671 matches
-
prima jumătate a secolului al XVI-lea. Turnul și biserica mică au ajuns să aibă înfățișarea actuală în anul 1677. Turnul, care seamănă cu Turnul cu Ceas din Sighișoara (forma pe care o avea anterior incendiului din 1676), pe care meșterii făuritori l-au avut ca model, a fost renovat în 1832, dar a fost serios avariat de cutremurul din 1986. Acoperișul Turnului, îmbrăcat în țiglă smălțuită, colorată în diverse culori, are forma unei piramide ascuțite. Dintre obiectele aflate în biserică
Saschiz, Mureș () [Corola-website/Science/300593_a_301922]
-
în urma muncii lor erau valorificate la târgurile care se desfășurau în jurul comunei Livadia. În localitatea vecină Baru erau mai mulți locuitori care se ocupau de confecționarea obiectelor de ceramică și aceștia aveau porecla de ,coadă de laboș” (coadă de cratiță). Meșterii olari din Baru produceau oale refractare de bună calitate și rezistente. În anul 1896 a fost construită Fabrica de Ceramică în Baru, în special datorită îndemânării locuitorilor la practicile de prelucrare a materiei prime și a existenței lutului în solul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
satului.Cneazul Breban deținea la acea dată doi boi, opt porci , un cal și oi. La 1700 satul cumpăra un Chiriacodromion tipărit la Bălgrad,un an mai devreme, pentru biserica din localitate. La 1734 satul înalță actuala biserică de lemn meșteri fiind Nicoară Freanț din satul Agrij din ținutul Sălajului și Petrică Gheorghie Fratele Mândruțului constructorul celei de la Brădet din anul anterior.Biserica semănă cu cea de la Brădet având un plan asemănător dar și câteva elemente care o aseamană cu edificiul
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
în 1936 erau 676 de locuitori toți ortodocși. Satul Valea Neagră de Jos a fost cunoscut în zonă prin două ocupații specifice:spătăritul și olăritul. Prima ocupație se practica pâna în urmă cu 15 ani,în mod curent, de câțiva meșteri cel mai cunoscut fiind Nicoras Terente zis Tere Fanii. Astăzi mai știu să lucreze doi bătrâni, Sabău Ioan și Nicoraș Iustin dar cererea pentru confecționarea spetelor a dispărut datorită industrializării. Olaritul nu se mai practică la Valea Neagră din anii
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
în șezători, organizate îndeosebi lunea și joia, la casele unde erau fete sau feciori. Se adunau seara pe la orele șapte, aducându-și caierele, iar care nu torceau puteau „coase” ori face „ciur” și „cipcă”. Bărbații împleteau ștreanguri din cânepă, ori meștereau obiecte și unelte din lemn. Feciorii mergeau doar să-și petreacă cu fetele. Se mâncau mere padurețe, alune, nuci, poame uscate și grăunțe fierte. Fetele erau permanent încurcate de la lucru de către feciori, care le luau fusele, zicând: , Am mâncat mălai
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
se găsesc peste tot în lumea sașilor acolo unde constructorii mici și fără pretenții le-au înălțat. Portalul principal al fațadei de vest și cel de pe peretele sudic, terminate în arc frânt, constituie tot ce au putut realiza mai bun meșterii pietrari din această zonă. Interesant este că, în ciuda proporțiilor reduse ale bisericii, nu s-a știrbit nimic din înălțimea navei. Nava este întărită la exterior printr-o succesiune de contraforți în trepte, doi perpendiculari pe colțurile fațadei principale și câte
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
American Graffiti, nominalizat la Oscar. Cu mult timp înainte să devină obsedat de realizarea filmelor, Lucas a vrut să fie pilot de curse și și-a petrecut mare parte din anii de școală concurând în circuite neoficiale la bâlciuri și meșterind prin garaje. Totuși, un accident cvasi-mortal cu mașina lui, Autobianchi Bianchina, pe 12 iunie 1962, cu doar câteva zile înainte de absolvirea liceului, l-a făcut să se răzgândească repede. În loc să piloteze, a urmat cursurile Modesto Junior College și mai târziu
George Lucas () [Corola-website/Science/298762_a_300091]
-
au trecut ceale corăbii ce știi și domniia-ta pre Dunăre în sus. I pak să știi că bagă den toate orașele câte 50 de oamini să fie în ajutor în corăbii. I pak să știi cumu se-au prins nește meșteri den Țarigrad (= Istanbul) cum vor treace aceale corabii la locul cela strimtul ce știi și domniia ta. I pak spui domnietale de lucrul lu Mahamet-Beg, cum am auzit de boiari ce sânt megiiaș(i) și de genere-miu Negre, cumu
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
și propriul Sfat suprem, ci chiar și monedă proprie și un ambasador la Veneția. Demn de observat este faptul că atunci când un om de rând izbutea să devină meșter sticlar era înnobilat și înscris în "Cartea de aur" a insulei. Meșterii sticlari din Murano erau considerați egalii celor mai nobile familii din Veneția. Pe de altă parte, ei erau urmăriți în permanență de poliția venețiană și supuși unei legi severe, care interzicea părăsirea insulei și mai ales a domeniilor venețiene. Unele
