695 matches
-
de hotărâre a aripei moderate a guvernului provizoriu. Ceea ce Zablocki doar începuse, Adam Czartoryski proiecta să amplifice în august, urmărind „dezvoltarea militară” a Țării Românești, el propusese: să trimită la București un ofițer de artilerie, care să înființeze ateliere și manufacturi necesare înarmării, un alt ofițer care să organizeze și să dirijeze o bună școală militară, un ofițer de cavalerie etc. Adam Czartoryski numise pe căpitanii Nieprzecki și Izbicki pentru cele două misiuni indicate mai sus și oferea spre alegere un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1766-1817); Consideră?îi asupra principalelor evenimente ale Revolu?iei franceze (1818) TOCQUEVILLE Alexis de (1805-1859): Despre democra?ia din America (1835-1840): Vechiul Regim ?i Revolu?ia (1856) VILLERM� Louis (1782-1863): Tabloul st?rîi fizice ?i morale a lucr?torilor din manufacturile de bumbac, l�n? ?i m?tase (1840). ÎI. Sociologie sau ?tiin??(e) social?(e)? O disciplin? �n c?utarea identit??îi (1860-1890) La sf�r?ițul anului 1850, Comte apoi Tocqueville se sting (Proudhon �i va urma cur�nd
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Frederic La Play în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. El pornește de la ideea că familia a involuat de la forma patriarhală (considerată ideală de doctrina bisericească catolică) la forma ei modernă, specifică marilor aglomerări de populație legată de manufactură, comerț și alte ocupații. Pentru el, familia nucleară modernă era deci o variantă degradată a familiei. La Play clasifică formele de familie în trei mari tipuri: familia patriarhală, în care fiii se căsătoresc și se stabilesc în aceeași gospodărie, pivotul
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de piață. Și alte cercetări (Berger, 1992) susțin ideea că familia modernă a fost o precondiție a apariției societății industriale. Familia „protoindustrială” din secolul al XVII-lea, în Europa mediului rural, prin faptul că alături de agricultură avea deja legături cu manufacturile (bumbac și textile), a considerat ca valori importante economisirea banilor, efortul sistematic și autocontrolul. Motivația afirmării personale, aprecierea în funcție de statutul dobândit, și nu de cel prescris (înnăscut) constituiau atribute ce coincideau perfect cu cererile producției individuale. În lumea modernă și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
multă atenție explicării "felului în care transformările structurale au avut loc în trecut" (Cox 1986: 244). Spre exemplu, el a analizat în detaliu transformarea structurală ce a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea de la o perioadă caracterizată de manufacturi, statul liberal și pax britannica la o perioadă caracterizată de producția în masă, emergentul stat naționalist al bunăstării și rivalitatea imperială (Cox 1987). În multe dintre scrierile sale recente, Cox a fost preocupat de restructurarea ordinii mondiale, generată de globalizare
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constrângerea sistemului și discontinuitate în istoria spiritului". (Theatrum philosophicum, p. 96). * Deși am căpătat obișnuința (sau viciul) calculatorului, forma personală a scrierii îmi pare a rămâne scrisul de mână, semn de situare în orizontul lui homo faber bergsonian sau al manufacturii. Oricum, nu în orizontul acelui mod de dominație a spiritului ce face din formele de expresie a sa ceva secund. Să fie vorba despre o preferința personală ori ar trebui să caut grupul căruia îi este aplicabilă, să identific ceva
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pagina de „consultații școlare” (pe care, recunosc, eu am înființat-o, ca datorie de serviciu, dar n-am agreat-o), iar față de rest e, în cele mai multe dintre cazuri, indiferentă. De altfel, după 1990, cînd a putut să-și înființeze propriile „manufacturi didactice”, l-a părăsit, recomandînd și difuzînd în școli ce iese din acestea. Dar, vorba poetului, „vai, și va veni o vreme” cînd nimeni nu se va mai uita la o asemenea producție... Bacovia se definește undeva drept „copilul natural
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ce domină indiscutabil acea epocă. Nu putem insista asupra acestui hiatus. Chiar în momentul în care un puternic curent de opinie enciclopediștii, economiștii, însăși administrația regală exaltă dezvoltarea forțelor de producție, făcînd eforturi să încurajeze capacitățile novatoare ale muncii, înmulțirea manufacturilor, progresul "artelor mecanice" chiar în acest moment este refuzată orice formă de economie modernă. Anatema este aruncată asupra activităților comerciale, asupra "cîștigurilor murdare" ale negoțului, peste "cloaca bogățiilor", în vreme ce o bogată literatură despre negustori și antreprenori elogiază deschiderea de noi
