3,109 matches
-
a fi utilizat(ă) ca gol minier; ... d) profil longitudinal prin lucrările miniere, reprezentare grafică spațială; ... e) profil geologic al zonei; ... f) schema spațială de aeraj; ... g) schema activităților/proceselor cu localizare pe planul exploatării miniere. ... ... B. Studiul condițiilor de stabilitate a masivului de roci de pe conturul excavației și a susținerii lucrărilor miniere, anual, adaptat scopului pentru care este utilizat golul minier, stabilitatea structurală cu sau fără lucrări inginerești fiind definitorie, potrivit Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, pentru
INSTRUCȚIUNI TEHNICE din 17 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297813]
-
Prin intensități de intervenție mai mari în tinerețe se poate obține o rezistență individuală a arboretelor la vânt, cu grijă deosebită de a nu se reduce consistența sub 0,8. începând cu primele faze de dezvoltare se va începe dirijarea marginii masivului pe o distanță de 1 -2 înălțimi de arbore pentru crearea de liziere puternice. Cu ocazia lucrărilor efectuate se vor extrage neîntârziat arborii uscați, rupți, doborâți, atacați de insecte și de agenți criptogamici. Prin tratamentele adoptate se va tinde spre
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
Ialomiței până la confluența cu Dunărea. Râul Ialomița are o lungime de 417 km, o suprafață de 10.350 kmp, panta medie de 15%, coeficient de sinuozitate de 1,88 și are 25 de afluenți (Tabelul 6). Izvorăște din versantul sudic al masivului Bucegi, în jurul altitudinii de 2.390 m, de sub Piatra Obârșiei și se varsă în fluviul Dunărea. Afluenții din sectorul superior (montan și subcarpatic) se înșiră destul de simetric în lungul cursului Ialomiței. De-a lungul ariei naturale protejate, debitul Râului
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Lacul Iezer, 2.730 Jnepenișul cu Pinus cembra, 2.710 Rezervația 12 Apostoli, este atribuită către structura de administrare special constituită Administrația Parcului Național Călimani R.A.. ... 1.3.2. Localizarea ariilor protejate vizate de Planul de management Parcul Național Călimani se întinde parțial peste masivul Călimani din Carpații Orientali, între 47°1'49.17'' - 47° 14'51.70'' latitudine nordică și 25°0'19.92'' - 25°19'47.11'' longitudine estică. Se desfășoară pe teritoriul a patru județe: Suceava - UAT: Șaru Dornei, Panaci, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei; Bistrița-Năsăud - UAT: Bistrița Bârgăului; Mureș - UAT: Răstolița, Lunca Bradului
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
exhumate prin eroziune în timpul Pliocen-Cuaternarului. Ele au fost datate intre 10,5-9,5 milioane de ani. Corpurile intruzive subvulcanice de la Strunioru -(1885 m) și Bistricioru- (1989 m) reprezintă astfel de intruziuni de mari dimensiuni situate în partea de nord-vest a masivului vulcanic. Activitatea vulcanică de tip efuziv și exploziv a început aproximativ acum 9, 5 milioane de ani cu generarea mai multor vulcani de varii compoziții (andezite, dacite, riolite) și dimensiuni de-a lungul unor falii orientate NE-SV. Cei mai
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
s-a generat și edificiul de tip calderă Fâncel-Lăpușna (F-L) în urma unei erupții explozive de mari dimensiuni, cunoscută în literatură ca erupție de tip Plinian. ... Elementul principal al Masivului vulcanic Călimani îl constituie caldera situată în partea central-nordică a masivului, cu un diametru de circa 10 km, formată în urma unui proces de prăbușire, condiționat de diminuarea presiunii rezervorului magmatic al mai multor centre de emisie conjugate: Căliman-Izvor, Voivodeasa, Rețitiș, Pietrosul, în urma dislocării unui volum important de magmă fluidă
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
