1,562 matches
-
un anumit grad de exprimare în procesul de cunoaștere, evidențiind caracterul interacționist între obiect și subiectul cunoscător. b) Dialogica presupune existența a două forme contrare ale cogniției, potrivit formulei lui Pascal: "toate lucrurile sunt cauze și cauzante, completate și completante, mediate și imediate". Această caracterizare dialogică a realului cognoscibil trebuie să fie postulată fenomenologic prin interacțiunile sincronice și diacronice, organizate și organizante, trăsături de bază care duc la modelarea realității și la acțiuni care exprimă cunoașterea fenomenelor. c) Caracterul recursiv al
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
poeziei tocmai „valențele pentru a căror lipsă Platon o condamnase”2. În mod similar, Benjamin stăruie asupra importanței „sensului ascuns”3 (e#n u#ponoivaiz), stabilind totodată o distincție importantă, aceea între adevărul nemijlocit (posibil în cazul numelor) și cel mediat (prin interpretare), în cazul ficțiunii și al celorlalte arte: Recunoașterea implicată de mimesis este fie a ceea ce este adecvat, fie a adevărului sau adecvării ca atare. Avem de-a face, așadar, fie cu recunoașterea faptului că numele ar numi ființa
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
reflexiv în interiorul semnificației, așa cum ne obligă o minimă rigoare (ar fi cu totul inadecvat să vorbim despre tranzitivitate ca despre o dimensiune exterioară literaturii, din moment ce nu este exterioară limbajului), și nu uităm nici o clipă că funcția de reprezentare este una mediată (verba significant res mediantibus conceptibus, afirmau deja filosofii scolastici)220, atunci cu greu am putea susține că discursul transparent potențial, acela care lasă vizibilă semnificația, ar înlesni într-o măsură oarecare accesul la lucrurile înseși. Funcția referențială, deși nu mai
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
plasticitatea lui, nu conduce neapărat la tulburări ireversibile de Învățare, deci nu justifică excluderea unui copil din școala obișnuită (mulți copii cu tulburări minore de dezvoltare ajung În școli speciale, iar cauza acestei situații este sărăcia experiențelor lor de Învățare mediată); - situația socioeconomică dezavantajoasă, care diminuează substanțial nivelul stimulării necesare unui copil aflat În situația de a Învăța să Învețe și de a acumula noi cunoștințe și deprinderi. Dintre cele mai importante repere teoretice și argumente psihopedagogice ale educației integrate/incluzive
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
componentele emoționale și motivaționale ale procesului de Învățare sunt privite ca niște componente naturale și facilitatoare În Învățare, iar atitudinea pozitivă a profesorului constituie un factor-cheie al procesului de dezvoltare cognitivă. În această categorie putem include: - teoria experienței de Învățare mediată (MLE) a lui Feuerstein, care oferă un bogat instrumentar de stimulare cognitivă, cunoscut În literatura de specialitate ca instrumental enrichment (Îmbogățire instrumentală); - teoria lui VÎgotski - teoria socioculturală a dezvoltării cognitive; - teoria lui Lipman privind programele de stimulare a copiilor; - modelul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
extrem, după cum ne stă în obicei să procedăm cu lucrurile, tehnologia ne privează de genul de comunitate autentică, esențială pentru noi ca ființe inerent sociale" (pp. 156-157). În același timp, ne atenționează autorul nord-american, "cu atât de numeroase interacțiuni umane mediate acum de un soi de interfață tehnologică, fie ea telefon sau computer, contactele dintre oameni își pierd intimitatea necesară spre a forma relații individuale și, mai departe, comunități" (2009, p. 155). Pe scurt, "în societatea noastră, accelerat tehnologică, devenim prea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în Bucovina, sub sceptrul austro-ungar, sinagoga evreiască are mai multă autonomie decât biserica romînului? Căci dacă evreul are rabin, și-l alege singur, dacă are școală jidovască, își caută singur de dânsa. Dar dacă îi trebuiește românului preot, îl numește (mediat) guvernul de la Viena; dacă biserica lui are avere, o administrează tot guvernul de la Viena; dacă are școală, profesorii sunt numiți tot de guvernul de la Viena. Și cu toate acestea Bucovina n-au fost luată cu sabia, ci din contra prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noțiunea de ,,ecosistem” se aplică atât organizației cât și mediului exterior al acesteia, care include organizația respectivă. Deci noțiunea de ecosistem complex coevolutiv este una de interacțiuni și relații intricate și încrucișate și de influențe multidirecționale, atât directe cât și mediate. Conectivitatea și interdependența propagă efectele acțiunilor, deciziilor și comportamentelor prin ecosistem, dar această propagare sau influență nu este uniformă și depinde de gradul de conectivitate. 5.2.3. Structuri disipative, funcționarea-departe-de*echilibru și istoria Un alt concept cheie în definirea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
