712 matches
-
materialismul recurge la analogii forțate (asemănarea corpurilor materiei brute cu corpurile ființelor viețuitoare), neagă finalitatea în biologie nefiind capabil să o explice, utilizează termene “care spun mai mult decât faptele pe care le reprezintă” (viață, evoluție, transformare...), Paulescu consideră doctrina materialistă ca antiștiințifică, pentru că depășește limitele logicii științifice, negând științei caracterul de cunoaștere prin cauze și biologiei caracterul de finalitate ce operează pe întreaga scară a lumii viețuitoare. Conștienți de limitele doctrinei lor și în fața întrebărilor care, asemenea lui Paulescu, și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
capătă în timp forma unei doctrine în biologie. Multe fapte de observație acumulate de-a lungul timpului au venit într-adevăr în sprijinul teoriei darwiniste, dar în egală măsură s¬au acumulat observații științifice care o contrazic. Ca și doctrina materialistă darwinismul recurge la forțarea unor interpretări, generalizarea unor aspecte observate în l umea viețuitoarelor, utilizarea unor noțiuni care trebuie să spună mai mult decât reprezintă de fapt. În fața experimentului și logicii științifice multe din aserțiunile teoriei lui Darwin nu rezistă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a demonstrat dimpotrivă fixitatea și imutabilitatea speciilor, ceea ce de fapt a anticipat și demonstrat Paulescu. Bazat pe argumentația științifică susținută de faptele de observație, aplicând logica științifică și rigorile metodei experimentale, Paulescu a cerut efectiv excluderea din știință a doctrinei materialiste și a darwinismului ca fiind antiștiințifice. Prima, pentru că susține supremația materiei asupra lumii, nefiind capabilă să explice viața și apariția ei decât speculativ, iar a doua pentru că nu poate explica apariția speciilor decât prin transformism care s-a dovedit o
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
creaționismului i se reproșează definirea spiritului ca fiind de origine imaterială, darwinismului i se poate reproșa în aceeași măsură că nu poate demonstra nici apariția vieții pe pământ și nici transformarea speciilor în procesul evoluției vieții. Cu toate acestea ofensiva materialistă, sprijinindu-se pe darwinism, avea să câștige teren, impunându-se ca o filosofie de viață, a căror consecințe sociale și politice au fost dramatic percepute de umanitate, începând cu revoluția franceză și culminând cu comunismul. Dincolo de percepția materială a lumii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și explică de ce multe doctrine politice și legislații nu au reușit atunci când au fost aplicate asupra structurilor sociale sau statale, majoritatea lor din necunoaștere sau cunoaștere insuficientă a naturii umane (datorită și limitelor epocii), plecând astfel de la premise false. Ofensiva materialistă ce a caracterizat secolele al XIX-lea și al XX-lea, susținută de descoperirile tehnico-științifice și revoluția industrială, ce oferea impresia că totul în natură se rezumă la materie și totul se reduce la efectul întâmplării sau cauzelor eficiente, a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
baza dezvoltării și evoluției. Pavloviștii pierdeau din vedere faptul că nici un reflex condiționat nu se fixează dacă nu se asociază cu unul necondiționat (natural) întotdeauna de natură instinctuală (nutriție, relație, reproducere). Ideea a fost preluată apoi de psihologii cu viziune materialistă care consideră comportamentul ca o rezultantă exclusivă a procesului de învățare. Acest proces s-ar realiza prin condiționarea clasică (reflexele condiționate ale lui Pavlov) și condiționarea aparentă, adică ființa învață acele manevre și modalități care o satisfac emoțional (produc satisfacție
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
impune; cunoașterea cauzei și de aici măsuri profilactice și remedii curative. Cu toate acestea puțini din cei pregătiți în domeniul științelor medicale au capacitatea de a aborda asemenea probleme cu impact social, pentru că majoritatea, spunea Paulescu, sunt „împotmoliți în mocirla materialistă și ignoră voit instinctele și rezultatul alterării lor’. lată de ce de-a lungul timpului filosofii, moraliștii și mai recent psihologii și-au arogat această ingrată misiune. Majoritatea lor însă necunoscând natura umană, nerecunoscând resorturile intime care-i coordonează existența, natura
