7,982 matches
-
O persoană a locuit o perioadă cu o prietenă, dar fiindcă nu a acceptat să-i lase copilul în adopție, a fost nevoită să plece și a rămas fără adăpost. Două mame au venit cu copiii în brațe la poarta maternității - sunt considerate ca provenind direct din stradă. Un copil este plasat în adopție, însă are probleme grave de dezvoltare psihomotorie. Mama, ținând legătura cu copilul, hotărăște să-l îngrijească și rămâne cu el în instituție. Ce au în comun aceste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
imaginar apăreau ca întunecate zonele legate de social și mult mai luminos conturate cele referitoare la experiențele particulare (de parcă mintea îi era încețoșată și nu reușea să perceapă decât într-o perspectivă imediată). Ce se poate afirma categoric este că maternitatea, pe care o trăiesc multe dintre femei, este o experiență a trezirii de sine. Intrând în relație cu o ființă a cărei viață depinde și e strâns legată de viața ta, conștientizezi treptat valoarea propriei persoane. Este un proces prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care nu dorește acest lucru și pentru care impunerea forțată a recunoașterii copilului reprezintă un debut de rău augur al relației părinte-copil. Depășind coordonatele vechi-testamentare ale numirii de către Adam (Facerea 2), poate ar fi potrivit să restabilim o imagine asupra maternității, care să câștige în autonomie, invocând în acest sens figura Fecioarei Maria (despre care Anca Manolache ș1994, p. 35ț spunea că se află cel mai departe de căsnicie, din tot neamul omenesc). În situația în care tendința în societatea contemporană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
reveniri și ajustări succesive, forurile publice le-au adoptat. Astfel, pot fi enumerate, la un nivel general, beneficiile de asigurări sociale universale și cele bazate pe testarea mijloacelor contributive și noncontributive; apoi, unele măsuri cu incidență directă: alocațiile familiale, protecția maternității, crearea profesiei de „asistent maternal”. În aceste condiții (existența unor modele tradițional patriarhale de abordare a familiei, precauții privind încurajarea fenomenului și susținerea lui nejustificată din fondurile publice, existența unor reglementări de protecție a maternității și a copiilor, pe de-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
incidență directă: alocațiile familiale, protecția maternității, crearea profesiei de „asistent maternal”. În aceste condiții (existența unor modele tradițional patriarhale de abordare a familiei, precauții privind încurajarea fenomenului și susținerea lui nejustificată din fondurile publice, existența unor reglementări de protecție a maternității și a copiilor, pe de-o parte, și a celor aflați în situații limită - săraci cronic, bolnavi, șomeri etc. -, pe de altă parte), de ce problematica familiei monoparentale ar fi totuși un subiect de interes privind agenda formală? Autoritățile devin adesea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sărăciei (V. Dinculescu, C. Chirică școord.ț, 1999, p. 14). Politicile în domeniul populației și familiei, în general, și politicile orientate spre familia monoparentală, în mod special, sunt condiționate de măsuri economice și sociale concrete. Protecția socială, în caz de maternitate, pentru femeile care lucrează în sistemul privat, este sporadică și lipsită de un control real. Alocația pentru copii are două caracteristici principale: este universală și prezintă o valoare reală foarte mică. Investigarea comparativă a teoriilor și politicilor sociale privind familia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sociale mai generale, prin incidență indirectă. În sensul sprijinului acordat familiei, complementar politicilor de tip substituțional 25, pot fi avute în vedere, pe de-o parte, aspecte privind emanciparea femeilor 26, iar pe de alta, măsuri de protecție specială a maternității. 3.2. Maternitatea și protecția ei socialătc "3.2. Maternitatea și protecția ei socială" Maternitatea este o experiență personală, o complexă stare biopsihosocială, prin care o persoană aduce pe lume un copil, manifestă față de acesta grijă, se preocupă de creșterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
prin incidență indirectă. În sensul sprijinului acordat familiei, complementar politicilor de tip substituțional 25, pot fi avute în vedere, pe de-o parte, aspecte privind emanciparea femeilor 26, iar pe de alta, măsuri de protecție specială a maternității. 3.2. Maternitatea și protecția ei socialătc "3.2. Maternitatea și protecția ei socială" Maternitatea este o experiență personală, o complexă stare biopsihosocială, prin care o persoană aduce pe lume un copil, manifestă față de acesta grijă, se preocupă de creșterea și educarea lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familiei, complementar politicilor de tip substituțional 25, pot fi avute în vedere, pe de-o parte, aspecte privind emanciparea femeilor 26, iar pe de alta, măsuri de protecție specială a maternității. 3.2. Maternitatea și protecția ei socialătc "3.2. Maternitatea și protecția ei socială" Maternitatea este o experiență personală, o complexă stare biopsihosocială, prin care o persoană aduce pe lume un copil, manifestă față de acesta grijă, se preocupă de creșterea și educarea lui. Faptul de a fi mamă exercitat de către