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
o luă la pas, ca să urce coasta de la Canteleu. Acolo se afla una dintre cele mai minunate priveliști din lume. În urma noastră Rouen-ul, orașul cu biserici, cu clopotnițe gotice, lucrate ca niște bibelouri de fildeș; înaintea noastră Saint-Sever, cartierul cu manufacturi, care-și înălța miile de hornuri fumegînde, pe marele cer, față în față cu micile turle sfinte ale vechii cetăți. Colo, săgeata turnului catedralei, cel mai înalt vîrf al monumentelor omenești, și, dincolo, "Pompa de foc" și "Trăsnetul", rivalul ei
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Caen. Georget, P. (2004), „Gestualité et attribution de crédibilité”, în Bromberg, M., Trognon, A. (ed.), Psychologie sociale et communication, Paris, Dunod, pp. 245-253. În corectare pentru a apărea sub forma unui articol științific în revista Psycologie franșaise, sub titul „La manufacture de la crédibilité politique”. 25. De ce un șef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreț cunoscut? Transferul simbolic Invitarea unei fotbalist la Palatul Elysée, fotografierea alături de un cântăreț de rap cunoscut la o sărbătoare populară: nimic mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pare a fi caracteristica unui singur nivel ierarhic sau a unui domeniu anume. Șefii dificili se găsesc începînd cu pozițiile inferioare de supraveghetori și pînă la nivelul directorilor executivi. Ei sînt răspîndiți în conducerea societăților comerciale, a magazinelor, în domeniul manufacturii, serviciilor, în sectorul profesional, public și privat. în mod ironic, unele din cele mai înspăimîntătoare relatări pe care le-am auzit vin dinspre sectorul educațional și al sănătății - sectoare care au rolul de a sprijini sănătatea psihică și mentală. Unul
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
evenimentelor ce s-au succedat într-un secol și jumătate. Întorcându-ne la început de secol, într-un târg cu vreo 2000 de locuitori proprietatea familiei Ghica, găsim și câteva familii de boieri stăpâni de dughene, hanuri, crâșme și mici manufacturi. Hatmanul Costache Ghica deschidea în târg, cu aprobarea domnitorului Constantin Moruzi, o postăvărie cu 40 de lucrători; avea 18 dughene și 2 crâșme. Mai târziu, și alți boieri vasluieni deschid crâșme și dughene: D. Arapu, C. Castroianu, D. Solomon, C.
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
preluării puterii, Ludovic al XIV-lea aștepta o soluție pentru ieșirea din criză, iar ministrul finanțelor, Colbert, fiind un mercantilist convins, a încurajat pe cât a putut extinderea exporturilor și diminuarea importurilor. De asemenea a arătat un interes sporit pentru extinderea manufacturilor și încurajarea meșteșugarilor autohtoni. Deși planurile sale ambițioase vizau scoaterea Franței din criză, nu a găsit un sprijin deosebit la rege, care avea un alt punct de vedere privind depășirea crizei financiare. Astfel, Ludovic era interesat să controleze factorii de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de chimie, numărau șase (1879-1883), respectiv patru absolvenți (1878-1884)3. Din 1884 și până în 1914 obțineau diplome de inginer la Scoala Politehnica din Bruxelles încă cinci români 4. Alexandru Cristea din Focșani (1889) a urmat specializarea ingineri de arte și manufacturi - secțiunea mecanică -, unde în perioada 1885-1911 au susținut examenele finale nu mai puțin de 64 de studenți, dintre care 18 erau străini (născuți în Franța, Indiile Olandeze, Olanda, zona poloneză, Renania, România, Rusia și Turcia). Grigore Bejan din Iași (1894
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Turcia, Franța, Indiile Olandeze, Java, Madeira, Peru, Polonia, Portugalia, Rusia și Spania, dintr-un total de 240 de posesori de diplomă)5. Anul absolvirii Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Specializarea / Secțiunea Total 1889 Cristea, Alexandru (Focșani) Ingineri de arte și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Spania, dintr-un total de 240 de posesori de diplomă)5. Anul absolvirii Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Specializarea / Secțiunea Total 1889 Cristea, Alexandru (Focșani) Ingineri de arte și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1902-1903 Mironescu, Constantin (Român) Ingineri civili de mine 1 Să
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Specializarea / Secțiunea Total 1889 Cristea, Alexandru (Focșani) Ingineri de arte și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1902-1903 Mironescu, Constantin (Român) Ingineri civili de mine 1 Să mai spunem că la specializarea ingineri de construcții civile în perioada 1893-1914 au