și Scurtu din bazinul Răstoliței care separă zona înaltă de podișul vulcanic vestic, cu altitudini sub 1600 m; covata Tihului - înșeuare amplasată între Strunioru și Ciungetu - face legătura între bazinul Tihului și cel al Dornei. Partea cea mai înaltă a masivului constituie domeniul pășunilor alpine, cu izvoare abundente și viață pastorală relativ dezvoltată. Eroziunea fluvială foarte activă, dezagregările intense și glaciațiunea pleistocenă au modelat formele vulcanice inițiale. Craterele au fost distruse prin prăbușiri și eroziune, prezentând, în cazul calderei, diametre de
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
m, Tarnița - 1050 m, Gișa sau Vișa Mare - 1482 m, ce corespund unor conuri secundare ce domină regiunile periferice. Ca pondere, podișul vulcanic ocupă cea mai mare parte, cu altitudini cuprinse între 1.300 și 1.600 metri, desfășurându-se în jurul masivului central Negoiu Unguresc- Pietrosu, mai ales către vest. Predomină suprafețele plane, etajate asemenea unor trepte uriașe, cu văi larg deschise spre obârșii și cu aspect de defileu la ieșirea din zona montană. Apar numeroase dealuri cu spinarea lățită ca Dealul
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
mai extins, situat între văile Bistrița și Secu; Podișul Ilișoara, desfășurat între văile Răstoșana și Lomaș și Podișul Voivodeasa, în sudul Călimanului, de-a lungul Mureșului; Podișul Păltiniș, încadrat de văile Secu - Toplița și Neagra Șarului, în partea estică a masivului înalt și deasupra depresiunilor Drăgoiasa și Bilbor; Podișul Buba la nord-vest, amplasat între Negrișoara și Depresiunea Colibița. Călimanul este singurul masiv vulcanic din România ce poartă amprenta glaciațiunii cuaternare, ale cărei urme s-au conservat în sectoarele cu masivitate mai
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Călimanului, de-a lungul Mureșului; Podișul Păltiniș, încadrat de văile Secu - Toplița și Neagra Șarului, în partea estică a masivului înalt și deasupra depresiunilor Drăgoiasa și Bilbor; Podișul Buba la nord-vest, amplasat între Negrișoara și Depresiunea Colibița. Călimanul este singurul masiv vulcanic din România ce poartă amprenta glaciațiunii cuaternare, ale cărei urme s-au conservat în sectoarele cu masivitate mai mare și acolo unde insolația a fost mai redusă. Zăpada spulberată de vânt sau provenită din avalanșe acoperă fundul căldărilor glaciare
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Tarnița, Paltinu, Hârla, Băuca, pârâul Țiganului și, mai ales, pârâul Haitii cu ape mai bogate, care-și înfrățește undele cu cele ale Negrii Șarului în satul Gura Haitii. Neagra se varsă în Bistrița. Apele de pe frontul nord - estic al masivului sunt colectate de Călimănel, afluent al râului Neagra Șarului, care marchează contactul dintre eruptivul Călimanului și munții cristalini ai Bistriței. Partea nord-vestică este străbătută de râul Dorna și afluenții săi. Dorna, cu izvoarele la altitudine de 1.760 m, sub vârful
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Depresiunea Poienii adunând râuri din Bârgău și Suhard; la Dorna Candrenilor îi aține calea Negrișoara, cu obârșia sub vârful Tamăului. Flancul sudic al Călimanului este drenat de râuri mai dese, cu văi mai largi și puține repezișuri, datorită faptului că masivul coboară în trepte domoale spre Defileul Mureșului, în care debușează toate apele. Partea sud-vestică este străbătută de râul Bistra, care-și adună izvoarele de sub Dealul Cofii; pe un traseu cu o lungime de 18 km, colectează mulți afluenți: văile
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
bine dezvoltat, pe alocuri calitatea echilibrului dinamic recomandând aceste păduri pentru stadiul de tip climax sau apropiat acestuia. Se adaugă intercalarea andosolurilor din clasa umbrisolurilor, uneori cu caracter litic mai ales sub pădurile de conifere dezvoltate în partea mediană a masivului dominat de andezite, iar pe porțiuni restrânse și brun gălbui acide slab gleizate, cu mult schelet. Versanții slab înclinați și însoriți ținând de platoul vulcanic sudic și de cel cu debușare spre Depresiunea Colibița, sunt acoperiți de pădurile de amestec
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
