1,851 matches
-
la tabu, pentru degradarea biologică prin close inbreeding tabuul era singura soluție. 3.3.3. Tipuri de mariajtc " 3.3.3. Tipuri de mariaj" 3.3.3.1. Monogamie și poligamietc " 3.3.3.1. Monogamie și poligamie" Forma de mariaj monogamă în care pe un timp dat o persoană e căsătorită cu o singură altă persoană este cea mai răspândită în lume. Totuși, în multe societăți este permisă și căsătoria multiplă, poligamia, cu cele două forme ale sale: poliginia (un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reprezintă o uniune între persoane pentru maximizarea beneficiului economic (mai multe soții lucrează mai mult) și eficientizarea alăptării și îngrijirii copiilor, în condițiile poliginiei o femeie alocând mai mult timp progeniturilor ei. Date fiind anumite caracteristici geografice, demografice și economice, mariajul poligamic popular este mai degrabă o necesitate decât un lux. Investigațiile concrete de teren, prin observație directă și prin interviuri intensive, evidențiază multitudinea de tensiuni, mai mult sau mai puțin manifeste în asemenea configurații maritale, fiind legate mai ales de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
menținerii familiei în general, a celei poligamice în particular. La aceasta trebuie adăugat un alt factor esențial, cel demografic, al proporției dintre numărul femeilor și numărul bărbaților. În condițiile în care numărul de femei și bărbați este sensibil egal, probabilitatea mariajelor monogamice este mai mare, iar atunci când disproporția este mare, căsătoriile multiple aproape că se impun. Disproporția dintre sexe se datorează în principal războaielor și infanticidului selectiv. Războaiele (între triburi, dar și între națiuni) duc la micșorarea drastică a numărului de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Apoi, teoretic, chiar în condițiile în care un bărbat are mai multe soții, acestea ar putea fi concomitent sau la intervale foarte apropiate implicate în alăptarea prelungită, și deci neaccesibile poftei bărbatului, de unde sexul extramarital. Ca pondere a tipurilor de mariaj în sânul populației de pe întreaga planetă, avem în ordine descrescătoare: monogamia, poliginia, poliandria și foarte rar căsătoria în grup, care presupune că simultan mai mulți bărbați și mai multe femei au mai multe soții și mai mulți soți. Pentru această
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care găzduiește partenerii conjugali, purtând și responsabilitatea lor. Respectivul soi de aranjament se întâlnește în societățile matriarhale, unde, deși liniaritatea este maternă, până la urmă tot unui bărbat din clanul mamei îi revin sarcinile de a avea grijă de soarta noului mariaj. Modelul cel mai popular și care se impune tot mai mult pe scena vieții mondiale este cel neolocal, ce presupune stabilirea cuplului conjugal într-o locuință proprie(de multe ori nouă). Un spațiu propriu rezidențial, independent de părinți și rude
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
marital să-și procure o locuință proprie. 3.3.3.3. Reguli de căsătorie: endogamia și exogamiatc "3.3.3.3. Reguli de căsĂtorie\: endogamia și exogamia" Mai mult sau mai puțin ferm, toate culturile practică atât endogamia - cerința ca mariajul să aibă loc între membrii aceluiași grup, cât și exogamia - căsătoria în afara grupului. Prin endogamie se asigură circumscrierea, stabilitatea și reproducerea specificului contextului sociocultural, iar prin exogamie, legăturile și schimburile cu alte populații sau segmente populaționale și deci revigorarea grupului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bani pentru ca acesta să se ocupe de înzestrarea viitoarei gospodării a tinerilor. Această formă de aranjament economic marital se numește zestre indirectă. A. Schlegel și R. Eloul (1988) au realizat un studiu privind frecvența diferitelor forme de negociere economică a mariajului. Cu precizarea că 25% dintre culturile planetei nu practică nici un fel de negociere, din rândul celor care au asemenea forme, ierarhia arată astfel: cumpărarea miresei - 44%, servicii în contul miresei - 19%, zestre indirectă - 12%, schimburi de cadouri - 11%, zestre directă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nici un fel de negociere, din rândul celor care au asemenea forme, ierarhia arată astfel: cumpărarea miresei - 44%, servicii în contul miresei - 19%, zestre indirectă - 12%, schimburi de cadouri - 11%, zestre directă - 8%, schimb de femei - 6%. Structura formelor economice ale mariajului și cu atât mai mult exactitatea cifrelor de mai sus trebuie privite cu maximă circumspecție. În primul rând, pentru că ele cunosc o schimbare rapidă și la populațiile „exotice”, sub impactul civilizației moderne. În al doilea rând, e de reținut că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și în interiorul familiei, precum și regulile stabilite sociocultural de recunoaștere și acreditare în funcție de persoanele considerate semnificative din grupul de rude (mamă - matriliniară, tată - patriliniară). Parentalitatea și descendența definite sociocultural nu se confundă cu dimensiunea biologică. După cum am văzut (capitolul 3), prin mariaj se poate atribui un tată copiilor, despre care se recunoaște (cultural) că nu este tatăl biologic. De altfel, în afară de diferența tată biologic-tată social, specifică societăților „primitive” (exotice), în societatea modernă se mai face deosebirea între tată biologic (genitor) și tată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
