2,196 matches
-
Prin calcularea testului t și a valorilor pragului de semnificație (p>0,05) (conform Tabelului 3) putem spune că nu există diferențe semnificative statistic între cele patru grupe. Graficul 2. Valorile înălțimii și greutății la fete și băieți în perioada maturizării (după Ifrim, 1986) Analizând valorile taliei pentru băieți și fete, din Graficul 2 (după Ifrim, 1986), putem aprecia faptul că acestea sunt foarte apropiate în jurul vârstei de 14-15 ani, iar rezultatele obținute de grupa copiilor normali și grupa copiilor cu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
si supleței articulare. XI.2. Etapa a III-a (13-15 ani) sau juniori III Particularități de vârsta creșterea corpului in lungime; dezvoltarea heterocroma si in salturi; profilarea masei musculare si mărirea indicilor de forța; procese furtunoase de dezvoltare di începutul maturizării sexuale (mai ales la fete);intensificarea funcțiilor hormonale; consolidarea gândirii abstracte prin posibilitatea crescuta de sinteza si analiza; caracterul mobil al proceselor psihice. Ponderea factorilor de antrenament Pregătire fizica 40% 35% Pregătire tehnica 35% 35% Pregătire tactica 30% 30% Obiectivele
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
-a (16-17 ani) si a V-a (18-19 ani) sau etapa juniorilor II (cadeți) si a juniorilor I Particularitățile de vârsta remarcarea deplina a aptitudinilor motrice pentru activitatea de performanta si diferențierea lor pe posturi de joc; încheierea proceselor de maturizare sexuala; capacitatea crescuta de analiza critică, perceptivitate asociata precum si o buna memorie si atenție distributiva. Ponderea factorilor de antrenament si obiectivele instruirii Pregătirea fizica (30%) • Atenție deosebita pentru pregătirea fizica generala si multilaterala • Dezvoltarea forței si rezistentei precum si a F
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
activităților cu grupele de cadeți și juniori I se apropie din ce in ce mai mult de specificul activității cu seniorii. Trebuie sa respectam cu strictețe particularităților de vârsta ale acestor perioade: fetele încep sa-si oprească creșterea în înălțime câștigând in greutate. Apare maturizarea sexuale si cea psihica mai repede decât la băieți. Băieții încep sa depășească fetele în ceea ce privește dezvoltarea fizica: înălțime, greutate, masa musculara. La 19 ani atât la fete cat si la băieți capacitatea aparatului locomotor se apropie de cea a adulților
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
memorie, limbaj, praxii, instincte etc.). 2) Imaturitatea Imaturitatea este un tip de deficiență care se produce prin oprirea în dezvoltare a sistemului nervos central la copil (prenatal, perinatal sau postnatal). Este o imaturizare anatomică cu consecințe grave asupra formării și maturizării funcțiilor psihice și a personalității globale a individului. În sensul acesta se notează două forme de imaturitate. a) Imaturitatea EEG caracterizată prin persistența unui traseu bioelectric instabil în raport cu norma medie. În sensul acesta se descriu două submodele de imaturitate EEG
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
antisociale. Tipologia somato-psihică a lui E. Kretschmer a fost ulterior completată de K. Conrad care i-a adăugat o notă evolutiv-genetică prin care explica aceste diferențe tipologice dintre indivizi. În sensul acesta K. Conrad pleacă de la relația existentă între vârsta maturizării și rapiditatea creșterii individului, pentru a explica tipologia acestuia. Constituția picnică este rezultatul unei creșteri încete, terminată precoce, a cărei reprezentare vizuală este conservativă și puerilă, trăsături care se regăsesc și în psihologia acestor indivizi. Constituția leptosomă este rezultatul unei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că fiecare vârstă are configurația sa proprie (model de comportament, de gândire, de activitate, de dispoziție afectivă, aspirații etc.), este la fel de firesc să acceptăm faptul că fiecare vârstă are psihopatologia sa proprie. Factorul „timp” privește, în mod egal, atât dezvoltarea, maturizarea și involuția personalității în plan psihologic, precum și o anumită potențialitate cronologică determinată în ceea ce privește apariția și dezvoltarea unor afecțiuni psihice, în raport cu vârstele individului. Așa cum acceptăm că există un potențial psiho-biologic formativ, trebuie să admitem și existența unui potențial patogenic distructiv raportat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afecțiunilor psihice în raport cu vârstele individului (C. Enăchescu). a) Grupa de vârstă cuprinsă între 0...15 ani prezintă următoarele caracteristici: interese psiho-biologice legate de dezvoltarea generală a persoanei. Acestei perioade îi sunt specifice următoarele tipuri de tulburări: imaturitate sau întârziere în maturizarea afectivă și intelectuală, stări complexuale, tulburări de comportament. b) Grupa de vârstă cuprinsă între 16...20 ani prezintă următoarele caracteristici: interese psiho-biologice în raport cu dezvoltarea personalității, rezolvarea situației oedipiene, dobândirea identității, nevoia de libertate, de prestigiu, de afirmare de sine etc.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care este procesul mintal prin care se efectuează operațiile gândirii. Tulburările de limbaj au un caracter extrem de variat și ele se grupează în câteva categorii psihopatologice cum ar fi: anomalii de tip instrumental, senzoriale sau motorii; întârzieri în dezvoltarea și maturizarea limbajului; tulburări de limbaj consecutive unor afecțiuni psihice (nevroze, psihoze, demențe). Le vom analiza în continuare. Tulburările de origine senzorială sau motorie sunt reprezentate prin următoarele: - surdi-mutitatea la copiii surzi; - audi-mutitatea la copiii cu auzul normal dar cu agnozie auditivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
SISTEMUL PERSONALITĂȚII ȘI ACȚIUNEA SELECTIVĂ A NOXELOR Clasificarea sindroamelor psihopatologice Sindroamele psihopatologice ireversibile Acest grup de sindroame psihopatologice privește sfera personalității și are două aspecte. Pe de o parte, aceste sindroame privesc perioada formării personalității și a sferei intelectuale (creștere, maturizare, individualizare, formarea Eului, identitatea persoanei); iar pe de altă parte, privesc descreșterea sau degradarea ca formă de „degenerescență” a intelectului și a personalității individului respectiv. În primul caz avem de-a face cu stările de arierație mintală, sau oligofreniile, și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele: dificultăți de adaptare (izolarea, situațiile critice sau de impas ale vieții), dificultăți de comunicare, consecințele unor evenimente sau situații negative de eșec cu care s-a confruntat individul (frustrări, complexe, situații castratoare, carențe afective etc.), dificultăți de dezvoltare și maturizare afectivă și morală primare sau legate de mediul de viață (dependență, imaturitate, situație oedipiană nerezolvată, devianțe de comportament). Toate aspectele mai sus menționate, vor fi analizate pe larg în cele ce urmează. Secțiunea a III-a PSIHOPATOLOGIE NOSOLOGICĂ Psihopatologia nosologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
drogul poate oferi iluzia temporară a unei creșteri a performanțelor intelectuale sau a capacității de creație artistică individului, - nevoia de afirmare narcisică prin satisfacerea produsă de efectul drogului, - compensarea dificultăților unor subiecți de a tolera frustrările și, legat de acestea, maturizarea lor afectivă și sexuală deficitară. După expunerea factorilor de mai sus, putem trece acum la descrierea personalității toxicomanului. Fenomenul toxicomaniei privește atât persoana individuală, cât și societatea căreia îi aparține. Toxicomania se dezvoltă în contextul unei societăți în criză care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
