1,488 matches
-
care ridică mintea cititorului spre sentimente înalte.” Giovanni Boccaccio, De genealogia deorum, traducere în engleză de C. G. Osgood, în Boccaccio on Poetry, New York, Liberal Arts Press, 1956, p. 105 apud Robert O. Payne, op. cit., p. 25. (trad. n.) 19 materialism asociat cu perioada burgheză aflată în ascensiune certă în secolul al XIV-lea. 20 II. Angelic - demonic: de la opoziție spre complementaritate Termenii cheie, cu care ne propunem să operăm în cadrul analizei personajelor literare feminine din operele celor doi scriitori, sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu lipsește: farmecul lumii precreștine, păgâne este risipit de invazia de monahi și frați cerșetori, a căror moralitate poate fi pusă sub semnul întrebării. Pierderea unei lumi a tainelor și a frumuseții aduce după sine o undă de melancolie 412, materialismul este acela care ia locul fanteziei și utopiei vremurilor trecute: „Este o poveste despre un timp îndepărtat când un cavaler violator putea fi transformat într un soț supus, o bătrână decrepită își poate redobândi frăgezimea de altădată”, de aceea a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care ridică mintea cititorului spre sentimente înalte.” Giovanni Boccaccio, De genealogia deorum, traducere în engleză de C. G. Osgood, în Boccaccio on Poetry, New York, Liberal Arts Press, 1956, p. 105 apud Robert O. Payne, op. cit., p. 25. (trad. n.) 19 materialism asociat cu perioada burgheză aflată în ascensiune certă în secolul al XIV-lea. 20 II. Angelic - demonic: de la opoziție spre complementaritate Termenii cheie, cu care ne propunem să operăm în cadrul analizei personajelor literare feminine din operele celor doi scriitori, sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu lipsește: farmecul lumii precreștine, păgâne este risipit de invazia de monahi și frați cerșetori, a căror moralitate poate fi pusă sub semnul întrebării. Pierderea unei lumi a tainelor și a frumuseții aduce după sine o undă de melancolie 412, materialismul este acela care ia locul fanteziei și utopiei vremurilor trecute: „Este o poveste despre un timp îndepărtat când un cavaler violator putea fi transformat într un soț supus, o bătrână decrepită își poate redobândi frăgezimea de altădată”, de aceea a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lumii își au povestea lor [...]. Și poporul nostru, poporul român, își are povestea lui, o poveste lungă și plină de învățăminte" (Ibidem, p. 5). Peste doar câțiva ani, autorii se imaginau în fața unui public de adulți miniaturali, prezumtiv inițiați în materialismul științific. Fără nici un avertisment prealabil, prima pagină anunța că "în multe locuri din țara noastră, săpăturile în pământ făcute de către oamenii de știință, mai ales în ultimul timp, au scos la iveală urme de așezări omenești, vechi de peste 40000 de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
totuși, în viață, copiii mei și-au terminat, totuși, facultățile. Numai că bibliotecarii primesc de sus liste secrete: să fie distruse cărțile numiților cutare și cutare. Nici o problemă, noi suntem obișnuiți! Parcă n-am declarat și eu de la catedra de materialism dialectic și istoric, cu un sfert de veac în urmă, că teoria relativității este o erezie contrarevoluționară? Așa că fac actul, mi-l semnează secretarul de partid, biroul special și vârâm acolo, în sobă, genetica! estetica de stânga! etica! cibernetica! aritmetica
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a declarat oficial antimilitaristă, făcând din aceasta o misiune specifică. Intransigența absolută a montanismului față de prestarea serviciului militar, născută din programul general al lui Montanus și încuviințată de acoliții săi Maximila, Priscila, Alcibiades și Proclus, viza purificarea Bisericii de orice materialism și înălțarea acesteia la un grad mult mai înalt de spiritualitate, capabil să exprime - potrivit crezului lor - adevărata esență a creștinismului. Dorind o reformare a Bisericii și acționând în acest sens, Montanus a ieșit în afara ei căzând, potrivit sfântului Ilarie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
iar Diderot, secundat de D'Alembert, a prezidat redactarea Enciclopediei (1751-1765). Această mișcare de idei se răspândește și întărește va-lori deja confirmate, ca toleranța sau încrederea în progres. Ea propagă ideologii care nu aparțin decât câtorva autori (ideologii ca materialismul, deismul etc.). Nu reținem decât valorile care s-au generalizat și au fost asimilate în moștenirea europeană. 1. Rațiunea. Am văzut încrederea atribuită acestei fa-cultăți încă din Evul Mediu. Dar în acea epocă, rațiunea slujea credința și urmărea să introducă
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mari viziuni asupra schimbării sociale: o perspectivă sistemică 6 căreia Appelbaum (1970) îi asociază teoriile evoluționiste, teoriile echilibrului (funcționaliste), teoriile conflictualiste și teoriile ciclice, iar Sztompka (1993) îi asociază teoriile evoluționiste, neoevoluționiste (sau structural-funcționaliste), teoriile modernizării, teoriile ciclurilor istorice și materialismul istoric (sau teorii conflictualiste) în care accentul e pus pe structuri și rolul lor în schimbarea socială; și o perspectivă modernă, procesuală, dinamică sau constructivistă -, în care accentul e mutat la intersecția dintre structuri și capacitatea acțională a actorului social
