_a_360318]
-
peste granițele trupului Contopindu-se ca într-o rugăciune Cu semnele Tale de lumină Doresc Să știi că exist nepierdută În durerea acestei nopți de vaer planetar Să simți cum mă îndumnezeiesc Când mă poartă fluidul tainic, nevăzut Spre poala mantiei Tale de stele Cu uimirea pe umeri, pe gene Bântuiă de extaz În mijlocul atâtor candele aprinse În fața minunii că Te descopăr Risipit Dincolo de visele mele Străveche adiere mă poartă Spre inima mea Și te găsesc Bob de mărgăritar Cristal acoperit
FLUID TAINIC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359067_a_360396]
-
o lacrimă cu cântece speciale, o rugă adresată dragostei și existențelor pline de cadențe neprețuite. Iată cum conturează Fuego,în câteva idei, acest periplu marcat de farmecul primăverii, de apariția florilor și de lumina care îmbracă lumea într-o altă mantie : “Spectacolul “O larimă de cantec” îmi oferă, din nou, posibilitatea de a mă întâlni cu cei ce simt și respiră iubirea, ce fac altar cântecului de dragoste și primesc, fără menajamente, mesajele pe care muzica și poezia mea le insuflă
DRUMUL CATRE ETERNITATEA ARTISTICA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359270_a_360599]
-
enciclicile sale, în faptul că a ales numele Sf. Benedict, patronul Europei. Determinant pentru decizia Papei trebuie să fie, pe lângă vârsta înaintată, eșecul refacerii unității creștine după anul de grație 1989, care apasa acum asupra noastră, a tuturora, ca o mantie de plumb, generând, frica, răutate, teroare și o quasijena inexplicabilă, dar dominantă. La 50 de ani de la Conciliul Vatican II, unde Joseph Ratzinger a fost unul din teologi, însăși lumea catolică mai are nevoie de timp pentru a-i realiza
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
urmăresc fantomele, lumina luxurianta ce scalda ruinele și mă apropii de un spațiu imberb când încă sper, că sunt adolescent. Atunci nu-mi doresc nimic și sper, mă copleșește soarele prin ger și mă cuprinde o oboseală luminoasă ascunsă în mantia groasă de acasă. Oare pot să adopt un adevăr, cănd linia scurtă dintre puncte, este dreapta, iar fericirea se măsoară cu o șoaptă? Marea îmi neagă tristețea și splinul, sunt rezultatul fericirii, destinul, am orbit, mi-e frig, vorbesc, sunt
SFINXUL CARE MA INVATA de PETRU JIPA în ediţia nr. 689 din 19 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359410_a_360739]
-
un somn adânc Să nu-mi dau seama, Să nu știu Când trec În celestul meleag Din care să revin Triumfătoare Știutoare A tainei tesăturii Veșmântului de crin Să țes, apoi Miraculoasa pânză A dragostei Să vă dăruiesc Magice, albele mantii Dragi prieteni ai mei Să ne asemănăm cu ei. 09/10 Iunie 2015 Referință Bibliografică: Pădurea crinilor / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1626, Anul V, 14 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Armenescu : Toate Drepturile
PĂDUREA CRINILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360490_a_361819]
-
arvunit diavolului! - Nu-ți ține vicleșugul, străbunicule! - se auzi un rânjet din autoturism. Vulturul prinse mașina cu ghearele-i puternice. Roțile scrâșniră pe asfalt frânând brusc, dar la fel de brusc demarară trântind pasărea printre țancuri și brazi. Ofensat, Contele își desfăcu mantia neagră și urmărirea reîncepu. Mașina parcă alerga singură. Toate comenzile se blocară și deveni un robot scăpat de sub control. În acel moment, o umbră se desprinse din ea și dispăru printre crestele munților. De după o curbă autovehiculul deraie de la traseu
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
o grotă în munții din apropiere. Trecuse de miezul nopții și baba dormea sforăind de se zguduiau pereții stâncoși ai peșterii. Fantoma lui Vlad nimeri ascunzătoarea, alunecă tiptil ca o boare pe lângă pereții sălașului cotoroanței și o învălui ca o mantie întunecată, strecurându-se în interiorul acelui trup hidos. Deodată, aceasta tresări speriată. - Cine-i acolo? - pițigăi sărind din culcuș în picioare. Văleu, tu ești, Satan? Dar nu primi niciun răspuns. În acele clipe simți cum noi energii îi inundă trupul firav
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
simțit inima mi s-a topit, mângăieri șoptite s-au rostogolit peste noi nu mai era nimic cerul parcă a fugit, eram un tot, în clipa cea de aur... Ningea cu albe flori înmiresmate, Dumnezeu și-a lăsat iubirea Lui mantia sfințeniei cerului, Binecuvântați am fost atunci de nu ne-am mai dezlipit, clipele iubirii stau mărturii vii Zi de zi. 30.06.2009 Romeo - Nicolae +ASiIiVRo Vol.Speranțele iubirii - 2010 Referință Bibliografică: Dragoste la prima vedere / Romeo Nicolae Ștefănescu : Confluențe
DRAGOSTE LA PRIMA VEDERE de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360692_a_362021]
-
sidefiu al norilor sufletul nesățios trezește demoni e o paradă de (re)sentimente stelară ninge cu tristeți surâzătoare politrucă iubirea dansează trei acte troia arde elenele pe rug sunt vrăjitoare ce îți vând un truc corida nopții s-a pornit mantia roșie îmbracă universuri calea spre lună are trepte de piatră arsă fierbe lava misterioasă în adâncuri cataclismul iubirii naște atei condescenți picasso s-a răstignit pe pereți am sculptat dragostea din lut umezit în palme mi-au crescut cicatrici de
IUBIRE SIDERALĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360012_a_361341]
-
din secolul trecut - sunt prezentate în slit-urile care urmeaza! Costumul purtat de femei Este înfățișat pe Columna lui Traian că o ținută elegantă chiar pentru zilele noastre, se compunea dintr-o rochie-tunică lungă, peste care era drapata ingenios o mantie largă, în timp ce îmbrăcămintea comună, reprezentată în metopele și basoreliefurile de la Adamclisi, era alcătuită dintr-o cămașă de pînză încrețita la gît, de o formă purtată pînă azi în Moldova, peste care este încinsă de la brîu în jos o bucată de
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
nr. 2307 din 25 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Gerar, ultima lună sub stăpânirea iernii, era pe sfârșite. Nu mai e mult și această Crăiasă a zăpezii, sau Zâna Albă cum i se mai spune din bătrâni, își va strânge mantia ei strălucitoare, împodobită cu diamante și cristale strălucitoare, de pe tot cuprinsul țării. Cât a domnit, în cele trei luni ce i-au fost acordate de Cel ce le împarte pe toate, din timpuri ce au trecut prin negura uitării, a
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
având fiecare simptomatice titluri:Miere peste cenușa zilei, Hoțul, Din prea multă dragoste, Curcubeu luminos cu ochi lăptoși de ceață, Marketing transfrontalier, De la distanță, și Biruitor, în sfârșit! Studiind fiecare titlu în parte, observăm în acestea o încărcătură metaforică sub mantia cărora descoperim expresia unor sensibilități ce se continuă în textul fiecărei nuvele. Acestea înglobează un amestec subtil de inteligență și facondă, de lirism și introspecție. Întreaga carte pare a se închega într-un roman despre efluviile vieții, cu urcușurile și
VOICHIŢA PĂLĂCEAN-VEREŞ- MIERE PESTE CENUŞA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359846_a_361175]