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este Adevărul care este etern și deci nu moare niciodată. El nu corespunde unei perioade a civilizației pentru că este civilizația însăși și acum și pururea și în vecii vecilor’. “Iar dacă este vorba de absurdadaugă Paulescu - apoi absurde sunt doctrinele materialiste și ateiste, doctrine inepte care trebuie izgonite definitiv din știință’. De altfel, 60 de ani mai târziu, marele nostru Petre Țuțea, într- o interpretare critică a scrierilor lui Toma d’Aquino, definește de o manieră extraordinară raportul dintre știință și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cuceriri transformiste de N. Voinov). Colaboratorii părții științifice și sociale sunt Sofia Nădejde (articole despre condiția femeii în societatea modernă), N. Voinov, I. Nădejde, Alceu Urechia, G. Proca (O. Carp), Gr. I. Alexandrescu și un E. Arald, care, de pe poziții materialiste, critică vehement Sic cogito de B.P. Hasdeu. D.A. Teodoru, în studiul Clasificarea genurilor literare, și Al. Vlahuță, în articolul Onestitatea în artă, se ocupă de probleme mai generale. Gherea continuă polemica sa cu Titu Maiorescu, căruia i se alătură P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
alesu dein trei parti: 1) de catre strainii dein midiloculu loru, carii le au apucatu industri'a, comerciulu, si tote sorgentile de venituri, prein carile 'si au cêstigatu dominatiune preste d'insii; 2) de catra civilitatea europeana cea egoistica, despotica si materialista, carea voesce a le impune sub nume de civilisatiune despotismulu, lupsulu, deficitulu, materialismului si sistem'a de coruptiune europeana cu tote urmarile loru; 3) de catra Românii, carii se crescu in institute gubernate de straini si in tiere straine, unde
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
loc sentimentele, iubirea, prețuirea, respectul. Totul se vinde și se cumpără ca într-un veritabil târg, femeia este conștientă că a devenit un bun, dar se multumește cu acest statut, atât timp cât poate trage foloase de pe urma lui, este o percepție profund materialistă, de unde sentimentalismele și gingășia specific feminine au dispărut. Probabil că Chaucer o considera personajul său cel mai tragic.377 Dacă nu am ține cont că se încadrează în spațiul comediei, personajul, prin întreaga sa logică existențială, ne-ar părea absurd
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
public, cât și în cel privat. În societate, are o atitudine polemică, reacționează agresiv împotriva a tot ce constituie un atac la adresa feminității, într-o lume vizibil masculină. În spațiul domestic, este independentă și colerică, autoritară și sinceră, vulgară și materialistă. 448 Se dă pe sine exemplu, ignorând acele exempla ale vremii, se consideră o autoritate demnă de a fi luată în seamă în domeniul abordat, căci ridică propria experiență la rang de model.449 Intră astfel în opoziție cu universul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
scot din discuție diagnosticul. Textul acesta al lui George Potra se încheie brusc, fără semnătură și, pare-se, fără a duce gândul la capăt: „Poate că acei savanți vor avea dreptate. Totuși, noi, dezbrăcându ne un moment de acele idei materialiste, ne vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Nisip în ochi deschiși Textul acesta al lui George Potra se încheie brusc, fără semnătură și, pare-se, fără a duce gândul la capăt: „Poate că acei savanți vor avea dreptate. Totuși, noi, dezbrăcându ne un moment de acele idei materialiste, ne vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Reflecțiuni propuse de autor ............................................................. 337 Referințe bibliografice ................................................................................................ 380 Argument Reflecțiunile consacrate ale umanității, devenite În timp adevărate embleme ale cugetării umane, sînt ferestre deschise spre spiritualitate. Ele angajează sufletul uman pe un drum al spiritualizării, al detașării de o existență materialistă egoistă și primară (senzuală), asigurînd astfel condiției umane acea dimensiune intelectuală și culturală carei dă omului posibilitatea să-și aprecieze valoric existența: Începînd la talpa Însăși a mulțimii omenești Și suind În susul scării pîn’la frunțile crăiești, De a vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
părticică de divinitate din noi, pentru a nu se pierde; avem datoria de a da spiritului nostru hrana care i se potrivește, pentru a nu-l coborî și sili să trăiască doar În lumea intereselor egoiste, a unor trebuințe strict materialiste. Vorbind despre om, Benjamin Constant spunea: „Omul decade sufletește de Îndată ce poartă În sine un singur gînd pe care e silit să-l ascundă neîncetat.” Iar Socrate a fost și mai categoric: „Nu a trăi e de mare preț, ci a
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ceea ce trăiește În tine! Și te mai temi de moarte!” (N. Iorga) Într-adevăr, de cîte ori nu ne omorîm În noi Înșine, prin lașitățile și compromisurile noastre, propriile idealuri; de cîte ori dominați de satisfacții senzuale și de interese materialiste de moment, nu ne strivim chiar omenescul din noi! Și cu toate acestea, teama de moartea trupească este mai mare decît cea sufletească... * „Uneori și dreptatea pricinuiește rău.” (Sofocle) De exemplu, atunci cînd judecătorii Închid „dreptatea” În articole de legi