narează nu atât cu obiectivitate, cât prin ignorarea subiectivității. Neintrând În calculele inițiale ale scriitorului, autoportretul se va releva, așadar, numai prin accident. Ieșirea din cursivitatea cotidianului va avea loc printr-o fractură, prin violentarea (pe cale directă, ori prin inducție mediată) a linearității, a uniformității - prin absența asperităților, dar și prin monotonia Întâmplărilor multiplicate la nesfârșit ale existenței zilnice. Această ieșire din normă nu este asimilabilă Întotdeauna accidentului. Dar ea presupune de fiecare dată posibilitatea obiectivării autorului de jurnal. Deși ni
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
prindă ființă tocmai opunându-se realității care l-a creat. Material și imponderabil În egală măsură, el instituie și ordonează o lume. E un fond fără formă, posibilitatea Însăși devenită real. Din perspectiva unei filozofii a creației, jurnalul e reflecția mediată a conglomeratului de senzații și imagini numit realitate. Orice jurnal dobândește o identitate materială, o formulă care-l face inconfundabil și, În același timp, irepetabil. S-a observat de multă vreme (Béatrice Didier 1, Michel Foucault 2) că principalul adversar
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
lui Carnap, semnificatul lui Saussure, modul în care este dat obiectul (cf. și A. Boboc, 1997:32). De asemenea, obiectul în semioză (obiectul imediat) nu se confundă cu obiectul în afara semiozei (obiectul dinamic): "representamen-ul referă nemediat la obiectul nemediat și mediat la obiectul natural" (G. Deledalle apud A.Boboc, 1997:36). Ceea ce este fundamental în teoria peirciană este pe de o parte caracterul ternar al semnului și pe de altă parte faptul că semnul (natural sau artificial) nu este o specie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
definiții de accesibilizare și în ultimă instanță corespondenții intraductibili din limbi străine (latină, engleză). Logician și filosof profund, Peirce introduce nuanțări subtile la fiecare componentă a triunghiului semiotic. Astfel obiectul este subcategorizat în imediat (obiectul în semn) și dinamic (obiectul mediat sau real pe care semnul îl indică, iar interpretul îl descoperă prin experiență colaterală). Bazîndu-se pe cele trei principii categoriale, Peirce distinge interpretantul imediat sau emoțional, investit cu o potențialitate se-mantică; interpretantul dinamic sau energetic, ca efect direct al
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
condiții favorabile pentru implicarea directă în rezolvarea de probleme reale, în formularea de întrebări și ipoteze de soluționare, de interpretări și argumentări proprii, în participarea la dezbateri. • Metoda îmbogățirii instrumentale a cunoașterii (Programul R. Feuerstein) valorifică tezele privind rolul învățării mediate, a posibilității de modificare a modului de cunoaștere și a creșterii potențialului de învățare, chiar în cazurile de relativă dezvoltare cognitivă inițială. Atunci se oferă suplimentar și în variate combinații: instrumente, materiale, modele de acțiune, informații, criterii, sarcini ș.a. Ele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Fontanille ([1991] 1997) își modelează metodologia folosind unități lingvistice (aspectualizarea 14, modalitatea 15) și fenomenologice (experiență, corpul uman). Pornind de la axa căutării, unde un S (subiect) este în căutarea unui O (obiect), Greimas și Fontanille consideră că această relație este mediata de corp, pe care Merleau-Ponty îl considera "o sursă fenomenologica", ceea ce subliniază importanța corpului uman că sursa a multor relații ontologice stabilite între ființe. Plasând experiență drept element-cheie al fenomenologiei, Heidegger (apud Hâim, Shlomit 2004: 69) consideră că "o persoană
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
be manifested by action, reaction, causality, reality, actuality, or factuality. Layer of meta-metaforms: connectors between already-existing metaforms to abstractions. They should be understood în culture-specific ways, implying indexicality în reference Thirdness: the mode of being of signs, în that signs mediate relations between their objects and their interpretants. It may be manifested by representation, thought, continuity, order, unity, or generality Layer of metasymbols: traces to a culture's historical past, being governed by conventions. A spațial semiotic grammar This necessary interdependence
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Concluzii / 229 Capitolul IX. CONCLUZII CU PRIVIRE LA COMUNITĂȚILE VIRTUALE RELIGIOASE DE LIMBA ROMÂNĂ / 233 BIBLIOGRAFIE / 237 ANEXA NR.1. CHESTIONAR "IMPACT CVR" / 248 Argument Apariția și dezvoltarea spațiului virtual pe suport tehnologic au marcat nașterea unei noi modalități de interacțiune umană mediată computerizat ce a condus la posibilitatea constituirii unor forme de organizare socială care permit interrelaționarea indivizilor în lipsa contactului direct, "față în față", denumite comunități virtuale. Ideea unei comunități virtuale nu este nouă, dar apariția și dezvoltarea tehnologiei informației au condus
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de experți, comunitățile virtuale și-au demonstrat aplicabilitatea într-o varietate de domenii ale existenței individuale și sociale. Astăzi comunicarea online cu persoane aflate în locuri îndepărtate ale planetei sau atașamentul afectiv față de un grup constituit exclusiv pe baza schimburilor mediate computerizat reprezintă fapte obișnuite din existența individului, pentru care comunitățile virtuale au devenit o extensie naturală a organizărilor sociale din spațiul real. În acest context, fenomene cu caracter social ca negocierea, colaborarea, conflictul, comportamentele antisociale, stabilirea spațiului personal și a