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
libertatea individuală și autonomia 15, ce sunt legate de postmaterialism) și o dimensiune care ar reprezenta orientarea normativă (printre ale cărei trăsături se reliefează: suportul pentru familia tradițională, religiozitatea, aprecierea puternică a normelor sociale ș.a, ce sunt legate de materialism). Așadar am căutat ca valorile prinse în analize să se distribuie teoretic pe o axă tradiționalism deschidere la schimbare. Mai precis, avem în vedere suportul pentru: religiozitate, ideea de autoritate versus autonomie, intoleranță (față de devianți), (in)egalitate de gen (ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
opresiune, atât în sens spiritual, cât și în sens material, în măsura în care toate aceste aspecte privesc drepturi fundamentale ale omului (aceasta e tema "teologiei eliberării", pe care gândirea socială creștină o poate exprima cu propriile ei valențe, fără a se subordona materialismului filozofic de tip marxist). Astfel de conotații sunt valabile în special în "mediile" premoderne ale societăților complexe, prin urmare în fractura nord sud a planetei (dar și în interiorul diferitelor țări) ca limită a unor sisteme mult prea capitaliste sau mult
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
New American Paradigm: A Modest Critique, Paper read at the German Sociological Association annual meetings, Cologne. 66. Giddens, A. (2000), Sociologie, Ed. ALL, București. 67. Giddens, A. (1985), The Nation-state and Violence, vol. 2 din A contemporary Critique of Historical Materialism, Polity Press, Cambridge. 68. Gavreliuc, A. (2011), Psihologie interculturală, Ed. Polirom, Iași. 69. Gavreliuc, A. (2011), Româniile din România / Individualism autarhic, tipare valorice transgeneraționale și autism social, Ed. Universității de Vest, Timișoara. 70. Gavreliuc, A. (2012), Cercetări asupra tiparelor valorice
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ca fiind în creștere în ultimii 5-10 ani, și anume știința și religia, ambele înțelese în deplina lor ordine, complexitate și flexibilitate. Mă gândesc la teoria haosului și a complexității: prin știință nu mai înțeleg acum mecanicismul lui Laplace sau materialismul cras al secolului XIX, lucrurile astea au cam dispărut din științele de avangardă, din cosmologie, din microfizică etc. Există oameni extrem de serioși, și nu pot să nu dau nume: Frederic Turner, apoi în Franța, într-o oarecare măsură, Michel Serres
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
sau patriotism de unul din timpul regelui Mihai. Primul val de exilați are preocupări de ordin spiritual, cultural, pe când celelalte sunt marcate de frica față de regim, de sărăcie, foame, de așteptarea zilnică la cozi interminabile, de dezideratul înavuțirii și de materialism. Grupurile din România reproșează vârfurilor emigrației reacționare că sunt părtași ai declinului național, întrucât au renunțat la cultura originară. Acest lucru nu este valabil. Exilul, indiferent de forma lui, înseamnă, înainte de toate, lupta pentru păstrarea identității, a acelui fel de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Müller, Joseph Görres, teologul Ignaz von Döllinger își exprimă atașamentul față de valorile tradiționale în jurnalul Eos și formează așa-numitul grup al confederațiilor din Eichstätt. În 1837, în Athanasius, Görres ia apărarea monarhiei creștine impregnate de doctrina Bisericii și atacă materialismul în ziarul său Historisch-Politische Blätter fur das Katholische Deutschland (1838). Fiind foarte preocupat de problemele sociale, el este de părere că Biserica trebuie să se sprijine pe popor pentru a face să triumfe regatul social al lui Cristos. Acest curent
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Val-des-Bois a lui Léon Harmel, care a funcționat ca un model și un punct de referință. În Germania, Monseniorul Ketteler criticase în renumita sa carte Die Arbeiterfrage und das Christentum, publicată în 1864, sistemul liberal și mai ales ateismul și materialismul, stigmatizîndu-le. În schimb, el propunea asociații muncitorești, intervenția statului, salariul minim, participarea muncitorilor la beneficii. El oferea o reflecție globală asupra societății și vedea în corporatism baza organizării societății. Apoi, abatele Adolph Kolping a activat în mediile populare, iar în cadrul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
IV-lea Congres, uniune ce grupa deputații populari pro-fasciști. În acest climat, Congresul a fost un moment dificil pentru Sturzo. Recunoscînd meritele politicii guvernului în favoarea Bisericii, el a prezentat din nou funcția istorică a partidului său, "antiteza liberalismului laic, a materialismului socialist, a Statului panteist și a unei națiuni zeificate, care formează în ansamblul lor marea erezie pe care am moștenit-o din secolul al XIX-lea și care domină în spasmele perioadei de după război"13. Congresul s-a pronunțat în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