70 de specii de briofite, din care 21 specii de hepatice și 56 specii de mușchi frunzoși. În cuprinsul deplasărilor efectuate în acești munți în anii 1981-1984, Gh. Mihai constituie o colecție impresionantă de briofite, unele încă necunoscute în acest masiv, el completând lista cu încă 33 de specii, dintre care 4 rare pentru România. În urma acestei completări, diversitatea speciilor de mușchi din Călimani număra 162 de taxoni, dintre care 35 specii și 3 varietăți aparțin Clasei Hepaticopsida, 8 specii
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
a urmărit utilizarea unui inocul complex izolat de la speciile micorizante Suillus luteus, Suillus plorans și specia saprofită Laccaria laccata - Tănase et al., 2008b. Primele explorări palinologice în acești munți, au fost întreprinse cu ocazia cercetării mlaștinilor existente în acest masiv și zonelor adiacente, după Pop, 1929, urmate de cercetările aceluiași autor - Pop, 1955; Pop, 1960 - și continuate de colectivele Institutului de Cercetări Biologice Cluj-Napoca. Studiile vizează analize palinologice sprijinite pe observații stratigrafice, prin care se explică următoarea succesiune a pădurilor
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
procente mai mari. Munții Călimani constituie, din punct de vedere fitogeografic, un teritoriu de trecere dinspre sud spre Munții Maramureșului, în care se întâlnesc unele specii silicicole caracteristice Munților Rodnei și care, în drum spre sud, se opresc în acest masiv. O caracteristică a acestor munți este lipsa speciilor calcifile - numai în unele locuri au fost întâlnite pe solurile andezitelor bazice unele specii, de pe călcare, cum sunt de ex.: Saxifraga aizoon Jacqv Sempervivum soboliferum Sims, Cotoneaster integerrima Medik. Artemisiapetrosa Frish
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
privesc structura asociațiilor sunt prezentate sub formă de tabele sintetice, grupate pe unități cenotaxonomice, punându-se în evidență, pe lângă unele cenoze eu-mezofile, specifice Carpaților și unele specii de plante considerate relicte glaciare, care nu au fost semnalate din acest masiv - Coldea, 1973. Dintre aceste relicte glaciare, care au o importanță fitogeografică și climatică deosebită, menționăm specia de mușchi Paludella squarrosa și Eriophorum gracile, dintre fanerofite. Spre sfârșitul secolului al XX-lea, apar cercetări axate pe fitocenoze diferite, iar una deosebit
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Masivul Călimani s-au conservat în condiții mai mult sau mai puțin optime, în momentul de față această specie trebuie neapărat ocrotită. Aici, datorită exploatărilor și sondajelor miniere efectuate în preajma zâmbrilor, se întrevăd modificări în biologia acestei specii din masiv. Pentru menținerea echilibrului biologic al acestui monument al naturii din Munții Călimani, sunt necesare măsuri de conservare: evitarea defrișării jneapănului din apropiere, pe suprafețele de răspândire ale zâmbrului să nu se admită extracția minereului prin exploatări la suprafață, mai ales
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Universitatea București în 1994, cormofitele cuprind 774 taxoni, aparținând la 82 de familii. Mai importante ca număr de specii sunt familiile: Caryophyllaceae, Ranunculaceae, Brassicaceae, Rosaceae, Fabaceae, Apiaceae, Lamiaceae, Scrophulariaceae, Asteraceae, Cyperaceae și Poaceae. Nu se cunosc specii endemice pentru acest masiv. În schimb pot fi citate cele 3 endemite carpatice care cresc aici: Centaurea phrygia L, Dyanthus tenuifolius Schur, Hepatica transsilvanica Fuss. - Oltean et al., 1994. Dintre speciile rare, pot fi amintite: Pinus cembra, Bupleurum longifolium, Epipactis atrorubens, Gymnadenia odoratissima, Listera
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
