1,871 matches
-
Techno-scientific activity and war: A yearly time-series analysis, 1500-1903 A.D.”, Scientometrics, 2, pp. 251-255. Simonton, D.K. (1980b), „Thematic fame and melodic originality in classical music: A multivariate computer-content analysis”, Journal of Personality, 48, pp. 206-219. Simonton, D.K. (1980c), „Thematic fame, melodic originality, and musical Zeitgeist: A biographical and transhistorical content analysis”, Journal of Personality and Social Psychology, 38, pp. 972-983. Simonton, D.K. (1983a), „Dramatic greatness and content: A quantitative study of eighty-one Athenian and Shakespearean plays”, Empirical Studies of the Arts
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
MA. Simonton, D.K. (1984e), „Is the marginality effect all that marginal?”, Social Studies of Science, 14, pp. 621-622. Simonton, D.K. (1984f), „Leaders as eponyms: Individual and situational determinants of monarchal eminence”, Journal of Personality, 52, pp. 1-21. Simonton, D.K. (1984g), „Melodic structure and note transition probabilities: A content analysis of 15, 618 classical themes”, Psychology of Music, 12, pp. 3-16. Simonton, D.K. (1984h), „Scientific eminence historical and contemporary: A measurement assessment”, Scientometrics, 6, pp. 169-182. Simonton, D.K. (1985), „Quality, quantity, and
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Journal of Personality and Social Psychology, 62, pp. 5-17. Simonton, D.K. (1992c), „The social context of career success and course for 2,026 scientists and inventors”, Personality and Social Psychology Bulletin, 18, 452-463. Simonton, D.K. (1994a), „Computer content analysis of melodic structure: Classical composers and their compositions”, Psychology of Music, 22, pp. 31-43. Simonton, D.K. (1994b), Greatness: Who makes history and why, Guilford, New York. Simonton, D.K. (1995a), „Behavioral laws in histories of psychology: Psychological science, metascience, and the psychology of science
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Încadrarea textului în lirica peisagista insistând pe reliefarea dominantei vizuale, gama cromatică, dinamismul conferit de prezență verbelor b. Inducerea mesajului subliminal Sublinierea ideii - melodia comunica, dezvăluie stări de spirit, sugerează imagini și declanșează emoții c. Extinderea percepției prin audierea fragmentului melodic (corelarea imaginației cu senzația auditiva). Formulări pentru elevi: Descoperiți imaginea toamnei în pasajul muzical audiat! Notați titlurile imaginilor sugerate din anotimp! Notați ideile ce vă vin în minte pe parcursul melodiei, corelând cu versurile poeziei citite. Interpretarea datelor obținute confirmă ideea
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Notați titlurile imaginilor sugerate din anotimp! Notați ideile ce vă vin în minte pe parcursul melodiei, corelând cu versurile poeziei citite. Interpretarea datelor obținute confirmă ideea muzicalității textului liric, dar mai ales corelarea vizualului cu auditivul „forță de sugestie a liniei melodice”. Copiii „au văzut zborul către cerul cenușiu, frunzele arămii, lumina soarelui, dansul frunzelor și al vântului subliniind dinamismul tabloului, dar au creionat și imagini artistice (personificări) că : ”trece un fir de vânt și invită frunzele la dans”; „vântul poartă pe
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Iașul literar” (1965), iar editorial, cu volumul Balerina de fier, apărut în 1970. În versurile din Balerina de fier I. se definește ca un poet descriptiv animat de o vagă neliniște, fără o viziune proprie. Poemele, majoritatea pasteluri, sunt construite melodic, pe o structură muzicală repetitivă, apropiată de cea a baladelor minulesciene. Prozodia e tradiționalistă (versuri scurte, fără ingambament, rimate), notația descriptivă (inclusiv la nivel lexical) depășește rar pragul unui lirism factice, convențional. De cele mai multe ori imaginile se nasc prin asociații
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
Prima carte a lui L., monografia Poezia lui Marcel Breslașu (1959), îl așază între criticii literari ai primului val proletcultist. Supralicitat apologetic, conceptul poetului-militant este aplicat inadecvat, analiza textului și considerațiile interpretative lipsesc, iar câteva aprecieri pertinente referitoare la ascendența melodică din poezia lui Breslașu sunt minate de un limbaj precar, emfatic și găunos (,,zguduitorul cânt de leagăn” ș.a.). La fel se întâmplă și în ,,materialul documentar” din Poezia tinereții avântate: Nicolae Labiș (1966), unde sporadicele note critice cu o amprentă
LUCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287858_a_289187]
-
lui, accesele de exasperare, amărăciunea persistentă ar lăsa să se întrezărească în stihuitorul bihorean un depresiv. Unele poezii, puse pe muzică, s-au cântat o vreme. Dintre acestea, La vin, creația cea mai populară a lui S., în versiunea ei melodică, îi atrăsese atenția lui Mihai Eminescu. Repere bibliografice: Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 25-29; Vasile Vartolomei, Veche cultură românească în Țara Biharei, Cluj, 1941, 70-73; Vasile Bolca, „Lepturiștii” din Oradea, Sibiu, 1943, 28-29; Dicț. lit. 1900, 780. F. F.
SFURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289660_a_290989]
-
Mi, Do, pledează pentru educarea reală a capacităților interpretative ale elevilor, în defavoarea unei excesive teoretizări, prin intermediul următoarelor secvențe: Cântarea vocală deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicția, respirația corectă) deprinderi de cântare în colectiv *Cântarea instrumentală jucării muzicale instrumente muzicale melodice și de percuție Ritmul Tactarea măsurii Duratele de pătrime, optime, doime și pauza de pătrime, structuri ritmice Măsura de 2/4 Melodia *Sunetele La, Sol, Mi, Do Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul, versul) Elemente de construcție a
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
măsurii Duratele de pătrime, optime, doime și pauza de pătrime, structuri ritmice Măsura de 2/4 Melodia *Sunetele La, Sol, Mi, Do Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul, versul) Elemente de construcție a melodiei: început, sfârșit, repetiții *Improvizația melodică pe o temă muzicală dată Timbrul Sunete vocale-instrumentale Vocea de adult și de copil, vocea de bărbat și de femeie Solistul și corul Pianul, vioara. Genuri muzicale de factură cultă: valsul, rapsodia. Interpretarea Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist - cor, lanț
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
Tempo: repede - lent Mișcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de caracterul muzicii¸ mișcarea de dans Cântarea vocală deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicția, respirația corectă) deprinderi de cântare în colectiv Cântarea instrumentală jucării muzicale instrumente muzicale melodice și de percuție Ritmul Duratele de pătrime, optime, doime, doime cu punct și pauza de pătrime Măsura de 2/4, ¾ Melodia Sunetele La, Sol, Fa, Mi, Re, Do Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul, versul) Elemente de construcție
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
pătrime, optime, doime, doime cu punct și pauza de pătrime Măsura de 2/4, ¾ Melodia Sunetele La, Sol, Fa, Mi, Re, Do Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul, versul) Elemente de construcție a melodiei: început, sfârșit, repetiții *Improvizația melodică pe un text dat, prin continuarea melodiei Timbrul Sunete vocale-instrumentale Orchestra și corul Pianul, vioara, trompeta* și naiul Genuri muzicale Genuri ale folclorului ocazional: colinda și cântecul propriu-zis din zonă* Genuri muzicale de factură cultă: menuetul, hora Interpretarea Procedee armonico-polifonice
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
o exerciții de sinteză (recapitulative). II. După domeniul educației muzicale, în: o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor ritmice: exerciții de ritmizare, de tactare, de recunoaștere a ritmului, de citire ritmică, de dirijare; o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor melodice: exerciții de memorare, de intonare melodică, de recunoaștere a tronsoanelor melodice; o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor de cântare expresivă (în nuanțele și tempoul adecvat conținutului cântecelor); o exerciții destinate însușirii elementelor de cultură muzicală (exerciții de recunoaștere a
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
După domeniul educației muzicale, în: o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor ritmice: exerciții de ritmizare, de tactare, de recunoaștere a ritmului, de citire ritmică, de dirijare; o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor melodice: exerciții de memorare, de intonare melodică, de recunoaștere a tronsoanelor melodice; o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor de cântare expresivă (în nuanțele și tempoul adecvat conținutului cântecelor); o exerciții destinate însușirii elementelor de cultură muzicală (exerciții de recunoaștere a cântecelor, a categoriilor de muzică, a