331): „Compararea vieții domestice a sute de culturi din toată lumea i-a condus pe antropologi la concluzia că există două principii cognitive universale care influențează organizarea vieții domestice în orice loc. Primul este principiul afilierii (affinity), sau al relațiilor prin mariaj. Al doilea este principiul descendenței (descent). Toate persoanele ale căror relații una față de alta pot fi descrise în termeni de combinații ale afilierii sau descendenței ori ai combinației amândurora sunt rudenii (kin) una cu alta. Domeniul de idei constituit din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
viață individuală și colectivă. Drepturile, îndatoririle și privilegiile sunt acordate indivizilor în funcție de grupul de descendență. Descendența, cu formele ei particulare de neam, clan, fratrie, moetie, are, de asemenea, pe lângă funcția economică și de prestigiu social, și funcții religioase, socializante, de mariaj selectiv și politico-militare (vezi Ember, Ember, 2002; Mihu, 2002). Antropologii au identificat două mari clase de reguli de descendență, și anume: cea cognatică, în care recunoașterea urmașilor se face atât pe linie bărbătească, dar și femeiască, și cea uniliniară, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu specialiști, în afara casei și a familiei. Pe măsură ce familia și-a pierdut din relevanța sa economică, politică, religioasă și de instruire profesională, controlul celor mai în vârstă asupra tinerilor a devenit mai puțin apăsător. Dacă în societățile arhaice și tradiționale mariajul era o chestiune ce privea interesele foarte prozaice ale familiei, „clanului”, tribului ca întreg, astăzi, datorită unui complex cauzal (factori tehnoeconomici, politici, socioculturali), alegerea partenerului conjugal este din ce în ce mai mult o problemă a individului în cauză. De la căsătoriile aranjate de părinți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
celelalte; lăsarea în voia emoțiilor personale, aproape totul în comportament fiind colorat de haloul afectiv al marii pasiuni; în general, dragostea romantică este asociată cu dragostea la prima vedere. Cultura euro-americană are ca principiu compatibilitatea dintre iubirea romantică și instituția mariajului. Mai mult, cultura și educația noastră sugerează că, fără gândul căsătoriei, dragostea (romantică) e imorală, iar fără dragoste (romantică), căsătoria e goală, uscată. Literatura, filmele și alte genuri de media sunt suprasaturate de această viziune. (Sau, cel puțin, erau, fiindcă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de „liberă”, iar căsnicia astfel întemeiată să nu fie chiar atât de trainică și fericită. După cum vom vedea în cele ce urmează, înopțiunea indivizilor pentru un partener nu există indiferență față de criterii cum sunt vârsta, profesiunea, clasa socială, etnia, religia. Mariajele sunt, la scară statistică, puternic homogamice - se căsătoresc proporțional mai mult între ei cei de aceeași etnie, clasă socială, vârstă apropiată etc. Heterogamia, căsătoriile între indivizi cu statute sociodemografice diferite, sunt statistic mai reduse. Să menționăm însă că, spre deosebire de endogamie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Până în 1967, în SUA existau încă state în care căsătoria interrasială era prohibită. Dar chiar după interzicerea legală a acestei prohibiții(în 1967) și cu tot liberalismul pe care noi îl atribuim americanilor, în anii ’80 doar 2%din totalul mariajelor din SUA erau rasial mixte. Este de notat că tipul cel mai frecventde căsătorie interrasială în SUA este între femeia albă și bărbatul negru. Din 1968 până în 1980, proporția unor asemenea căsătorii a crescut de la 0,2 la 0,5
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de maghiari trăiau în căsătorii mixte cu români. În anul 2002, cifrele nu diferă prea mult: cap de familie maghiar, 45.847, cap de familie român, 46.372. Dar dincolo de cifre și acuratețea lor, se ridică o întrebare fundamentală în legătură cu mariajele interetnice, cu deosebire din partea grupurilor minoritare: în ce măsură slăbesc astfel de combinații identitatea etnică prin asimilarea de către majoritate. Considerând îndreptățit că un indicator al asimilării este etnia (naționalitatea) copiilor proveniți din căsătoriile etnic mixte, V. Vereș (2004) constată pe cifrele mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
anii ’80, aproape 40% dintre evrei s-au căsătorit cu nonevrei, față de 6% în anii ’60 (Mindel, Habenstein, Wright,1988) și aproape o jumătate dintre catolici au ales un partener conjugal de altă credință (Maloney, 1986). Atitudinile și comportamentele față de mariajele interreligioase diferă substanțial de la o religie la alta. Evreii și catolicii sunt mult mai intoleranți decât protestanții. Pe de altă parte, exigențele s-au schimbat și ele de-a lungul timpului. Biserica Catolică, bunăoară, a renunțat în 1970 la cerința
