678 matches
-
l-ar fi ucis! - Mă voi proteja și atenție... fără lacrimi! Îl auzi iarăși dur, nemilos, inflexibil, - Vă dau câți bani doriți numai lăsați-mă în pace! Încercă să-l momească însă el nu-i dădu nicio atenție. Începu să meșterească la scaun, îi dădu mai jos speteaza și trecu destul de ușor în spate. Ea se înălță ca o pisică cu ghearele scoase într-un ultim efort de apărare. Bărbatul îi aplică un upercut scurt la ficat lansat cu repeziciune, violență
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
În rest, în afară de copilul de acum mai are trei, iar în timpul liber merge cu ziua la spălat de rufe grele și covoare, la rașchetat podele, la săpat grădini, mai la orice. Cât despre bărbat, i-a plecat prin Israel să meșterească pe-acolo, unde mai are de stat aproape un an. ─ Ce-i cu tine? zice ea. Ce s-o-ntâmplat? Madam Brezeanu se scarpină în creștetul capului ei creț. Ce să-i faci, așa-i acuma, zice. Hai, că asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
și întregul bloc și întregul cvartal, tot n-aș de vreo ușă pe care să fie scris numele care îmi dă dreptul la adăpost și la odihnă? Se poate întâmpla oricând, la urma urmei. La fel pățește când are de meșterit prin gospodărie, de schimbat furtunul mașinii de spălat, de scos cuie dintr-o plintă sau de schimbat geamul. Voința mea nu înseamnă nimic pentru această piuliță. E o bucată de fier. S-o iau cu binișorul? Cu forța n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
puțină răbdare, să fac ceva de mâncare... Am și nu am răbdare. De ce? Pentru că mi-i gândul mai mult la mlada ceea de salcâm din care să-mi fac cârjă. Întâi să mâncăm și pe urmă te-i apuca de meșterit. Dacă așa spui tu, fata tatii, așa oi face. După masă, Toaibă a ascuțit toporișca și cuțitoaia, ruginite de atâta nefolosire. Apoi, ajutat de Maranda, s-a dus în fundul grădinii și a căutat pe îndelete ce-i trebuia. Uite colo
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Și ca personaj Costner se descurcă onorabil, În ciuda figurii sale a cărei monotonie expresivă amintește de masca de fier a lui Harrison Ford actor nul dar fost tîmplar de excepție, se spune că Într-o zi, În tinerețe, i-a meșterit Întîmplător o ușă lui Coppola și pe ea a intrat muncitorul buimac pînă-n ziua de azi În lumea magică a filmului , cît și de aceea a lui Johnny Depp. Cu care e Însă altă poveste. În pofida chipului ce nu spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de-a pururi fie sfîntă. În fața ta cucernic mă închin și mă întrec cu gardurile-n trîntă; De dorul tău nu știu de unde vin, Nici care gloduri pasul meu frămîntă. Fii binecuvîntat, Mărite Vin! Și poate îmi spui cine a meșterit acest imn închinat „Măritului Vin”? Versurile aparțin poetului Vasile Filip. Să nu zici acum că te bântuie regretele... Mare mehenghi mai ești, vere! Mă duci în ispită, cum văd eu. De unde până unde ai scos că te trag spre bulboan
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
zboară pupeze, cucuvele, ciori și cine mai știe ce orătănii... Ii treaba lor ce cred. Adevărul, însă, o să le cadă cam greu la rânză. Da’ nu am ce le face - a vorbit Pâcu, fără nici o noimă parcă. Stim că sunteți meșteri la șuguit, dar noi așteptăm un răspuns... Iți fi așteptând voi, da’ nu-i cum crede omul, ci cum vrea Domnul - a răspuns moș Dumitru în același fel ca și Pâcu. De ce îi chinui pe copchii? Spune-le adevărul verde
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vreau eu, treacă-meargă, dar gâtlejul îi stăpân, nu eu - a îngroșat Pâcu gluma. Au mâncat apoi în liniște, fără să uite că ulcele au fost umplute cu vin pentru a fi întrebate de sănătate...La sfârșitul mesei, Pâcu și-a meșterit luleaua cu dichis și, după ce și-a prins pofta de tutun, a pornit a vorbi, luând-o pe ocolite: Nu cred că vreți să vă povestesc vreo întâmplare în astă seară. V-aș spune cu dragă inimă, dar nu pot
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Grigorescu și Andreescu, dar o vedem zilnic, o auzim cântând Divin, sau îi citim cărțile, o știm vindecând bolnavi sau instruind de la catedră; o vedem în bătaia vântului și arșița soarelui muncind pe ogoare; o vedem în fabrici și uzine meșterind la banc, mașină sau război; o vedem peste tot; ea învățătoarea omenirii, cea fără de care flacăra oricărei patrii s‐ar stinge, ea este și maică a pământului românesc”. ( Din revista „Albina” nr. 3 , martie 1984 ). * „Omagiu mamei“ se intitulează și
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
