1,793 matches
-
în contexte strict gramaticalizate, în funcție de situația de comunicare, de intenția locutorului, fiind marcată de numeroși indici de științificitate ai tehnicii chirurgicale. Iată câteva exemple (N.M. Constantinescu, coord., 2012): "Incizia paramediană (fig. 11.54 - B săgeata A) este trasată pe marginea medială..."/ Incizia transrectală (fig. 11.54-B săgeata B) este plasată..."/ "Incizia pararectală (fig. 11.54-B săgeata C) etc. Observăm că structura fiecărui enunț respectă topica limbii S+A+P+C și - într-o măsură minimă - liniaritatea clasică a unei definiții de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este caracteristică pentru simptomatologia anevrismului abdominal inflamator [55]. Diagnosticul imagistic se face prin CT sau RMN, acestea arătând o îngroșare severă a peretelui aortic fără a exista calcificări și o fibroză retroperitoneală extensivă. Se constată, de asemenea, o deviere spre medial a ureterelor tractate de inflamația anevrismală și nu laterală ca în cele obișnuite, când sunt dislocate de către anevrism. Intraoperator diagnosticul este ușor de evidențiat, anevrismul având un aspect lăptos, slăninos, cu perete gros ce aderă sever de duoden și o
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
2 - Efectuarea manevrei Kocher Decolarea duodenopancreatică Kocher se efectuează posterior de fascia renală Gerota, până la nivelul flancului stâng al aortei, expunând vena cavă inferioară (VCI), vena genitală dreaptă și vena renală stângă (fig. 308). Tot țesutul adipos și limfatic situat medial de vena genitală dreaptă și anterior de VCI trebuie ridicat împreună cu capul pancreatic. Vasele genitale drepte constituie un reper important, pentru protecția ureterului, care este situat posterior de acestea. Pasul 3 - Disecția pediculului hepatic Disecția pediculului hepatic se începe prin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
de la nivelul anselor jejunale, are traiect posterior de AMS (rareori anterior) și se varsă în VMS la nivelul peretelui său posterolateral drept, primind câteva ramuri de la nivelul procesului uncinat. După disecția completă a confluentului venos portomezenteric, acesta este retractat către medial, iar intervenția continuă cu expunerea peretelui lateral al AMS, la nivelul primilor 3-4 cm de la originea din aortă, și ligatura arterei pancreaticoduodenale inferioare. Este foarte important să se realizeze disecția completă a confluentului venos VMS-VP înainte de a se încerca separarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
de glanda suprarenală stângă și grăsimea perirenală. Dacă tumora invadează capsula posterioară, disecția se face într-un plan posterior de glanda suprarenală stângă și grăsimea perirenală, la nivelul feței anterioare a rinichiului stâng [48]. În SPRAM disecția se realizează dinspre medial spre lateral, spre deosebire de tehnica clasică, cu ligatura precoce a arterei și venei splenice. Amploarea limfadenecotmiei este mai mare comparativ cu tehnica clasică, rezecându-se atât ganglionii peripancreatici (splenici de la nivelul hilului splinei, gastrosplenici, gastroduodenali și infrapancreatici) cât și cei ganglionii celiaci
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
uman, reptila acționând, în termenii lui Junger, ca „un stâlp-frontieră” între neant și creație. De aceea, Uroborosul reprezintă imaginea prefacerii continue a timpului și a vieții, precum șarpele ce se cuprinde pe sine ca început și final al lumii, ființă medială între a fi și a nu fi. Microcos¬mosul are, de asemenea, granițele marcate de prezența ofidiană, căci șarpele crește sub talpa casei, spațiu „bazic” (Vasile Lovinescu), la a cărui temelie se încolăcește, delimitând așezământul în mod magic. Precum dragonul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vigurozitatea acestuia, comparativ cu crapul de cultură de aceași vârstă, care a constituit lotul martor. Dacă la crapul local s-au înregistrat îmbolnăviri cu hidropizie în cca. 20 % din efectiv, crapul transferat de la Nucet nu a făcut boala, deși condițiile mediale au fost identice. In ce privește principalele caracteristici morfologice, reproducătorii celei de a treia generații de reproducere omogenă, crescuți în condițiile Podișului Central Moldovenesc, au avut pentru principalii indici biometrici valorile prezentate în tabelul nr3. Tabel nr. 3. Valorile principalilor
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
poate fi influențat de marimea gonadelor. La puii de crap Topless valorile înregistrate se situează între 17,17 % și 18,67 %, demonstrând o bună carnozitate și o creștere accentuată. Ca și coeficientul Fulton, acest indice poate fi influențat de condițiile mediale, fapt care îi scade valorea de indicator al conformației corporale. In condiții de mediu ideale el demonstrează capacitatea bioproductivă a exemplarelor din populația studiată. In ceea ce priveste valorile coeficientului Fulton ne limităm a semnala că se situează între 3,29
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
