2,955 matches
-
de dor și al doinelor, așa cum le menționează Lucian Blaga 3. Credem, în ceea ce ne privește, că pentru definirea mentalității acestui prototip uman vom găsi resurse în informațiile pe care le putem desluși în cele mai vechi producții artizanale și meșteșugărești, ca și în cel lingvistice, transmise peste milenii. În acest complex de informații, credem că trebuie căutate și acelea aferente studiului nostru, știrile privitoare la boala și bolnavul psihic. Studiul acestora, al credințelor , obiceiurilor, al terminologiei populare, ne va putea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Bistrița, Sebeș etc.). Dintre aceste burguri, se vor remarca în special cele apărute în lungul Carpaților (Brașov, Sibiu, Bistrița), care au exercitat o influență majoră asupra Moldovei și Munteniei. Prin amplasarea lor în vecinătatea trecătorilor din Carpați, aceste centre comercial meșteșugărești s-au situat pe o poziție defensivă din punct de vedere politico militar. În schimb, din perspectivă economică, au probat ofensivitate, valorificând oportunitatea proximității cu cele două Valahii. Dezvoltarea burgurilor în interiorul arcului carpatic a făcut, pentru o perioadă însemnată, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care a împlinit moștenirea politică lăsată de Seneslau. Totuși, să nu uităm că aceste capitale au apărut pe rutele ce legau Muntenia de burgurile înființate, nu chiar cu foarte mult timp înainte, de sași în Transilvania. Ca orice orașe comercial meșteșugărești prospere, atât Sibiul, cât și Brașovul aveau nevoie de un hinterland. Ca să ajungă la Dunăre, pentru a se continua spre Constantinopol, prin vadul de la Giurgiu Ruse (Rusciuc), drumul de la Brașov traversa Pasul Bran, trecând prin Câmpulung Muscel, iar cel de la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
direct de realitate, epistemologia Economiei fiind în faza ei de travaliu autoimpus pentru a-și dezvolta tehnica interpretativă, a-și struni mâna să scoată vibrațiile specifice instrumentului numit Economie. Eu cred că epistemologia Economiei este în faza ei de dezvoltare meșteșugărească, de consolidare a deprinderilor cu performanța explicativă a societății cunoașterii. În fine, ca orice carte, și aceasta este victima, expusă public, a limitărilor proprii, care au determinări interioare extrem de greu de anulat, ca și limitări exterioare, multe dintre ele de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Clădirea căminului cultural, se mai prevedea, va adăposti, în despărțiri distincte, cele trei secții: sanitară (dispensar, farmacie, baie, maternitate), economică (cooperative, brutărie, remiză de unelte agricole), culturală (sală de festivități, conferințe, radio etc., biblioteci cu săli de lectură, muzeu, ateliere meșteșugărești, sală pentru școli țărănești). Comunele vor pune la dispoziție terenul corespunzător pentru aceste construcții, iar cadrele didactice, preoții, funcționarii administrativi din comună „sunt obligați să-și încadreze activitatea de muncă obștească în Căminul Cultural”. În fiecare județ, se mai preciza
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și aici trebuie să fim circumspecți: nivelurile ponderilor activelor fixe, respectiv circulante sunt puternic influențate de sectorul de activitate. De exemplu, raportul active fixe/active circulante nu va fi identic pentru întreprinderi acționând în industria metalurgică, față de întreprinderi din industria meșteșugărească. • Un nivel prea ridicat al stocurilor poate exprima: - o politică de aprovizionare obsesivă cu materii prime și materiale (sau mărfuri, după caz), nejustificată nici de necesitățile de producție, nici de necesitățile de vânzare, dar și o politică de aprovizionare inteligentă
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
devenit un port specializat în exportul lemnului de cedru către Egipt, apoi către orașele grecești și Roma. Palmyra a devenit o placă turnantă a caravanelor comerciale dinspre Asia Centrală și peninsula arabă. Romanii au înființat orașe specializate: orașe negustorești (cannabae), orașe meșteșugărești, orașe-castre militare (pe limesurile exterioare imperiului). În perioada medievală, civilizația arabă, deși s-a extins pe mari spații teritoriale, doar a preluat și continuat tradițiile urbane ale antichității mediteraneene, însă a construit puține orașe noi, între care amintim Bagdadul - capitală
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
foarte important. În rândul stărilor, nobilimea era divizată: marii nobili și mica nobilime, care reprezenta principala forță militară; clerul stăpânea domenii întinse și avea o puternică influență în viața societății spaniole; orașele erau bogate și desfășurau o activitate comercială și meșteșugărească deosebită, fiind guvernate de adunări comunale (concilios, din secolul al X-lea)274. Recucerită treptat după victoria de la Las Navas de Tolosa (1212), Spania se va confrunta până la sfârșitul secolului al XV-lea cu ultimul regat musulman al peninsulei, în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
