5,397 matches
-
6.1: Meniul Frequencies Figura nr. 6.2: Opțiunea media, mediana și modul Vom da apoi clic pe Continue, apoi OK și vom genera fișierul de rezultate unde vom avea: VARSTA (ani) N Valid 2000 Missing 0 Mean 45,93 Median 44,00 Mode 33 Interpretare. Media =45,93 ani (persoanele intervievate au în medie aproximativ 46 ani). Mediana=44 ani (jumătate din persoanele intervievate au vârsta până în 44 ani și jumătate peste). Modul=33 ani (cele mai multe persoane intervievate au vârsta
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2. Media aritmetică este acea valoare comună pe care ar trebui să o ia fiecare individ din populație astfel încât să se păstreze neschimbată suma valorilor. Indivizii sunt considerați egali în generarea valorii medii. 3. Mediana (Me) este caracterizată prin individul median individul care se găsește la mijlocul șirului de n indivizi din populație așezați în ordine crescătoare sau descrescătoare (n= nr. impar). Mediana este valoarea pe care o ia individul median. Dacă n este par atunci Me reprezintă valoarea individului median plasat
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în generarea valorii medii. 3. Mediana (Me) este caracterizată prin individul median individul care se găsește la mijlocul șirului de n indivizi din populație așezați în ordine crescătoare sau descrescătoare (n= nr. impar). Mediana este valoarea pe care o ia individul median. Dacă n este par atunci Me reprezintă valoarea individului median plasat între n/2 și n/2 +1. 4. Modul (Mo) este valoarea luată cu cea mai mare frecvență. Cu alte cuvinte este valoarea ce caracterizează individul tipic al populației
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
individul median individul care se găsește la mijlocul șirului de n indivizi din populație așezați în ordine crescătoare sau descrescătoare (n= nr. impar). Mediana este valoarea pe care o ia individul median. Dacă n este par atunci Me reprezintă valoarea individului median plasat între n/2 și n/2 +1. 4. Modul (Mo) este valoarea luată cu cea mai mare frecvență. Cu alte cuvinte este valoarea ce caracterizează individul tipic al populației. Poziționarea celor trei indicatori de poziție poate fi ușor vizualizată
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
patru părți egale. * Cuartila inferioară este prima cuartilă în ordine ascendentă de aranjare a datelor. Se notează cu Q1 și ne arată până la ce valoare sunt distribuite primele 25% din valori. * Cuartila mijlocie, reprezintă jumătatea seriei și este identică cu mediana, cuartila putând fi calculată în același mod ca și aceasta. Se notează cu Q2 (Q2=Me) și ne arată până la ce valoare sunt distribuite primele 50% din valori. * Cuartila superioară reprezintă trei sferturi în ordine ascendentă a datelor. Se notează
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se abate mai mult la stânga sau la dreapta sau este mai plată sau mai ascuțită. Cu cât valorile acestor indicatori sunt mai apropiate de valoare zero cu atât distribuția variabilei este mai aproape de distribuția normală, fiind simetrică față de medie (media=mediana=modul) O distribuție simetrică este atunci când observațiile din dreapta mediei sunt identice cu cele din stânga ei. Curba normală, o distribuție în formă de clopot, este simetrică dar nu toate distribuțiile simetrice sunt normale. O distribuție poate fi oblică la stânga și atunci
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de variație calitativă. În plus unii autori folosesc ca indicator al tendinței centrale și mediana. Dar apar erori la interpretare deoarece este greu de identificat, rezultatul este imprecis. Cât de mulțumit sunteți de sănătate dvs.? N Valid 1998 Missing 2 Median 3 Mode 3 Modul are valoarea 3 iar acest lucru indică că răspunsul cel mai frecvent în rândul persoanelor intervievate este categoria codată cu valoare 3, adică cele mai multe persoane au declarat că sunt destul de mulțumiți de starea lor de sănătate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
lua orice valoare într-un anumit interval, nu se vor folosi tabele de frecvențe ci doar grafice de tip "histogramă" sau "scatter". Indicatori ai tendinței centrale Cât(e) ha de pământ aveți? N Valid 738 Missing 1262 Mean 2,1858 Median 1,5000 Mode 1,00 Percentiles 25 0,8000 50 1,5000 75 3,0000 Interpretare. Media = 2,18 ha; persoanele intervievate au în medie aproximativ 2,18 hectare de pământ. Mediana = 1,5 ha; jumătate din persoane au până
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
hectar jumătate de pământ. Modul = 1; cele mai multe persoane au un hectar de pământ. Cuartila 1 (Q1) = 0,8 ha; 25% dintre persoane au până în 0,8 ha de pământ restul au peste 0,8 hectare de pământ Cuartila 2 (Q2) = mediana =1,5 ha Cuartila 3 = 3 ha; 75% dintre persoane au până în trei hectare de pământ restul au peste 3 hectare de pământ. Măsuri multiple Cât(e) ha de pământ aveți? N Valid 738 Missing 1262 Percentiles 10 0,3000