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
substituțional 25, pot fi avute în vedere, pe de-o parte, aspecte privind emanciparea femeilor 26, iar pe de alta, măsuri de protecție specială a maternității. 3.2. Maternitatea și protecția ei socialătc "3.2. Maternitatea și protecția ei socială" Maternitatea este o experiență personală, o complexă stare biopsihosocială, prin care o persoană aduce pe lume un copil, manifestă față de acesta grijă, se preocupă de creșterea și educarea lui. Faptul de a fi mamă exercitat de către femei are ca gen proxim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
manifestă față de acesta grijă, se preocupă de creșterea și educarea lui. Faptul de a fi mamă exercitat de către femei are ca gen proxim parentitatea (starea de părinte) și, ca diferență specifică, paternitatea (asociată situației de a fi părinte, a bărbaților). Maternitatea poate fi privită și ca instituție, în sensul sociologic al termenului 27, desemnând regulile de influențare și control social al comportamentelor individuale privind femeile devenite mame, modelele specifice și stabile de organizare și desfășurare a interacțiunilor dintre acestea și indivizii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
desemnând regulile de influențare și control social al comportamentelor individuale privind femeile devenite mame, modelele specifice și stabile de organizare și desfășurare a interacțiunilor dintre acestea și indivizii sau grupurile sociale. Astfel, la intersecția dintre așteptările sociale și disponibilitățile personale, maternitatea apare ca o situație de viață care presupune strategii adaptative, orientate în primul rând spre satisfacerea nevoilor copilului. Prin faptul că are o anume continuitate în timp, maternitatea, ca instituție, se poate manifesta ca un mecanism social de presiune asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sau grupurile sociale. Astfel, la intersecția dintre așteptările sociale și disponibilitățile personale, maternitatea apare ca o situație de viață care presupune strategii adaptative, orientate în primul rând spre satisfacerea nevoilor copilului. Prin faptul că are o anume continuitate în timp, maternitatea, ca instituție, se poate manifesta ca un mecanism social de presiune asupra comportamentelor cotidiene; este modelată cultural și denotă gradul de integrare în comunitate a celor implicați. Ca instituție, maternitatea este profund marcată de structura familiei; intră în legătură cu alte instituții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
copilului. Prin faptul că are o anume continuitate în timp, maternitatea, ca instituție, se poate manifesta ca un mecanism social de presiune asupra comportamentelor cotidiene; este modelată cultural și denotă gradul de integrare în comunitate a celor implicați. Ca instituție, maternitatea este profund marcată de structura familiei; intră în legătură cu alte instituții (cultural-educative, religioase, juridice etc.). Tocmai de aceea, este o ocazie prin care femeile devenite mame se confruntă cu relațiile de putere în grupurile din care fac parte. În societatea românească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
alte instituții (cultural-educative, religioase, juridice etc.). Tocmai de aceea, este o ocazie prin care femeile devenite mame se confruntă cu relațiile de putere în grupurile din care fac parte. În societatea românească, în măsura în care aceasta este conservatoare privind valorile familiei, instituția maternității se articulează conform cu ordinea patriarhală: femeile, ca mame, sunt nevoite să se subordoneze regulilor tatălui. La limită, maternitatea poate fi receptată ca un tip aparte de „instituție totală”28. Vizez situația în care se află mamele în primele zile, luni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
confruntă cu relațiile de putere în grupurile din care fac parte. În societatea românească, în măsura în care aceasta este conservatoare privind valorile familiei, instituția maternității se articulează conform cu ordinea patriarhală: femeile, ca mame, sunt nevoite să se subordoneze regulilor tatălui. La limită, maternitatea poate fi receptată ca un tip aparte de „instituție totală”28. Vizez situația în care se află mamele în primele zile, luni de viață ale copilului (oferindu-i suport direct și continuu acestuia, mama este determinată la un mod de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mamele în primele zile, luni de viață ale copilului (oferindu-i suport direct și continuu acestuia, mama este determinată la un mod de viață diferit față de cel anterior, este izolată, trebuie să respecte reguli de comportament în sprijinul vieții copilului). Maternitatea socială, ca formă a maternității ce depășește valențele individuale și se constituie ca rezultat al grijii statului față