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
religie la alta. Evreii și catolicii sunt mult mai intoleranți decât protestanții. Pe de altă parte, exigențele s-au schimbat și ele de-a lungul timpului. Biserica Catolică, bunăoară, a renunțat în 1970 la cerința ca partenerul noncatolic dintr-un mariaj să promită că va crește copiii în religia catolică. Liderii religioși au totuși rezerve serioase față de căsătoriile religioase mixte. Unii pretind că astfel unul sau amândoi partenerii sunt pierduți pentru (o anumită) religie. Alții subliniază faptul că mariajele interreligioase supraviețuiesc
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintr-un mariaj să promită că va crește copiii în religia catolică. Liderii religioși au totuși rezerve serioase față de căsătoriile religioase mixte. Unii pretind că astfel unul sau amândoi partenerii sunt pierduți pentru (o anumită) religie. Alții subliniază faptul că mariajele interreligioase supraviețuiesc mai puțin. Datele cercetărilor concrete nu confirmă o legătură simplă și neechivocă între homogamia religioasă și stabilitatea mariajului și nici în ceea ce privește convertirea religioasă reciprocă dintre soți. 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitatetc "5.2.4. Homogamia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
religioase mixte. Unii pretind că astfel unul sau amândoi partenerii sunt pierduți pentru (o anumită) religie. Alții subliniază faptul că mariajele interreligioase supraviețuiesc mai puțin. Datele cercetărilor concrete nu confirmă o legătură simplă și neechivocă între homogamia religioasă și stabilitatea mariajului și nici în ceea ce privește convertirea religioasă reciprocă dintre soți. 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitatetc "5.2.4. Homogamia spațio‑geografică. Proximitate și selectivitate" Oricât de mult am crede în lipsa barierelor formale în zilele noastre, în cristalizarea de prietenii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
proximitățile de diverse genuri - rezidențială, școlară, loisirul, de mentalitate (sistemul valorico-atitudinal) - conduc în final la o înaltă selectivitate socioculturală (homogamie multicriterială). Înțelegem în acest fel de ce - deși barierele homogamice operează cu atâta tărie -, la nivelul subiectivității individuale, prieteniile, iubirile și mariajele apar atât de „libere”. Între principiul homogamiei și cel al dragostei romantice nu apare nici o contradicție, fiindcă primul lucrează la nivelul practicii cotidiene foarte fin și pe nesimțite, insidios. Filtrările homogamice succesive sunt puțin sesizabile pentru conștiința comună, cu atât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în procesul de selecție a partenerului, e greu de găsit o persoană (concretă, și nu abstractă) care să îndeplinească toate condițiile. În unul și același individ se pot întâlni statute și calități contradictorii din punctul de vedere al doritorului de mariaj. Pentru o tânără, de exemplu, un băiat are un statut socioprofesional similar cu al ei, dar o etnie sau o religie „contraindicată”. Și ea poate avea concomitent un pretendent de aceeași etnie, dar cu un statut socioprofesional inferior (sau considerat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a relațiilor de rol. El arată că atunci când căsătoriile bazate pe complementaritate de nevoi și trăsături de personalitate se înscriu în prescripțiile sociale de rol, ele au mai mari șanse de supraviețuire și stabilitate. Autorul crede, de exemplu, că un mariaj întemeiat pe complementaritatea bărbat dominant-femeie ascultătoare are mai mari șanse de a fi armonic decât unul bazat pe o complementaritate inversă. Aceasta deoarece primul este consensual cu prescripția societală (tradițională) de rol, iar cel de-al doilea nu. A. Kerckoff
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiaritatea optimă, apare limpede că în comparația similaritate-complementaritate, prima este categoric decisivă. Familiaritatea optimă vrea să desemneze faptul că prea mult contact personal cu o anumită persoană conține și riscul plictiselii - vezi, pe larg, Iluț, 2000.) 5.4. Piața maritală. Mariajul ca „afacere” (schimb)tc "5.4. Piața maritală. Mariajul ca „afacere” (schimb)" Mulți autori consideră că deși s-a produs mutația de la alegerea de către familie a partenerului conjugal la alegerea individuală și că importanța funcțiilor economico-productive a scăzut în favoarea celor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este categoric decisivă. Familiaritatea optimă vrea să desemneze faptul că prea mult contact personal cu o anumită persoană conține și riscul plictiselii - vezi, pe larg, Iluț, 2000.) 5.4. Piața maritală. Mariajul ca „afacere” (schimb)tc "5.4. Piața maritală. Mariajul ca „afacere” (schimb)" Mulți autori consideră că deși s-a produs mutația de la alegerea de către familie a partenerului conjugal la alegerea individuală și că importanța funcțiilor economico-productive a scăzut în favoarea celor emoțional-afective, scopul alegerii rămâne același: a face o opțiune
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]