alăute și arfe pentru slujba Casei lui Dumnezeu. Asaf, Iedutun și Heman lucrau sub poruncile împăratului. 7. Erau în număr de două sute optzeci și opt, cuprinzîndu-se în acest număr și frații lor deprinși la cîntarea Domnului, toți cei ce erau meșteri. 8. Au tras la sorți pentru slujbele lor mici și mari, învățători și ucenici. 9. Cel dintîi sorț ieșit, a fost din Asaf, pentru Iosif; al doilea, pentru Ghedalia, el, frații și fiii lui, doisprezece; 10. al treilea, Zacur, fiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
spele. L-au îngropat cam pe ascuns, într-o margine... Pe cruce nu scrie nimic, ca la săracii culeși de pe drumuri... — Ce l-a apucat așa, dintr-odată ? Fandarac privi în jur, mai erau vreo două mese ocupate, iar cârciumarul meșterea la tejghea, întors cu spatele. — N-a fost dintr-odată... De la o vreme croia strâmb. Avea vedenii... — Și ce vedea ? — Stelele... — Toți vedem stelele. — Așa zici ? Când te-ai uitat ultima oară la ele ? — Nu știu... sunt acolo, ca-ntotdeauna
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
făcea neagră, ajungea ca un fel de cenușă... — Și tot sindicatul v-a adus încoace, asta vrei să spui ? întrebă Rada și, cum Pavel Avădanei se simțea încurcat de privirile ei, se ridică, începu să caute în frigider și, apoi, meșteri ceva cu cuțitul, pe fundul de lemn. — Pe noi ne-a luat direct din șut, spuse bărbatul, care continua să îmbătrânească, chiar dacă mai bău o înghițitură. Ne-au încolonat ca la armată și ne-au dus la gară. Era un
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se auziră zgomote. Iadeș sări ca ars, crezând că sub șezutul lui motorul începuse să ambaleze, ca învârtit de manivelă. Dincolo de parbrizul spart începură să joace niște umbre ce nu erau doar năluci, de vreme ce se auzi un pocnet, ca și cum cineva meșterea la portiera mașinii. — Văleu, Doamne ! icni Iadeș. S-au întors rușii ! Își suci capul într-o parte, de parcă se aștepta să vadă chipul îngrozit al lui moșu-su, dând ochii cu moroii cu stea roșie în frunte. Dar fața îngrozită
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se poate de potrivit pentru lumea asta în care nimic nu se potrivește cu nimic.“ Într-un fel era bucuros, ceea ce îi lipsea era motivul, dar asta nu-i știrbea cu nimic bucuria. După un ceas de așteptare, îl văzu meșterind la ușă. Din cât zărea printre brusturi și oțetari, bătrânul încuia pe îndelete, fără să i se pară ceva de prisos. Încercă ușa, apoi ferestrele, îngrămădi cheile într-un portofel, portofelul îl înveli într-o pungă de plastic și îndesă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Cine oare cu glas molcom și dulce-n depărtări grăiește? Un om cărunt și soața-i în casa ce-i adăpostește. La est de pârâu, fiul cel mare buruieni plivește; Cel mijlociu, la păsările pe care le hrănește o cușcă meșterește. Îmi place-al lor mezin fiu, care nimic având a face, Întins lângă pârâu, la semințe de lotus stă și desface. Cine o fi trăit aici înaintea mea? mă întreb. Trebuie să fi fost una dintre concubinele imperiale ale răposatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
reglementare și administrative. Aceste formări au o durată de cel puțin 13 ani și includ o formare profesională de 5 ani, finalizate printr-un examen de absolvire a cărui reușită reprezintă dovada unei competențe profesionale; - formări efectuate în școlile de meșteri artizani (Meisterschulen), cursuri de meșteri artizani (Meisterklassen), școlile destinate formării meșterilor artizani în sectorul industrial (Werkmeisterschulen) sau școlile destinate formării artizanilor în domeniul construcțiilor (Bauhandwekerschulen), ale căror structură și nivel sunt determinate de dispoziții juridice, de reglementare și administrative. Aceste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229761_a_231090]
-
au o durată de cel puțin 13 ani și includ o formare profesională de 5 ani, finalizate printr-un examen de absolvire a cărui reușită reprezintă dovada unei competențe profesionale; - formări efectuate în școlile de meșteri artizani (Meisterschulen), cursuri de meșteri artizani (Meisterklassen), școlile destinate formării meșterilor artizani în sectorul industrial (Werkmeisterschulen) sau școlile destinate formării artizanilor în domeniul construcțiilor (Bauhandwekerschulen), ale căror structură și nivel sunt determinate de dispoziții juridice, de reglementare și administrative. Aceste formări au o durată totală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229761_a_231090]
-