de cetățenii săi, presupune intervenția instituțiilor guvernamentale și a organizațiilor nonguvernamentale în ocrotirea părintelui și a copilului aflați în dificultate, urmărind integrarea socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de viață ale copilului (oferindu-i suport direct și continuu acestuia, mama este determinată la un mod de viață diferit față de cel anterior, este izolată, trebuie să respecte reguli de comportament în sprijinul vieții copilului). Maternitatea socială, ca formă a maternității ce depășește valențele individuale și se constituie ca rezultat al grijii statului față de cetățenii săi, presupune intervenția instituțiilor guvernamentale și a organizațiilor nonguvernamentale în ocrotirea părintelui și a copilului aflați în dificultate, urmărind integrarea socială și dobândirea de către aceștia a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
instituțiilor guvernamentale și a organizațiilor nonguvernamentale în ocrotirea părintelui și a copilului aflați în dificultate, urmărind integrarea socială și dobândirea de către aceștia a unui mod de viață considerat normal. Se poate observa presiunea psihologică exercitată de-a lungul vieții de către maternitate asupra femeilor. În virtutea funcțiilor reproductive, se așteaptă ca femeile să dea curs datoriei de existență 29 și să aducă pe lume copii. Nancy Chodorow (1978, p. 29) folosește, în acest sens, expresia „reproducerea maternului”: reproducerea maternă a femeii este ciclică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fii, ale căror capacități și nevoi de a îngriji au fost sistematic reduse și înăbușite. Bărbații - ca ne-mame - sunt astfel implicați mai puțin în familie și mai mult în viața socială. O interesantă paralelă se poate urmări între atributele maternității și cele ale genului. Atât maternitatea, cât și genul sunt determinate cultural și tributare contextului socioistoric dat. Tradițional, erau considerate ca datorându-se preponderent biologicului. Sunt date prin apartenența la sex și dezvoltate ulterior prin socializarea într-o cultură. Sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de a îngriji au fost sistematic reduse și înăbușite. Bărbații - ca ne-mame - sunt astfel implicați mai puțin în familie și mai mult în viața socială. O interesantă paralelă se poate urmări între atributele maternității și cele ale genului. Atât maternitatea, cât și genul sunt determinate cultural și tributare contextului socioistoric dat. Tradițional, erau considerate ca datorându-se preponderent biologicului. Sunt date prin apartenența la sex și dezvoltate ulterior prin socializarea într-o cultură. Sunt naturale (în accepțiunea de drept natural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
-se preponderent biologicului. Sunt date prin apartenența la sex și dezvoltate ulterior prin socializarea într-o cultură. Sunt naturale (în accepțiunea de drept natural, inalienabil), nu pot fi excluse din viața femeilor, deși se pot manifesta gradual și foarte divers. Maternitatea este subordonată genului ca parte importantă, care definitivează întregul. În momentul când femeia devine mamă, simultan, alți oameni devin tată, bunică, bunic, verișor, unchi, mătușă și așa mai departe. Maternitatea devine principiu generator și apare ca un mod specific de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
viața femeilor, deși se pot manifesta gradual și foarte divers. Maternitatea este subordonată genului ca parte importantă, care definitivează întregul. În momentul când femeia devine mamă, simultan, alți oameni devin tată, bunică, bunic, verișor, unchi, mătușă și așa mai departe. Maternitatea devine principiu generator și apare ca un mod specific de a acționa și de a te raporta la lume; un factor de maturizare, ocazie de obiectivare a eului, premisă a unei filosofii unificatoare asupra vieții. Maternitatea permite dezvoltarea pentru femeile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și așa mai departe. Maternitatea devine principiu generator și apare ca un mod specific de a acționa și de a te raporta la lume; un factor de maturizare, ocazie de obiectivare a eului, premisă a unei filosofii unificatoare asupra vieții. Maternitatea permite dezvoltarea pentru femeile devenite mame a ceea ce s-ar putea numi o „psihologie a proiectului personal”. Astfel, se articulează o serie de așteptări, atât față de copil, cât și față de sine. Un rol autoformator pentru femei îl are, în acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
după modelul cunoscut direct în copilăria lor, comportamentul propriei mame. În fapt, se delimitează de acele aspecte ale personalității lor pe care presupun că le moștenesc pe linie maternă și care sunt potențial repetabile odată ce se instituie și pentru ele maternitatea. Apoi, a deveni mamă înseamnă a depăși starea privilegiată de copil și de a accepta toate rigorile vieții adulte, îndatoririle și responsabilitățile aferente. A deveni în mod conștient și asumat mamă presupune o anume rigoare morală, în primul rând față de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]