poziționează central zonelor enumerate, conferind un element turistic strategic prin frumusețea peisajelor și nu în ultimul rând prin natura serviciilor turistice oferite. Există aici un număr de trei rezervații, dintre care două constituie atracția principală a turiștilor montani care străbat masivul în grup sau individual: a) 2.710 Rezervația 12 Apostoli ce prezintă un relief ruiniform asemănător unor statui plăsmuite dintr-o lume de basm: Moșul, Godzila, Mareșalul, Mucenicul sau Gușterul; ... b) Pietrele Roșii - loc cu o impresionantă povară istorică a luptelor
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
din comuna Șieu, Festivalul Bujorului de Munte din comuna Șaru Dornei, Festivalul Fructelor de Pădure din comuna Coșna, și altele. ... 5.5. Evaluarea potențialului turistic și de recreere Parcul Național Călimani beneficiază de un context natural deosebit, datorat reliefului vulcanic al masivului Călimani, cel mai reprezentativ din România. Izolarea acestuia față de zonele urbane aglomerate a contribuit la conservarea vieții sălbatice și a peisajelor nealterate. Masivele împădurite întinse și pajiștile alpine și subalpine au susținut o biodiversitate ridicată. Astfel, animale precum lupul
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
de locuri de campare funcționale Centre și puncte de informare D9 R Număr de centre de vizitare și puncte de informare care deservesc aria protejată ... BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE Antohe, A., colab., 1990, Cercetări ecofiziologice în asociațiile de tufărișuri subalpine din masivul Călimani, Studii și cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 32,2,121-129; Antohe, A., colab., 1991, Cercetări ecofiziologice la gramineele din pajiștile masivului Călimani. Studii și cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 43,1-2,71-77; Antohe, A., colab., 1993, Particularități ecofiziologice ale molidișurilor de vârste diferite
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
informare care deservesc aria protejată ... BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE Antohe, A., colab., 1990, Cercetări ecofiziologice în asociațiile de tufărișuri subalpine din masivul Călimani, Studii și cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 32,2,121-129; Antohe, A., colab., 1991, Cercetări ecofiziologice la gramineele din pajiștile masivului Călimani. Studii și cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 43,1-2,71-77; Antohe, A., colab., 1993, Particularități ecofiziologice ale molidișurilor de vârste diferite din masivul Călimani. Studii și cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 45,1,95-105; Asoltani, L., 2008: Diversitatea floristică și fitocenologică a ecosistemelor
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Studii și cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 32,2,121-129; Antohe, A., colab., 1991, Cercetări ecofiziologice la gramineele din pajiștile masivului Călimani. Studii și cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 43,1-2,71-77; Antohe, A., colab., 1993, Particularități ecofiziologice ale molidișurilor de vârste diferite din masivul Călimani. Studii și cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 45,1,95-105; Asoltani, L., 2008: Diversitatea floristică și fitocenologică a ecosistemelor din bazinul râului Neagra Șarului. Teză de doctorat. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Facultatea de Biologie, 317 p. Barbu, I., Cenușă, R.
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Seghedi, I., 2005. Late Miocene-Quaternary volcanism, tectonics and drainage system evolution in the East Carpathians, România. Tectonophysics 410, 111-136. Grecescu, D., 1898, Conspectul florei României, București Gubesch, L., 1971, Răspândirea relictului glaciar zâmbrul -Pinus cembra- pe versanții sudici ai unor masive montane din Călimani, Ocrotirea Naturii, t. 15, nr. 2, pag. 149-159, București; Manoliu, Al., 1985, Cercetări micologice în Masivul Călimani. Studii și cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 37,1,13-24 Manoliu, Al., 1989, Ciuperci imperfecte - Deuteromycotina - din Masivul Călimani, Studii și Cercetări
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]