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport Tabelele pentru astfel de variabile se pot realiza din meniul COMPARE MEANS adăugând variabila cantitativă la Dependent, iar cea nominală la Independent. Apoi, intrând la Options se poate bifa Mean, Median sau oricare altă funcție. Va rezulta următorul tabel: Report Mean Credeți ca în tara noastră lucrurile merg într-o direcție buna sau într-o direcție greșita? Vârsta (ani) Direcția este buna 43,15 Direcția este greșita 47,38 Total 45
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Distribuția de eșantionare a lui H este determinată și de numărul de grade de libertate, gl= numărul de grupări -1. 7.8.2.2. Testul medianei Acest test verifică dacă eșantioanele independente comparate diferă din punctul de vedere al valorii mediane a variabilei testate. Se determină valoarea mediană pentru seria de date unită și apoi se construiește un tabel de contingență unde coloanele reprezintă eșantioanele comparate și cele două linii frecvența valorilor aflate sub și deasupra medianei pentru fiecare eșantion în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
determinată și de numărul de grade de libertate, gl= numărul de grupări -1. 7.8.2.2. Testul medianei Acest test verifică dacă eșantioanele independente comparate diferă din punctul de vedere al valorii mediane a variabilei testate. Se determină valoarea mediană pentru seria de date unită și apoi se construiește un tabel de contingență unde coloanele reprezintă eșantioanele comparate și cele două linii frecvența valorilor aflate sub și deasupra medianei pentru fiecare eșantion în parte. În final se aplică testul (Hi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Proporția persoanelor care nu se așteaptă să supraviețuiască vârstei de 60 ani Nivelul de educație Ponderea populației adulte (de 15 ani și peste) analfabete Standardul de viață Proporția persoanelor care se află sub pragul sărăciei stabilit la 60% din venitul median disponibil pe adult Excluderea socială Rata șomajului pe termen lung (12 luni și peste) 9.3. Construirea indicilor Indicii empirici, de regulă, pot fi simple sume ale valorilor observate pentru un indicator anume sau valori medii, mediana etc. Alteori sunt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
5: Opțiunea COMPUTE pentru indicele risc de tip sumativ Indicii sunt variabile măsurate la nivel metric și, prin urmare, pentru descrierea acestora se vor folosi indicatori precum, media, mediana, modul. Statistics risc N Valid 974 Missing 238 Mean 6,9682 Median 7,0000 Mode 6,00 În concluzie, putem afirma că românii (baza de date este reprezentativă pentru populația României) nu au o deschiderea prea mare pentru situațiile de risc, scorul de 6,96 plasându-se la mijlocul scalei indicelui, unde 3
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
stabilesc În interiorul grupului se traduc prin Împărtășirea, reutilizarea și generarea de noi valori. În ceea ce privește managementul, aplicarea gestionării cunoașterii a condus Compania Fujitsu la Înlocuirea modelului ierarhic tradițional top-down cu o focalizare pe managementul intermediar (middle management). Pornind de la acest eșalon median, se dezvoltă o abordare orientată În sus și În jos (up and down). Managementul intermediar determină soliditatea și consolidează dinamica ansamblului, asigurând participarea tuturor În slujba finalităților urmărite de Fujitsu. Sursă de competitivitate esențială, cunoașterea este sistematic acumulată și Împărtășită
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
reorientare. Acest model presupune parcurgerea următoarelor etape: 1. listarea unei singure liste a factorilor interni principali; 2. acordarea unor ponderi acestor factori, astfel încât suma ponderilor să fie 1; 3. acordarea unor punctaje pe o scară ce are „0” ca punct median. Punctajele cu „-” semnifică faptul că factorul intern considerat reprezintă o slăbiciune a organizației, iar cele cu „+” au semnificația contrară; 4. calcularea unui scor total, ca sumă a produselor dintre punctajele acordate și ponderile factorilor considerați. Cifra obținută reprezintă rezultanta coordonatelor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pe axa SW, adică pe axa Ox; 5. listarea unei singure liste a factorilor externi principali; 6. acordarea unor ponderi acestor factori, astfel încât suma ponderilor să fie 1; 7. acordarea unor punctaje pe o scară ce are „0” ca punct median. Punctajele cu „-” semnifică faptul că factorul respectiv este considerat o amenințare, iar cele cu „+” au semnificația contrară; 8. calcularea unui scor total într-un mod similar celui de la punctul 4. Cifra obținută reprezintă coordonata pe axa OT, adică pe axa
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