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
-l dea cu tot felul de soluții. Se tem de tot ce-ar putea să i se întâmple și-l „ambalează” într-o cutie. Angoasa de protecție crește în intensitate și frizează ridicolul. Fapte vitejEști e o cameră a fricilor meșterite sub ochii noștri. Când țipetele se acutizează și siluetele de pe pânza neagră devin din ce în ce mai mari, fricile noastre se amplifică. Le astupăm în borcane și devenim, dintr-o dată, mai liberi. Fapte vitejEști este un spectacol țesut cu finețea și subtilitatea unei
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
Din acest motiv ea și-a lăsat amprenta asupra unor biserici din secolele 18, 19 și chiar 20, ridicate din materiale mai durabile. Dacă modelul arhitectonic nu era impus de ierarh sau ctitori, după exemple moderne, dacă nu se aflau meșteri zidari consacrați sau când lipseau resursele materiale, se apela, în mod firesc, la formele tradiționale, cu structurile problematice ridicate din lemn, precum bolțile și turnurile. Astfel de exemple se regăsesc în toate provinciile, confundându-se uneori cu cele de lemn
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
lui Timuș Hmelnițchi au jefuit biserica, au distrus odoarele și i-au torturat pe călugări. Fiul domnitorului, Ștefăniță Lupu, la rândul lui domn al Moldovei (1659-1661), s-a îngrijit pe cheltuiala sa de pictarea interioară a bisericii, apelând la aceeași meșteri zugravi (printre care și meșterul Ioan Matei) care au pictat și biserica Mănăstirii Golia. O inscripție în limba greacă aflată pe icoana hramului, lucrată în frescă, precizează că pictarea bisericii începuse în 1659: ""Rugăciunea prea iubitorului de Dumnezeu și robului
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
ale Muzeului „Mihai Eminescu”, vizitatorii se mai pot bucura de recitaluri de poezie, expoziții de fotografie și alte evenimente culturale similare organizate de Casa de Cultură „Mihai Ursachi”. În fiecare iunie parcul găzduiește "Târgul Național de Ceramică „Cucuteni”", care adună meșteri olari din toată țara. Începând cu iunie 2015 parcul a devenit o destinație principală pentru activitățile culturale desfășurate în cadrul "Festivalul Florilor de Tei din Iași", eveniment lansat cu sprijinul primăriei în urma incidentului tăierii teilor de pe bulevardul central al orașului, în
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
din Moesia, cele din Rila, din Athos ori Meteore, mânăstirea Sumela din țara Trebizondei, mânăstiri din Palestina, Sinai, Siria, nordul Egiptului ș.a.m.d. Aceste stipendii aveau forme extrem de variate : manuscrise și tipărituri în limbile acelor țări, obiecte de cult, meșteri constructori, sume mari de bani, uzufructul unor moșii din nordul Dunării... Sprijinul românesc a fost esențial pentru supraviețuirea acestor focare de credință și cultură. Iar rezultatele mecenatului românesc pot fi văzute și astăzi, de la steaua de argint de la Betleem (stil
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
cristalizat în epoca lui Ștefan cel Mare. Ctitoria lui Petru Rareș aduce în plus dimensiunile mai mari, tendința de înălțare și de zveltețe. Elemente tipice goticului târziu transilvănean, care pot fi sesizate aici, dovedesc că la construcție au participat și meșteri pietrari din Ardeal. Pictura interioară, realizată la cinci ani după ridicarea bisericii, reprezintă, alături de pictura Mănăstirii Voroneț, un excepțional document artistic al epocii de strălucire spirituală din vremea celor două domnii ale lui Petru Rareș. Tendința de umanizare a figurilor
Mănăstirea Moldovița () [Corola-website/Science/302822_a_304151]
-
Edo, a devenit posibil ca mulți daimyo, samurai, comercianți, orășeni și alte categorii sociale să aibă privilegiul de a admira sau de a poseda un bonsai. În această epocă de lărgire fundamentală a accesului la bonsai, meserii îngust specializate, precum meșteri olari de vase bonsai, și-au făcut apariția. Se presupune că numele de bonsai a început a fi folosit tot atunci. Această artă este încă practicată în China de azi, adeseori sub vechiul nume de "penjing". Deosebirea dintre arborii/arbuștii
Bonsai () [Corola-website/Science/303531_a_304860]
-
zimți sau îngăuriți (de mai jos curs), zarafii fiind la zi cu cel al agioului atunci în floare." În bodegă, ochii copilului sunt atrași de acei "struguri pe funduri de butoaie cu frunze și lăstari de viță", pe care le meșterise cu bricegușul, doar cu câțiva ani înainte, Brâncuși. Încă erau "prietenii lui și tovarăși de slugărie: Livadaru, calfă de tapițer, Gorjanu-stămbarul, tejghetar al "Stelei colorate", Cărămidă-perierul și Grigore, strungar în lemn." Mai era aciuită pe aceeași uliță, a Maicii Domnului