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lăsat Înșelați de alții! * „CÎnd ochiul este curat, Întregul trup este curat.” (Reflecțiune creștină) Desigur, este vorba de ochiul sufletesc: cînd acesta exprimă prezența unei conștiințe curate, spiritualizate, atunci „trupul” iese de sub robia preocupărilor și a orgoliilor strict egoiste, sau materialiste. * „Nu-i de-ajuns să te Învinuești pentru a-ți șterge vina.” (A. Camus) Din păcate, unii se limitează la acest lucru, fără să mai simtă nevoia de a trece și la realizarea unor acte reparatorii! * „Conștiința valorează cît o
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
alte colțuri de țară, ne-am întors la matca familiei. Ca elev în cursul superior al liceului „Gheorghe Roșca-Codreanu", luam parte la ședințele Societății literare, prezentând referate pe teme ca: „Privire asupra operei lui Calistrat Hogaș”, „Un reprezentant al criticii materialiste: H. Sanielevici”, „Walt Whitman”, „Un ucenic al lui Allesandro Marizoni”. Discuțiile erau conduse cu autoritatea inteligenței și a erudiției de profesorul Zupperman. Ceva mai târziu am devenit membru ai cenaclului de la Biblioteca „Stroe Belloescu", unde oficia George Tutoveanu. Subțire, ușor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
neînțelegeri cu realul se nasc credințele și speranțele noastre și ajungem foarte bine să trăim cu coji de pîine rebotezate prăjituri, așa cum fac copiii săraci cînd se joacă de-a fericirea 113." Pentru omul modern lumea în care trăiește este materialistă. De unde și lipsa unui sens spiritual pe care o resimte. Numai că ideea materialistă este falsă. "Realitatea economică" fundamentul materialismului nostru este creată de posibilele și imposibilele noastre, altfel spus, de poveștile pe care le-am inventat. Fără să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
trăim cu coji de pîine rebotezate prăjituri, așa cum fac copiii săraci cînd se joacă de-a fericirea 113." Pentru omul modern lumea în care trăiește este materialistă. De unde și lipsa unui sens spiritual pe care o resimte. Numai că ideea materialistă este falsă. "Realitatea economică" fundamentul materialismului nostru este creată de posibilele și imposibilele noastre, altfel spus, de poveștile pe care le-am inventat. Fără să ne dăm seama, ne spunem întruna că nu vom putea fi niciodată satisfăcuți de condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
hegemonia SUA s-ar dovedi contraproductive și probabil că nu vor avea loc. Elaborând aceste argumente diferite privind stabilitatea unui sistem internațional dominat fără echivoc de SUA, Wohlforth a căutat să modifice modelul neorealist ortodox, fără a renunța la logica materialistă și structuralistă a acestuia. Totuși, nu vom evalua formularea neorealismului, modificată de Wohlforth, din două motive apropiate. Mai întâi, argumentul său se opune logicii fundamentale a teoriei lui Waltz. Wohlforth pretinde că o mare concentrare de capacități de partea hegemonului
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
statului. Totuși, pentru a înțelege când și cum funcționează asumpțiile fundamentale ale neorealismului, este necesar să descoperim teoria socială ce rămâne implicită în modelul formal al lui Waltz. Wendt a afirmat că Waltz adoptă atât asumpții individualiste, cât și asumpții materialiste. Neorealismul este individualist pentru că structura este generată numai prin interacțiunea unităților preexistente. Neorealismul este materialist pentru că distribuția capacităților între state este ceea ce motivează comportamentul statelor în anarhie. Wendt afirmă că descrierea socializării în neorealism este trunchiată, ca urmare a acestor
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dauna individului și societății, impune din partea Bisericii Catolice, cum cerea și Papa Ioan Paul al II-lea în enciclica din 1995, față de alte ramuri ale creștinismului, în realizarea unității creștine, o necesară flexibilitate liturgică și ritualică în contextul unei Europe materialiste, în refuzul afirmat al credinței. "Miza e, nici mai mult, nici mai puțin decît supraviețuirea Binelui într-o lume umană și armonioasă" (V.N.). În argumentarea legăturii dintre Frumos și elementul religios apelează, în principal, la Despre speranță (1935) lucrarea filosofului
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
el și în cauza sa. Dar această credință, chiar dacă e subiectiv sinceră, nu este, în majoritatea cazurilor, decît o "legitimare" a setei de răzbunare, de putere, de pradă și profit; în privința asta nu ne putem lăsa înșelați, fiindcă nici interpretarea materialistă a istoriei nu este o trăsură în care te urci cînd vrei și nu se oprește în fața exponenților revoluției! Mai cu seamă însă, trebuie să ne amintim că după revoluția entuziastă urmează cotidianul îmbibat de tradiționalism, eroul credinței și mai
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]