largă paletă de motivații și nevoi. Pot fi întâlniți adolescenți introvertiți, lipsiți de satisfacții, uneori cu statut de „copil unic”, provenind din familii izolate social sau din familii cu probleme (părinți hiperprotectori, adolescenți prezentând un decalaj între dezvoltarea inteligenței și maturizarea afectivă), pentru care toxicul este o soluție pasivă la problemele lor, o formă de afirmare a personalității, o valorizare în cadrul unui grup care le oferă un anumit grad de egalizare prin participarea la o experiență comună. Experiența toxicomanică este trăită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
glandelor este unanim recunoscut în formarea și evoluția personalității de către majoritatea specialiștilor și el nu mai reprezintă o temă de controverse. Menționăm, spre exemplu, în aceasta privință rolul glandelor tiroidă și hipofiză. Este cunoscută acțiunea tiroidei în ceea ce privește creșterea, dezvoltarea și maturizarea persoanei: cazurile de cretinism cu nedezvoltare staturală și deficiență mintală severă. În mod egal, la adult, hipertiroidia basedowiană produce crize de tip maniacal, după cum insuficiența tiroidiană din cursul mixoedemului duce la instalarea unor tulburări de tip depresiv-melancoliform. Hipofiza este responsabilă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ritmului somn/veghe, hipersomnie, hipersexualitate, bulimie etc. (Mihaelis, Kupfer). Aceste aspecte sunt dominante în cazul PMD, când se poate vorbi despre o veritabilă „cronopatologie” (V. Supprian, M. Papousek). Variații naturale ale endogenității pot fi semnalate și în cursul perioadelor de maturizare a personalității sau a „crizelor de dezvoltare” (H.J. Weitbrecht 0). Ele sunt „faze de criză psiho-biologică”, neîncadrabile psihologic, în cursul cărora diferite fenomene pot să apară în mod neașteptat, zgomotos, cu un caracter de regresiune a maturizării sau de aspect
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cursul perioadelor de maturizare a personalității sau a „crizelor de dezvoltare” (H.J. Weitbrecht 0). Ele sunt „faze de criză psiho-biologică”, neîncadrabile psihologic, în cursul cărora diferite fenomene pot să apară în mod neașteptat, zgomotos, cu un caracter de regresiune a maturizării sau de aspect discordant-disociativ al personalității. H. Tellenbach afirmă că fenomenele endogenului se manifestă în sensurile de „a fi” ale omului: evoluția vieții în ritmicitatea ei, în modul său de desfășurare, în treptele maturizării somatice și psihice a individului, precum și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu un caracter de regresiune a maturizării sau de aspect discordant-disociativ al personalității. H. Tellenbach afirmă că fenomenele endogenului se manifestă în sensurile de „a fi” ale omului: evoluția vieții în ritmicitatea ei, în modul său de desfășurare, în treptele maturizării somatice și psihice a individului, precum și în cadrul manifestărilor psihotice ale acestuia. Toate acestea depind de „factorii disproporționali” ai persoanei, de natura sa constituțională psiho-biologică. H. Thomae vorbește de „caracterul de eveniment al personalității”, iar H. Kunz despre o „endogenitate radicală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Conceptul axial pe care se construiește grupa arierațiilor mintale este cel de retard mintal. Evaluarea stărilor de arierație mintală se face prin raportarea lor în modelul de dezvoltare deficitară a sistemului personalității, proces considerat ca o întârziere în dezvoltarea și maturizarea psihobiologică și psihosocială (G. Gottlieb) Întârzierile în dezvoltare sau oprirea din dezvoltare la un anumit nivel va determina instalarea diferitelor forme sau grade de retard mintal. Termenul de retard mintal desemnează un grup populațional extrem de eterogen care are în comun
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