curent economic, ci de unul istoric și religios, care nu poate lipsi de a exercita de o mare atragere asupra popoarelor economicește puțin dezvoltate din Peninsula Balcanică, pentru cari credințele bisericești și idealele istorice sunt încă sfinte, nefiind pătate de materialismul modern."30 Această analiză arată iarăși puterea de pătrundere a mersului istoriei, subliniată de Nicolae Iorga. Jurnalistul de la Timpul regreta că teoreticienii occidentali nu răspund pe măsură provocării panslaviste. Marile popoare ale Europei au început să slăbească din pricina luptelor interne
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
codurile etice, pogorămintele morale. Economia și-a trădat originile, a săvîrșit un paricid. Ea s-a format și mai apoi s-a autonomizat dintr-un cîmp de reflecție mai larg, de natură spiritual-religioasă, dar a fost ispitită de putere, de materialism, de egoism, de mercantilism, de mecanicism, de individualism, de monetarism spre un tărîm căzut pe care a devenit dominantă, subjugîndu-ne spiritele și deturnîndu-ne de la adevăratele scopuri ale vieții noastre. Mai mult, unii au încercat să facă din ea o știință
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
antropologia și toată... economia. E ca o sărăcie lucie, ca un spațiu gol dar curat, cum mai sunt unele case pe la țară. Ideea e că numai sărăcia permite bogăția, ca în pilda cu bogatul și săracul Lazăr, mergînd pînă la materialismul cel mai grosier, numai neputința cheamă atotputernicia și "cînd sunt slab atunci sunt tare", ca Sf. Pavel. E esență de creștinism și esență de spiritualitate în general, una ce are viitor în prezentul durabil de care ne învrednicim. Un discipol
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
într-o formă gregară, iar a societății într-o masă tembelizată, amorfă, incapabilă de discernămînt și de reacție, bună doar să muncească și să plătească impozite, un nou sclavagism. Distrugerea spiritului comunitar printr-un individualism exacerbat, "domnia cantității" (Guénon), un materialism grosier și un egoism feroce astea sunt "valorile" pe care le învață copiii noștri în niște lagăre de imbecilizare numite școli și universități. Cum spunea Weber, pentru aceasta a fost nevoie mai întîi de o amăgitoare încîntare a lumii printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
înțelepciunii. Chiar în China, în pofida (sau poate tocmai datorită) brutalei tentative de eradicare a acestor învățături, conduse de regimul maoist, și a controlului exercitat în continuare de puterea comunistă, sau neocomunistă, aceste școli de gîndire cunosc o renaștere impresionantă. În locul materialismului istoric, budismul își reocupă locul central. Toate textele canonice sunt reeditate cu frenezie, traducerile în chineza modernă de asemenea, plus o multitudine de adaptări mai mult sau mai puțin fidele, ce se vînd în milioane de exemplare. Ieșind din lungile
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
trezește. Carl Jung Introducere Economia utilitaristă, sau marginalistă, este un bun exemplu de economie hylotropică (de la hyle -"materie" și protein "a merge înspre"). Deci este o școală de gîndire ce conduce activitatea economică în jos, spre materie, caracterizată deci de materialism, egoism, mercantilism și cantitativism, "virtuți" ce au înflorit de atunci pînă în sistemul economic actual, la care mai putem adăuga lăcomia, specula, demoralizarea, desacralizarea, financiari zarea excesivă, virtualizarea excesivă ș.a. Aceste "valori" au dus economia mondială în două depresiuni majore
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
domnia cantității" fac legea, deși vedem cît de greu părăsesc acestea terenul de joc și cîte spirite luminate cad pradă acestor oglinzi înșelătoare, iluzii de fapt. Aici se regăsește esența acestei lucrări, în atenționarea că am ajuns la fundul gropii materialismului, la finele epocii de fier, Kali-Yuga cum îi spun indienii, și că poate să înceapă o nouă epocă de aur pentru omenire, în care bunăstarea nu este deloc doar materială, ci în primul rînd una spirituală, în care bucuria de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
sui generis. Este un tip organicist de analiză sociologică. Două elemente constituie esența instituțioalismului: provocările aduse de mașinism și optimizarea mentali tăților și a relațiilor sociale. Este o doctrină ce se desprinde parțial de economia hylotropică a școlii neoclasice cu materialismul său excesiv, dar nu ne aduce decît incipi ente ale unei economii holotropice, cîteva fulgerări. În concluzie, această școală mizează pe o asociere fructuoasă între problemele economice și cele sociologice, cu cercetări specifice ale evoluției tehnologice, acumulării de capital, îmbogățirii
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]