ceea ce priveste valorile coeficientului Fulton ne limităm a semnala că se situează între 3,29 (C3+) și 3,68 (femele reproducătoare), dovedind o bună capacitate de creștere. Acest indicator al stării de întreținere este cel mai puternic influențat de condițiile mediale și, prin urmare, prezintă cea mai mare variabilitate. Menționăm că rasa de crap Ropșa atinge rareori valori superioare cifrei 3 pentru acest indicator, din cauza formei foarte alungite a corpului (lungime standard mare). Deci, valorile coeficientului Fulton, în toate cele patru
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de precizie indică o medie bine calculată în cazul în care are valori inferioare cifrei trei, situație în care se afla toți indicii luați în studiu, cu excepția coeficientului Fulton, recunoscut ca având valori foarte variabile, fiind supus direct influenței factorilor mediali. Tabel nr. 8. Calculul statistic al valorilor principalilor indici biometrici. Indicele Vârsta X ± δ ± m m% I.P. C0+ 2,36 0,08 0.014 0,59 I. lc. 27,73 0,86 0,157 0,54 I. lp. 15,26
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
în această perioadă a anului, braconajul nu reprezintă un factor determinant pentru procentele de supraviețuire, așa cum se întâmplă, în unele bazine, pe parcursul perioadei vegetative. Pierderile înregistrate de masa corporală pe parcursul etapei de iernare sunt și mai puternic influentate de condițiile mediale, întrucât ele reprezintă răspunsul duratei de hibernare 131 propriuzisă. Dacă iarna este blândă și temperatura apei nu scade suficient, crapul rămâne activ o perioadă mai îndelungată de vreme și scăderile înregistrate în masa corporală sunt semnificative. In general, aceste pierderi
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
producerea unui număr însemnat de gameți, pentru a crește șansele fecundării ovulelor de către spermatozoizi. De asemenea, acest tip de reproducere este mult mai supusă influenței mediului extern, decât în cazul altor grupe de organisme. Imitarea cât mai fidelă a condițiilor mediale necesare reproducerii a dus la obținerea pontei în condiții de fermă, prin reproducere natural dirijată sau reproducere artificială. In cazul în care nici stimularea cu diferiți hormoni nu induc obținerea pontei, se procedează la secționarea abdomenului reproducătorului respectiv, extragerea gameților
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de asimilare a furajelor mai mare decât a genitorilor de la care a provenit., varietatea de crap fără solzi manifestă un ritm de creștere accentuat, o bună carnozitate și o carne de calitate superioară, având o rezistență sporită la acțiunea factorilor mediali și la acțiunea ecto și endoparaziților, prin protecția imunitară conferită de cantitatea sporită de mucus și structura complexă a epidermei. prin omologare, va fi un produs care va face față cu succes schimburilor de material biologic cu țările din Comunitatea
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
A. CĂILE LEMNISCALE Căile lemniscale sunt În mod clasic admise ca vectori ai senzațiilor tactile și kinestezice. Fibrele celui de al doilea neuron (nucleii Goli și Burdach) se Încrucișează În regiunea bulbară pentru a forma banda lui Reil mediană (lemniscus medial) centrolateral și a ajunge la Nucleul ventro-postero lateral al talamusului (VPL). B. CĂILE EXTRALEMNISCALE Aceste căi sunt clasic admise ca fiind căile conductoare ale senzațiilor termoalgezice. De la cornul posterior, fibrele deutoneuronului Încrucișează linia mediană mai sus cu două segmente (vertebrale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
au traiecte scurte ascendente-descendente făcând sinapsă cu neuroni ai substanței gelatinoase din cornul posterior (Deligne, 1990). Se continuă ascendent cu fibre ce vin din nucleul spinal și chiar din lamina I a cornului posterior și proiectează În nucleul solitar, nucleul medial, formația reticulată laterală, mezencefal și talamus. Tractul conține o importantă componentă peptidergică (neuroni și fibre) ceea ce sugerează existența unei modulări peptidergice ascendente a formațiunilor supraspinale implicate În nocicepție. Leah (1987), arată că 70% din celulele nucleului funiculului dorso-lateral conțin unul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
proiecțiile de la nivelul etajelor nervoase superioare. Astfel sistematizarea somatotopică devine semnificativă prin deplasarea din ce În ce mai laterală a fibrelor ascendente a NTS datorită a noi și noi contingente de fibre din segmente mai rostrale care vin să se plaseze În arii mai mediale ale tractului; ca urmare fibrele sacrate vor ajunge În cea mai laterală și mai superficială poziție iar cel mai profund se vor situa fibrele cu origine În segmentele lombare, toracale și respectiv cervicale. Sistematizarea funcțională, prin care Înțelegem dispunerea fibrelor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
pentru interpretarea durerii, dar nu suficientă În condiții normale (JonesDerbyshire, 1996). Activarea unor structuri precum cortexul anterior cingulat, insula și cortexul prefrontal nu poate fi explicată numai de activarea complexului posterolateral (Vogt, 1987). Proiecțiile spre aceste regiuni pleacă din nucleii mediali talamici și formează baza „sistemului medial al durerii", construcție conceptuală emisă de Vogt (1993). Acest sistem ar Încorpora structuri limbice, talamice și telencefalice implicate În procesarea reacțiilor afectiv-emoționale și motorii care compun comportamentul la durere. Participarea bilaterală a talamusului cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