special cele de culpabilitate și inferioritate, îl imobilizează, îl determină să se retragă din lume într-o izolare morbidă. 4) Dificultățile de dezvoltare Această categorie de factori capabili de a determina apariția unor suferințe psiho-morale, sunt legate de dezvoltarea și maturizarea psiho-afectivă și psiho-morală a persoanei. Această dezvoltare este legată și de procesul de educație-formare a individului și în primul rând al conștiinței morale, respectiv Supra-Eul acestuia. În sfera dificultăților de dezvoltare capabile de a duce la suferințe psiho-morale, notăm următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imposibilitatea de a putea realiza acest act. Acest tip de deficiență poate avea trei dimensiuni: periferică, printr-o tulburare a analizatorilor (vizual sau auditiv), centrală, printr-o tulburare a funcțiilor instrumental-simbolice cerebrale (afazie, apraxie, agnozie), globală, printr-o tulburare a maturizării și dinamicii sistemului personalității, cum este întâlnită, de exemplu, în autism. Deficiența de adaptare-integrare socială se referă la capacitățile persoanei de a se putea adapta la situațiile vieții sau de a se integra în realitate. Acest tip de deficiență depinde
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și rezistență, nehotărâre, oscilații capricioase. Conștiința morală este slăbită. Relațiile cu lumea sunt inconstante. Toate acestea pot dezvolta un sentiment de neliniște și insecuritate. Carență afectivă: absența temporară sau permanentă a îngrijirii și protecției emoțional-afective a copilului, afectând dezvoltarea și maturizarea acestuia, cu repercusiuni serioase asupra stării sale de echilibru psihic, a capacității de adaptare și a stării de sănătate mintală. Carența afectivă la copil este legată de nevoile de creștere („rația de creștere”), pe când la adult este legată de nevoile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
4. Nașterea „curentelor curriculare distructive” 240 13.5. Imposibilitatea formulării teoriei generale și reumanizarea curriculumului 242 13.6. Descoperirea „curriculumului ascuns” 244 13.7. Moartea curriculumului modern 245 13.8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul” 247 13.9. Maturizarea antimoderniștilor și postmodernismul 250 Note și referințe bibliografice 251 Capitolul XIV. Deceniul cataclismelor curriculare 253 14.1. Liniștea dinaintea furtunii 253 14.2. Moartea Casandrei din Hyde Park 254 14.3. Ultimii titani ai pedagogiei moderne 257 14.4. Către
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului s-a apropiat de nivelul științific care îi permite să facă promisiuni cu acoperire în acest sens. Ea dezvăluie deja câteva drumuri vagi spre Câmpiile Elizee pentru fiecare ins uman, pentru comunitățile umane și chiar pentru întreaga umanitate. Odată cu maturizarea, știința curriculumului aspiră să descrie riguros numeroase căi alternative. Oamenii își vor putea lua în stăpânire destinele, în sensul că vor putea alege căile și construi științific „cursul vieții” în lumea umanizată prin informatizare într-un uriaș global village. Există
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este ușoară - dimpotrivă, solicită ceea ce Huebner considera „o mare artă” (a great art), iar studiul curriculumului ar trebui să fie modalitatea esențială de pregătire pentru această „artă sublimă” (artistry). Dar artistry se află la polul opus față de engineering. 13.9. Maturizarea antimoderniștilor și postmodernismultc "13.9. Maturizarea antimoderniștilor și postmodernismul" Cei mai aprigi antimoderniști ai anilor ’60 au devenit personalități marcante ale postmodernismului în următoarele două decenii. Este vorba despre un proces de maturizare care a antrenat și un proces de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
considera „o mare artă” (a great art), iar studiul curriculumului ar trebui să fie modalitatea esențială de pregătire pentru această „artă sublimă” (artistry). Dar artistry se află la polul opus față de engineering. 13.9. Maturizarea antimoderniștilor și postmodernismultc "13.9. Maturizarea antimoderniștilor și postmodernismul" Cei mai aprigi antimoderniști ai anilor ’60 au devenit personalități marcante ale postmodernismului în următoarele două decenii. Este vorba despre un proces de maturizare care a antrenat și un proces de aprofundare axiologică a problematicii umane a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]