3 ani de formare în alternanță într-o întreprindere și într-o instituție de învățământ profesional (Berufsschule), finalizați în cele două cazuri printr-un examen și completate cu absolvirea unei formări de cel puțin un an într-o școală de meșteri artizani (Meisterschule), un curs de meșteri artizani (Meisterklasse), o școală destinată formării de maiștri artizani în sectorul industrial (Werkmeisterschule) sau o școală destinată formării artizanilor în domeniul construcțiilor (Bauhandwerkerschule). În cea mai mare parte a cazurilor durata totală a formării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229761_a_231090]
-
într-o întreprindere și într-o instituție de învățământ profesional (Berufsschule), finalizați în cele două cazuri printr-un examen și completate cu absolvirea unei formări de cel puțin un an într-o școală de meșteri artizani (Meisterschule), un curs de meșteri artizani (Meisterklasse), o școală destinată formării de maiștri artizani în sectorul industrial (Werkmeisterschule) sau o școală destinată formării artizanilor în domeniul construcțiilor (Bauhandwerkerschule). În cea mai mare parte a cazurilor durata totală a formării este de cel puțin 15 ani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229761_a_231090]
-
erau agricultori și crescători de vite. Din inventarul cimitirelor descoperite, remarcăm vestimentația, arme, unelte, obiecte de podoabă la femei, produse ceramice și cruci. În cimitirul de la Bandul de Câmpie, într-un mormânt, s-au aflat unelte de argintar-autorii lor erau meșteri locali. Alte descoperiri din perioada stăpânirii gepizilor în Dacia (454-567) s-au făcut la Cipău, pe Mureș-o așezare deschisă tip Morești și cimitir-o așezare din secolul al VI-lea, gepidă probabil, deasupra comunei Porumbenii Mici (jud. Harghita), Sighișoara
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Transilvania, existau ateliere de ceramică la roată rapidă, iar formele acestor vase sunt diverse. S-au descoperit cuptoare de ceramică la Zorleni (jud. Vaslui), la Seliște (Basarabia), Bădeni (jud. Dâmbovița), Bumbești (jud. Gorj), Șura Mică (jud. Sibiu), Sighișoara. Mai erau meșteri constructori zidari, tâmplari, care prelucrau piatra și lemnul (olane, tuburi, cărămizi, țigle), pieile (cojocari), oasele de animale pentru obiecte de uz casnic (piepteni). Apoi, erau răspândite torsul și țesutul practicate de femei în gospodărie-în așezări s-au aflat fusaiole și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la meșterii creștini localnici), rezultă că în zece din cele 13 capitale de district ale Moldovei existau 977 de meșteri și calfe lemnari. Numai în orașul Iași se îndeletniceau cu lemnăria și pietrăria 390 de oameni, dintre care 142 erau meșteri iar 248 calfe. Orașul Botoșani avea 136 de lemnari, Bacăul - 107 lemnari creștini indigeni, Galați, unde funcționa singurul șantier naval al Moldovei, avea 93 de lemnari (fără meșterii evrei și fără supușii străini). Un centru cunoscut și apreciat al meșteșugului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
producție. Sunt foarte puțini meșteri croitori de treapta întâia și a doua și aceștia, în marea lor majoritate, erau sudiți: Botoșani n-avea nici un meșter croitor de treapta întâia sau a doua, la fel Târgul Neamț, Piatra, Bacăul etc. Cei mai mulți meșteri croitori sunt de treapta a treia. Ei lucrează singuri sau au una, două până la cinci calfe, lucrători care, adeseori, sunt chiar membri ai familiei meșteșugarului, ceea ce înseamnă că majoritatea lor se plasează în forma micii producții de mărfuri. În anii1860-1862
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de a treia și 46 calfe. Dintre blănari, numai doi sunt de treapta întâia și numai patru de a doua, 16 de a treia și 130 calfe. Cu excepția blănarilor, dintre care un meșter avea în medie 5-6 calfe angajate, ceilalți meșteri pielari aveau în medie numai câte o calfă, ceea ce înseamnă că mulți dintre ei lucrau singuri, încadrându-se deci în mica producție. În celelalte târguri, raportul între mica producție de mărfuri și cooperația capitalistă simplă nu este în favoarea celei din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vieții urbane, dând târgului și orașului moldovenesc un caracter comercial-meșteșugăresc. În 1850, în cele 44 de târguri și orașe din Moldova viețuiau 6.416 meșteșugari și calfe creștini și 10.509 meșteri și negustori evrei, din care aproximativ jumătate erau meșteri, ceea ce înseamnă că în orașele și târgurile Moldovei existau la jumătatea veacului trecut un număr de cel puțin 12.000 meșteri și calfe. Dezvoltând același calcul aproximativ, rezultă că cele mai evoluate orașe și târguri, din punctul de vedere al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]