urmă de a înființa o "fabrică de fier" pe moșia sa Negrișoara (Suceava), unde, prin reducerea minereului în "cuptoare și mașini pentru sleire", special construite, s-ar fi creat posibilitatea aprovizionării cu fier brut, direct de pe piața internă, a atelierelor meșteșugărești și a întreprinzătorilor constructori din țară. Dobândind privilegiul cerut de la domnitor, în vara acelui an, pentru aducerea mâinii de lucru de peste hotare și scutirea acesteia de bir pe o perioada de opt ani (cerere precedată de amenajarea exploatărilor miniere pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ș.a. Agricultura comasată, mecanizată și "irigată" doar 4,5% din potențial, cu prețul multor vieți omenești, rămâne foarte parcelată prin faimoasa Lege 18 și apoi părăsită cu lașitatea iresponsabililor. Fabrici și ramuri industriale bine asigurate de exporturi (exemplu, textilele), cooperative meșteșugărești cu multe produse căutate pe piețele externe au fost falimentate cu alte potopuri de "legi partinice". Toate întreprinderile au fost repede transformate în "mormane de fiare", exportate de către proprietarii apărați de legi ticluite. Practicile de furt le-au preluat din
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
gamă bogată de lucrări în gospodăriile sătești, adesea și în orașe. Însuflețesc atelierele, morile și micile fabrici de prelucrare a produselor agricole, a lemnului și a altor materiale. Trec de la repararea și întreținerea locuințelor, la construirea altora noi; de la atelierele meșteșugărești cu tradiții în olărit, prelucrarea lemnului sau panificație, la cele de fabricare a pavelelor, bolțarilor și altor prefabricate pentru diferite monturi. Au apărut la sate și firme de cabluri, cu echipe de montaje și reparații, firme de instalații electrice și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
firme, pe măsură ce au atins vârstele de pensionare vechii muncitori și ingineri, cadrele didactice și maiștrii-instructori cu experiență în pregătirea practică a elevilor și studenților. Încet-încet, ies la iveală marile greșeli comise în anii 1990, prin deciziile necugetate pentru desființarea cooperativelor meșteșugărești, a întreprinderilor de mică producție și a altor unități prestatoare de servicii absolut necesare pentru bunul mers al vieții societăților moderne care nu pot renunța la tradiționalele "meșteșuguri". Modelul optim de pregătire a educatorului nu mai există nici el. Motivul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
combinatorie de linii, deși, cum am văzut, în acuarelele pregătitoare de mai sus, sensibilitatea liniei sale și finețea ochiului par a-și exprima încântarea de a se desfășura"451. Într-adevăr, abordarea Art Nouveau-ului presupune în anumite circumstanțe și abilități "meșteșugărești". Dintre poeți, Arghezi își va trasa poetica așezând talentul sub semnul meșteșugului și nu al inspirației, al construcției meticuloase vizând o similitudine cu manualitatea artizanatului. Secesionismul vienez aduce și reabilitarea artelor socotite meșteșugărești, Klimt însuși va integra picturii sale elemente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nouveau-ului presupune în anumite circumstanțe și abilități "meșteșugărești". Dintre poeți, Arghezi își va trasa poetica așezând talentul sub semnul meșteșugului și nu al inspirației, al construcției meticuloase vizând o similitudine cu manualitatea artizanatului. Secesionismul vienez aduce și reabilitarea artelor socotite meșteșugărești, Klimt însuși va integra picturii sale elemente care țineau de orfevrerie, îmbrăcându-și personajele în metale prețioase. Theodor Enescu îl citează pe Albert Aurier, apropiindu-l de decorativismul Art Nouveau așa cum este acesta ilustrat la sfârșitul secolului XIX. Fără să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
următorului cadru teoretic: oraș - formă complexă de așezare omenească, cu dimensiuni variabile și origini ce trebuie căutate în vechile așezări sătești, apărută la capătul unui proces de maturizare a structurii feudale a societății românești, având, de regulă, funcție administrativă, economică - meșteșugărească și comercială -, politică și/sau culturală. Or, cu toate nuanțările ce i se pot aduce, această definiție neglijează tocmai elementele fundamentale care au stat la baza fenomenului urbanistic european - comunitatea orășenească autonomă și relația acesteia cu factorul de putere politică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sate și comune, ce închid spațiul citadin într-un cerc aproape perfect. Se profilează, de la bun început, o primă concluzie în legătură cu factorii ce au dus, în perioada medievală, la apariția nucleelor cu potențial urbanistic din Moldova: funcția economică - comercială și meșteșugărească -, secondată de cea politică, s-au aflat la baza acestui proces. Ne înscriem, astfel, în linia teoretică - nu și cronologică - trasată de C. C. Giurescu încă din anul 1967: „Între factorul politic și cel economic a fost o strânsă legătură: unul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