În condiții normale (JonesDerbyshire, 1996). Activarea unor structuri precum cortexul anterior cingulat, insula și cortexul prefrontal nu poate fi explicată numai de activarea complexului posterolateral (Vogt, 1987). Proiecțiile spre aceste regiuni pleacă din nucleii mediali talamici și formează baza „sistemului medial al durerii", construcție conceptuală emisă de Vogt (1993). Acest sistem ar Încorpora structuri limbice, talamice și telencefalice implicate În procesarea reacțiilor afectiv-emoționale și motorii care compun comportamentul la durere. Participarea bilaterală a talamusului cu activare diferențiată anterior-medială pe stânga, și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cu integrare senzitivă via talamusul posterior drept și integrare emoțională via talamus anterior stâng. Complexul nuclear talamic posterior (NTP) este atât releu cât și arie de proiecție importantă a căilor nociceptive. Nivelul de somatotopie este mai redus În comparație cu VPL. Partea medială a nucleului talamic posterior și a nucleului geniculat magno celular reprezintă o importantă structură talamică modulatoare a nocicepției. Nuclei laminari, paralaminari, limitans și peritalamici Grupul medial de fibre al tractului neo - spino talamic pare a se proiecta În nucleul limitans
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
proiecție importantă a căilor nociceptive. Nivelul de somatotopie este mai redus În comparație cu VPL. Partea medială a nucleului talamic posterior și a nucleului geniculat magno celular reprezintă o importantă structură talamică modulatoare a nocicepției. Nuclei laminari, paralaminari, limitans și peritalamici Grupul medial de fibre al tractului neo - spino talamic pare a se proiecta În nucleul limitans de la frontiera mezencefalo diencefalică și În nucleii intralaminari cu proiecții la rândul lor palidale (nucleii bazali) și nu corticale. Fibrele ascendente puțin mielinizate ale paleo - spino
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
unui centru talamic al durerii, implicat În durerea neurogenă, localizat În nucleul ventro-posterior și a cărui lezare scade influența inhibitorie (antinociceptivă) a unei bucle talamo - cortico - talamice. Se bănuia mai de mult existența unui dezechilibru Între zona laterală și cea medială talamică dată de o dezinhibiție și În consecință o hiperactivitate a talamusului medial. Date experimentale și clinice (Cesaro și colab., 1986-1991) sugerează strânse conexiuni Între aria medială și laterală talamică prin intermediul nucleului reticular talamic cu implicații majore În mecanismul durerii
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și a cărui lezare scade influența inhibitorie (antinociceptivă) a unei bucle talamo - cortico - talamice. Se bănuia mai de mult existența unui dezechilibru Între zona laterală și cea medială talamică dată de o dezinhibiție și În consecință o hiperactivitate a talamusului medial. Date experimentale și clinice (Cesaro și colab., 1986-1991) sugerează strânse conexiuni Între aria medială și laterală talamică prin intermediul nucleului reticular talamic cu implicații majore În mecanismul durerii de natură centrală. În 1994 Jeanmonod și colab., arată că Între nucleul central-lateral
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Se bănuia mai de mult existența unui dezechilibru Între zona laterală și cea medială talamică dată de o dezinhibiție și În consecință o hiperactivitate a talamusului medial. Date experimentale și clinice (Cesaro și colab., 1986-1991) sugerează strânse conexiuni Între aria medială și laterală talamică prin intermediul nucleului reticular talamic cu implicații majore În mecanismul durerii de natură centrală. În 1994 Jeanmonod și colab., arată că Între nucleul central-lateral (CL), ventro posterior (VP) și nucleul reticular talamic (RT) există interconexiuni prin căi reciproce
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
conexiuni mai mult (și difuz) cu măduva spinării și cortexul, decât cu nucleul ventro-posterior (Bentivoglio și colab., 1993). Există dovezi electrofiziologice potrivit cărora durerea de origine centrală are loc În condițiile unei leziuni a sistemelor spino talamic lateral, spino talamic medial, spinoreticular și spino -mezencefalic (Grybels-Sweet, 1989). Date interesante de neurofiziologie a durerii au fost aduse prin tehnica lezării unor structuri nervoase. 1.7 Hipotalamusul Aria pretectală și nucleul posterior al hipotalamusului conțin numeroși receptori opiați și mari cantități de enkefaline
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a monitoriza informațiile din cele două zone. , informații contextuale care să-1 prevină de situațiile periculoase sau să le rezolve. Gabriel și colab. (1980, 1993) găsesc că participarea la funcția de memorie a sistemului hipocampo-temporal provine din interacțiunile dintre lobul temporal medial, cortexul cingulat și circuitele limbico diencefalice. Conexiunile dintre girusul cingulat, insula și circuitele amigdală-hipocamp-lobul prefrontal constituie o rețea În care sunt integrate comportamentul de frică și informațiile contextuale referitoare la durere (Van Hoesen și colab. 1993). Persistă multe neclarități legate
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]