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
I, până în prezent având posibilitatea să conducă peste 100 de vehicule diferite, neluând în calcul bărcile și avioanele. În timpul vacanțelor petrecute la Versoix, Principele Nicolae obișnuia să petreacă ore în șir, în garajul bunicului său, urmărindu-l pe acesta cum meșterea la Jeep-urile din colecție. În dialogul cu istoricul Filip-Lucian Iorga, Nicolae își amintește cum regele i-a permis să conducă una dintre mașinile lui, fiind vorba despre un Ford ce ii aparținuse generalului George S. Patton și care îi
Nicholas Medforth-Mills () [Corola-website/Science/311028_a_312357]
-
cuprinde în continuare și vechea biserică. Biserică se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Începutul acestei biserici este fixat de pisania peste intrare care reține următoarele: ""+ Să să știe și c[e]asta cine au fostu meșteri acești sfi[n]te besiarec[i] Freanț Nicoaria din Agrig[i] și unulu din Chendre a Petri Brudului fec[i]oru Gligorie. Ai d[e] la Is[uș] Hr[istos] 1727"". Meșterii sunt cunoscuți și din inscripția de la biserica de
Biserica de lemn din Fildu de Sus () [Corola-website/Science/309780_a_311109]
-
lemn”. Principala ocupație era să construiască tractorașe, căsuțe din nisip, avioane din lemn, diferite mașinuțe cu motorașe de ceas și îi plăcea să stea de vorbă cu bătrâni și oameni marginalizați. Mai tarziu, fiind elev de liceu, în primul ciclu, meșterește un motor care pornea la o simplă comandă verbală. Încurajat de reacția profesorilor, tânărul va concretiza această idee într-un dispozitiv simplu, ce permitea deschiderea unui garaj de la distanță. În 1956, după o idee năstrușnica din timpul stagiului militar, concepe
Justin Capră () [Corola-website/Science/305011_a_306340]
-
nicovale mici, dălți, pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări, inele, fibule, broșe, catarame; de asemenea, piese de harnașament. Existau adevărate centre meșteșugărești, grupând mai multe genuri de ateliere, printre care era și câte un atelier de orfevrărie; dar existau și meșteri argintari ambulanți, care se stabileau temporar în diferite localități mai mici. Măiestria lor se arăta în piese lucrate cu o fantezie și deosebită finețe: se cunosc încă din secolele IV și III î.e.n. podoabe reproducând prin tehnica ciocănitului imagini de
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
vaselor geto-dace sunt în marea lor majoritate originale. Și dacă la aceasta se mai adaugă și faptul că ceramica fină, cerută de clienții bogați, mai era uneori și pictată cu motive animale sau vegetale (mai rar umane), se constată că meșterii olari din Dacia nu erau întru nimic inferiori meșterilor celorlate popoare antice care la acea dată se aflau pe aceeași treaptă de civilizație. Chiar din perioada secolelor V-IV î.e.n., când repertoriul de forme era încă sărac, apar, lucrate cu
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
lui Dumnezeu; hainele tale erau împodobite cu tot felul de pietre scumpe: cu rubine, topaze și diamante, cu crisolit, onix și iaspis, cu satir, smarald, carbuncul și aur.” (Ezechiel, 28,13) ul s-a numărat printre gemele preferate ale antichității. Meșteri dăltuitori și gravori au sculptat din el căni, potire, vaze, diferite obiecte deco¬rative, menite să înfrumusețeze mesele bogate și ambianța încăperilor. Poetul Al. Macedonski menționează onixul înfățișând un ospăț egiptean din vremea faraonului Ramses: "Dar în sala hipostilă, împrejurul
Onix () [Corola-website/Science/306134_a_307463]
-
a fost un sat destul de mic, construit pe prediul generalului Wellis, comandat al cetății Timișoara, cu puțin pământ și aproximativ 500 de locuitori. Documentar apare menționat în 1728 cu numele de "Neudorf". Începând cu 1732 se populează și cu italieni meșteri mătăsari. În 1796 apar primele însemnări despre Canalul Bega în Freidorf. Starea canalului este descrisă de caporalul pontonier, Franz Ulrichsberger, într-un raport din 20 octombrie 1796, scris la Timișoara în urma unei inspecții întreprinse la ordinul Comandamentului General Militar Bănățean
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
efectuat danii de valori mari este amintită de pisanie familia lui Ilie și Maria Maftei din Slătioara. De asemenea, au făcut donații credincioșii din comuna Boroaia, în frunte cu preotul Alexandru Argatu (fiul părintelui Ilarion Argatu), și cei din Brăila. Meșterii zidari care au construit biserica au fost din comuna Boroaia. Pictura bisericii în tehnica frescă a fost începută în anul 1985 de pictorul bisericesc prof. Constantin Călinescu din Iași (1907-1985) și de ucenica sa, Iulia Handragel din Mălini, iar după
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]