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
are șansa de a fi cunoscută și îmbrățișată de un număr impresionant de persoane. Între redefinirea spațiului virtual ca spațiu sacru și demonizarea acestuia ca sursă a frivolizării manifestărilor religioase, comunitățile de credincioși care au ales o formă de comunicare mediată computerizat au găsit strategii de adaptare la noile condiții și s-au dezvoltat într-un ritm demn de era informațională. În anul 2000, mai multe persoane utilizau Internetul în scopuri spirituale și religioase decât pentru operațiuni bancare sau servicii matrimoniale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
este utilizat ca echivalent pentru diferitele forme de grupuri a căror interacțiune este mediată prin intermediul calculatorului. A doua abordare afirmă că din punct de vedere sociologic comunitățile virtuale sunt noi forme de comunitate create prin intermediul utilizării variantelor diferite de comunități mediate computerizat. Ambele abordări ale definirii comunităților virtuale evidențiază faptul că acestea sunt mai mult decât o serie de mesaje mediate computerizat și le plasează în categoria structurilor sociologice. În relație cu spațiul virtual, Fernback și Thompson (1995) definesc comunitățile virtuale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
că din punct de vedere sociologic comunitățile virtuale sunt noi forme de comunitate create prin intermediul utilizării variantelor diferite de comunități mediate computerizat. Ambele abordări ale definirii comunităților virtuale evidențiază faptul că acestea sunt mai mult decât o serie de mesaje mediate computerizat și le plasează în categoria structurilor sociologice. În relație cu spațiul virtual, Fernback și Thompson (1995) definesc comunitățile virtuale drept "relații sociale construite în cyberspațiu prin intermediul contactului repetat cu un spațiu specific care este delimitat simbolic printr-un subiect
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în cyberspațiu prin intermediul contactului repetat cu un spațiu specific care este delimitat simbolic printr-un subiect de interes". Hagel și Armstrong propun o abordare economică a noțiunii de comunitate virtuală ca instrument de marketing. Ei definesc comunitățile virtuale ca "spații mediate computerizat în care există o integrare a conținutului și comunicării, cu accent pe conținutul generat de membri" (1997, p. 17). Una dintre definițiile mai recente, care oferă un bun cadru pentru delimitarea obiectului cercetării, îi aparține lui Porter (2004): "Comunitățile
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de indivizi sau parteneri de afaceri ce relaționează în jurul unui interes comun și în care interacțiunea este, cel puțin parțial, susținută sau mediată de tehnologie și ghidată de protocoale sau norme". Includerea variantei în care comunitățile virtuale pot fi parțial mediate computerizat extinde definiția asupra unei serii de structuri și interacțiuni sociale care nu se încadrează în tiparul comunităților online, al căror specific este desfășurarea activității exclusiv pe Internet. Încadrându-se într-un tip similar de abordare, Jones (1997) propune o
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
este ilustrată ea în definiția anterioară. Caracteristica esențială a grupurilor sociale primare, care se menține în spațiul virtual, este interacțiunea dintre membri, cu toate implicațiile sale. Cerința unui nivel minim de interacțiune permite excluderea unei varietăți de clase de comunități mediate computerizat din cadrul comunităților virtuale. De exemplu, o adresă de e-mail în care participanții primesc știri și informații, dar nu sunt capabili să poarte discuții interactive cu ceilalți membri nu poate fi clasificată drept o comunitate virtuală. c. Varietatea persoanelor care
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
o descriu ca "un cluster de sate electronice care trăiesc pe internet". d. Un spațiu public virtual comun, în care are loc o parte semnificativă dintre interacțiunile membrilor Din perspectiva cyber-arheologiei, pentru delimitarea spațiului virtual comun, cercetătorii din domeniul comunităților mediate computerizat studiază mesajele postate, structurile și conținutul website-ului (Jones, 1997). Structura spațiului virtual comun este eterogenă, de natură intelectuală și socială. Această condiție a comunităților virtuale religioase include necesitatea existenței unui suport tehnic care să le asigure continuitatea în cyberspațiu
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
lucrare din 2004, sugerează studierea comunităților virtuale ca operând cu "forme de mediu emergente numite cadre comportamentale virtuale (virtual behavior settings). Acestea sunt create prin interacțiuni împărtășite ale membrilor și prin dezvoltarea unui simț al spațiului sau "locului" în comunitățile mediate computerizat" (2004, p. 2). Această abordare a comunităților virtuale are la bază noțiunea de sentiment psihologic al comunității, ce este definit ca "sentimentul membrilor de atașament emoțional împărtășit, apartenență, influență, integrarea și împlinirea nevoilor, care face comunitatea diferită de un
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]