liste, jumătate dintre elemente sunt considerate a avea valori favorabile (pozitive) pentru intenția strategică a managerului-patron. Folosind această bază de elemente, se realizează ambele variante ale analizei SWOT. Pentru varianta cantitativă, se alege o scalare a elementelor cu o valoare mediană și cu cinci trepte. Un element de mediu intern cu valori pozitive ale punctajului acordat va fi considerat o forță (un punct forte), iar cu valori negative, o slăbiciune (un punct slab). În mod similar se raționează și pentru mediul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de alții. Comparați între ele rezultatele obținute, apoi faceți comparația cu cele obținute la problema anterioară. Explicați rezultatele! 4. Determinați poziția competițională a unei firme cunoscute pe baza analizei forțelor și slăbiciunilor (SW) utilizând: • un sistem de etalonare cu punct median (vezi modelul cantitativ și considerațiile privind etalonarea în studiul portofoliului de afaceri); • un sistem de referință constituit din industria din care face parte firma; • o grupare pe baze funcționale (producție, financiar, personal etc.) a factorilor analizați. 5. Formulați pe baza
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pe care le generează. Identificarea implică și definirea originii și a evoluției acestor elemente. 2. Identificarea profilul cultural inițial: se stabilește un „profil” pe baza unei liste de elemente culturale organizaționale distinctive. „Profilul” înseamnă poziționarea pe o scară cu punct median conform celor trei stări (de principiu) raportate la strategia propusă (Thévenet, 1986). Figura 8.1 Existența elementelor bine diferențiate se determină prin observații directe și prin intervievarea membrilor organizației. Înscrierea pe o scară cu mai multe trepte presupune fixarea unor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și prin intervievarea membrilor organizației. Înscrierea pe o scară cu mai multe trepte presupune fixarea unor elemente de etalonare reprezentate de reperele oferite de alte organizații. În practică, poziționarea se face pe o scară în trei (cinci) trepte cu punct median (figura 8.1) după o evaluare sumară, fără realizarea unei structuri-etalon riguroase. 3. Analiza elementelor nivelului invizibil ale profilului cultural inițial: se apreciază alte caracteristici ale culturii organizaționale, cum ar fi: • tendința spre schimbare; • modul de funcționare al organizației; • modul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
motivația este relativ confuză (nu s-a stabilit dacă atașamentul se datorează atracției exercitate de firmă, lipsei altor posibilități de muncă sau avantajelor date de produs). 2.Pentru realizarea profilului cultural, se utilizează o scară în cinci trepte cu punct median: • +2: element ce ajută noua strategie, se valorifică neschimbat; • +1: element ce ar putea ajuta noua strategie, se adaptează și se valorifică; • 0: element neutru (nu există într-o formă identificabilă sau utilizabilă); • -1: element necesar, dar existent într-o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
elemente culturale simbolice - eroi, emblemă etc. (vezi lista anterioară) - pentru o organizație dată și detaliați conținutul acestora. 2. Studiați comparativ un set de elemente culturale simbolice ale unui grup de organizații cunoscute. Realizați o poziționare pe o scară cu punct median a elementelor de același tip, dar aparținând unor organizații diferite. 3. Care considerați că sunt caracteristicile și elementele culturii organizaționale ce împiedică realizarea unei strategii de diversificare a unei organizații cunoscute? Explicați mecanismul care generează disonanța cultură/strategie în aceste
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ajuns o „stea” a managementului strategic. Deși este relativ simplă, pentru o utilizare eficientă a matricei trebuie să se țină seama de o listă minimală de detalii tehnice legate de reprezentare: a) Rata de creștere a pieței are ca punct median teoretic 10%. În practică, acest punct trebuie adaptat caracteristicilor economiei din care fac parte industriile pentru care se marchează poziția afacerilor firmei de studiat. În caz contrar, funcția esențială a acestui punct de a diviza afacerile în două grupe - cu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
față de anul anterior. Pentru o situație dinamică, rata de creștere luată în considerare va fi o medie anuală pentru perioada avută în vedere (Atamer și Calori, 1993). În cazul în care industriile analizate implică mai multe țări, atunci valoarea punctului median trebuie să ia în considerare ratele de creștere a acestor industrii, dar și media specifică țărilor respective raportată la cea a țării firmei-mamă. În fond, pentru o investiție se caută un randament cât mai bun. b) Limitele extreme ale ratei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]