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
arte și manufacturi / Mecanică 1 1894 Bejan, Grigore (Iași) Ingineri de arte și manufacturi / Arhitectură 1 1897 Theodoru, Pierre (Petru / Petre) (Bacău) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1899-1900 Pellianu, Jean (Ion / Ioan) (Craiova) Ingineri de arte și manufacturi / Geniu civil 1 1902-1903 Mironescu, Constantin (Român) Ingineri civili de mine 1 Să mai spunem că la specializarea ingineri de construcții civile în perioada 1893-1914 au fost înregistrați 105 absolvenți, dintre care 13 străini; la cea de ingineri civili (1885-1914
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
spunem că la specializarea ingineri de construcții civile în perioada 1893-1914 au fost înregistrați 105 absolvenți, dintre care 13 străini; la cea de ingineri civili (1885-1914), 20, dintre care trei din afara Belgiei; iar la cea de ingineri de arte și manufacturi, secțiunea chimie (1887-1904), 15 (trei străini)6. O parte a tinerilor absolvenți români ai Facultății de Stiinte Aplicate de la Universitatea Liberă din Bruxelles au avut cariere importante în țara lor de origine. L-am amintit ceva mai devreme pe Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
într-o seama de epistole ce le adresa Legației României de la Bruxelles prin ultimii ani ai secolului al XIX-lea - Vasile Butză, bucureștean de origine, și-a început studenția belgiană la Facultatea Tehnică a Universității din Liège (secțiunea artelor și manufacturilor). Pe 6 / 28 iunie 1898 Însărcinatul cu Afaceri al României la Bruxelles primea o misiva din partea Direcțiunii Comerciale și Consulare a Ministerului Afacerilor Străine de la București prin care era informat că tânărul Vasile Butză primea un ajutor de 150 de
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pregătit lumea pentru Reformă, i-au oferit armele spirituale în lupta împotriva Bisericii Catolice. În ajunul Reformei, la începutul secolului al XVI-lea, Germania era o țară cu o economie prosperă. Agricultura a luat avânt, s-au dezvoltat mineritul, meșteșugurile, manufactura și comerțul. În această perioadă, familii puternice precum Fugger, Welser și Höchstelter au înființat bănci. Cu toate acestea, Germania continua să rămână divizată, cu puternice principate teritoriale (laice și ecleziastice) și orașe libere. Împărații Maximilian I (1493-1519) și Carol Quintul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
nevoie pentru a se afirma ca putere economică, putere ce îi va susține efortul de unificare. La începutul secolului al XIX-lea Europa se situa în epoca "mercantilismului dezvoltat". Caracteristicile principale rezidă în monopolizarea comerțului, crearea unui număr impresionant de manufacturi, de companii comerciale, acapararea unor piețe noi, protecționism și sporirea stocurilor de metale prețioase. Se dezvolta o adevărată rețea de porturi, piețe și târguri europene. În Germania ele dețineau rolul principal în schimburile comerciale locale și internaționale: Hamburg, Leipzig, Königsberg
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
rețele sociale și economice, creează și promovează noi modalități economice, duce la dezvoltarea pieței și a tuturor tipurilor de capital. Antreprenoriatul favorizează creșterea economică și prin aceea că se dezvoltă pe ramuri de nișă cum ar fi construcțiile, comerțul, serviciile, manufactura ce erau mai mult sau mai puțin ignorate în anii de comunism. Antreprenorii sunt considerați a fi "cheia pentru succesul piețelor", sau "catalizatorii creșterii economice" (Ovaska, Russell, 2004, Berkowitz, DeJong, 2001). Ei aduc de asemenea o serie de beneficii comunității
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
, I. (4.XI.1894, Iași - 23.V.1973, București), publicist și prozator. Este fiul lui B. Iacovitz, negustor de manufactură, și primește la naștere prenumele Isac. Își întrerupe învățătura la vârsta de paisprezece ani și începe să lucreze ca funcționar într-un birou; ulterior intră corector la ziarele ieșene „Opinia” și „Iașul”. În 1913 debutează în revista „Absolutio”, la care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
momentului Unirii Principatelor și a personalității lui Cuza. Două dintre medaliile din timpul domniei lui Cuza Vodă se leagă de domeniul militar. Prima consemnează actul fuzionării armatelor moldovene și muntene la Socola, lângă Iași, iar a doua, cel al fondării Manufacturii de Arme din București. Aceste două medalii vorbesc de la sine despre atenția pe care Al.I.Cuza a acordat-o constituirii unui corp comun de oaste în Principate și dotarea acestuia cu tehnica necesară încă înainte de a se recunoaște în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]