rezultate în urma amplelor cercetări arheologice efectuate în a doua jumătate a secolului al XX-lea au conturat un profil preponderent agricol al economiei locale, la care putem adăuga o componentă comercială relativ importantă și o foarte slabă reprezentare a activităților meșteșugărești (cu excepția producției ceramice). Acest specific profund neurban al Bacăului medieval nu a fost un caz izolat în rândul localităților moldovenești. Dimpotrivă. Cea mai mare parte a centrelor ținutale din regiunea estică a Carpaților Orientali lasă impresia că au fost realizate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de aceste așezăminte ale puterii centrale și nu de localnici. Totul se rezumă la practica încasării dărilor, la posibilitatea de rezolvare a litigiilor din ținut, la întreținerea unei infrastructuri comerciale specifice locurilor „de târg și de popas” și la pulsația meșteșugărească ce deservea nevoile trecătorilor sau ale micii garnizoane militare. Odată cu trecerea în secolul al XVI-lea, Bacăul, la fel ca majoritatea localităților moldovenești, a intrat pe o pantă descendentă a evoluției sale, fenomenul fiind circumstanțiat de consolidarea dominației otomane în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
județe. Astfel, în perioada 1864-1938 centrele administrative moldovenești au avut o configurație simplă, formată dintr-o zonă centrală, ce a deținut un veritabil triumvirat al funcțiilor urbane - funcția comercială (atestată prin Hala centrală și strada Mare, punctul central al activităților meșteșugărești și negustorești), funcția administrativă (atestată prin prezența instituțiilor publice de prim rang - Prefectura, Primăria), funcția culturală (atestată prin prezența Teatrelor comunale sau a Teatrelor Naționale) - și o vastă periferie, dispusă în cercuri concentrice față de zona centrală, în care letargia patriarhală
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al XX-lea. În ceea ce privește forma și funcțiunea clădirilor ea este extrem de variată, reflectând condițiile geografice și particularitățile etno-istorice. În intervalul de timp studiat de noi, în orașele moldovenești au fost construite următoarele tipuri de clădiri private: „1. locuințe cu specific meșteșugăresc și comercial - case de tip târg, erau case de tip parter, cu dezvoltare în adâncime, cu o cameră la stradă și 2-3 în continuare, urmate de o curte îngustă, cu acoperiș în dou) ape și câteva atenanse mici (anexe); mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în dou) ape și câteva atenanse mici (anexe); mai târziu au apărut ca o variantă mai evoluată, casele comerciale cu etaj sau chiar cu mai multe intrări; 2. casele de tip rural - predominante în cartierele mărginașe, dar și în centrul meșteșugăresc, erau întovărășite de anexele gospodărești - șură, grajd - erau case dreptunghiulare, retrase de la linia străzii, cu intrarea prin față sau lateral, cu dou) camere, tindă, prispă cu stâlpi, cu acoperiș în dou) sau patru ape; 3. casele aristocratice - au fost reședințele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a dezvoltat în special pe verticală. În zonele centrale, dată fiind valoarea ridicată a terenului, cât și suprafața redusă a locurilor libere, spațiul a fost utilizat la maximum. Fenomenul, vizibil în special în cartierele cu o intensă activitate comercială și meșteșugărească (strada Mare, strada BacăuPiatra), și transpus arhitectonic prin construcția imobilelor cu mai multe etaje, a fost încurajat de autoritățile publice locale. Astfel, din dorința de a oferi centrului orașului o structură arhitecturală modernă și unitară, în mai 1910, primarul Leon
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
județe. Astfel, în perioada 1864-1938 centrele administrative moldovenești au avut o configurație simplă, formată dintr-o zonă centrală, ce a deținut un veritabil triumvirat al funcțiilor urbane - funcția comercială (atestată prin Hala centrală și strada Mare, punctul central al activităților meșteșugărești și negustorești), funcția administrativă (atestată prin prezența instituțiilor publice de prim rang - Prefectura, Primăria), funcția culturală (atestată prin prezența Teatrelor comunale sau a Teatrelor Naționale) - și o vastă periferie, dispusă în cercuri concentrice față de zona centrală, în care letargia patriarhală
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cazuri s-au găsit la: Direcția generală a agriculturii (Ioan Dima, n.n.), Uniunea județeană a cooperativelor de producție (Alec Bujoreanu, n.n.), Întreprinderea județeană de gospodărire comunală și locativă (Ioan Lupu, n.n.), Direcția muncii (Eugen Petrescu, n.n.), Uniunea județeană a cooperației meșteșugărești, Uniunea județeană a cooperativelor de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor, Consiliile unice agroindustriale de stat și cooperatiste Murgeni, Negrești, Ștefan cel Mare și altele”. Acest important document a fost emis la data de 17 iulie 1989. g. Septembrie, 1989
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de producție (UJCAP); Alexandru Tăbăcaru - președinte CJEFS (Comitetul jud. pentru educație fizică și sport); Rodica Handrea - secretar, Comitetul județean al UTC; Emil Rășcanu - activist, Consiliul județean al sindicatelor; Viorel Țonea - responsabil cu activitatea cultural-educativă la UJCM (uniunea jud. a coop. meșteșugărești) Vaslui; Aurica Bejan - secretar cu probleme de propagandă la Comit. municipal de partid Vaslui; Oltea Rășcanu-Gramaticu - secretar cu probleme de propagandă la Comit. municipal de partid Bârlad; Vasile Munteanu - secretar cu probleme de propagandă la Comit. orășenesc de partid Huși
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]