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor ritmice: exerciții de ritmizare, de tactare, de recunoaștere a ritmului, de citire ritmică, de dirijare; o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor melodice: exerciții de memorare, de intonare melodică, de recunoaștere a tronsoanelor melodice; o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor de cântare expresivă (în nuanțele și tempoul adecvat conținutului cântecelor); o exerciții destinate însușirii elementelor de cultură muzicală (exerciții de recunoaștere a cântecelor, a categoriilor de muzică, a structurii etc.). Vocea este principalul
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
sunetele cu o intensitate naturală; să emită sunete de durate diferite; să susțină, să controleze și să-și dozeze respirația, potrivit desenului ritmico-melodic al piesei; să-și păstreze timbrul propriu; să câștige suplețe vocală, trecând cu ușurință de la un model melodic la altul, de la o nuanță la alta, de la un registru vocal la altul. REGISTRUL vocii copilului este acea parte din diapazonul vocal (totalitatea sunetelor accesibile vocii) care corespunde unei zone joase, medii sau acute de intonare. Exercițiile muzicale, indiferent de
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
ȘI INTONAȚIE: Se pot realiza pe un singur sunet, repetat pe un ritm simplu, mergând treptat din ton în ton sau din semiton în semiton, în suire sau în coborâre, pentru elasticizarea vocii copiilor. Exercițiile mai pot cuprinde scurte nuclee melodice cu mers melodic treptat sau cu salturi de terță, desprinse, de regulă, din cântecul ce urmează a fi însușit. 9. METODA ALGORITMIZĂRII constă în respectarea unui ansamblu de reguli sau operații ce se succed în mod logic în rezolvarea unei
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
pot realiza pe un singur sunet, repetat pe un ritm simplu, mergând treptat din ton în ton sau din semiton în semiton, în suire sau în coborâre, pentru elasticizarea vocii copiilor. Exercițiile mai pot cuprinde scurte nuclee melodice cu mers melodic treptat sau cu salturi de terță, desprinse, de regulă, din cântecul ce urmează a fi însușit. 9. METODA ALGORITMIZĂRII constă în respectarea unui ansamblu de reguli sau operații ce se succed în mod logic în rezolvarea unei sarcini. Algoritmizarea permite
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
nevoia de motricitate a elevilor din ciclul primar, îmbinând spontanul și imaginarul specific vârstei cu obiectivele învățării. După conținutul și obiectivele urmărite, jocurile didactice muzicale se pot clasifica în: A. JOCURI DIDACTICE MUZICALE DE FORMARE A COMPETENȚELOR MUZICALE: o jocuri melodice; o jocuri ritmice; o jocuri de diferențiere timbrală; o jocuri pentru însușirea elementelor de expresie. B. JOCURI DE STIMULARE A SPIRITULUI CREATIV, A IMAGINAȚIEI: o jocuri de construire a formei unui cântec; o jocuri de asociere la o muzică dată
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
muzica de calitate. PROBA DE EVALUARE SUMATIVĂ Clasa: a IV-a Obiective de evaluare: să scrie notele și duratele învățate; să recunoască elementele de limbaj muzical în cântecele învățate. Ascultați fragmentul și scrieți înălțimea sunetelor pe care le recunoașteți (dicteu melodic din 5 - 7 sunete). Din perspectiva noutăților aduse de Reforma în învățământul primar, construirea unor matrici de evaluare sprijină efortul învățătorului în identificarea celor mai variate și potrivite instrumente de evaluare ce pot fi abordate în activitatea desfășurată la Educație
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
Cântecele pentru copii abordează o tematică variată și bogată, mai ales cu privire la natură și viața animalelor, la grădiniță, școală, familie etc. Folclorul copiilor ilustrează interesul și capacitatea acestora pentru redarea lumii înconjurătoare, spontaneitatea și firescul în crearea desenelor ritmice și melodice, calități ce impun anumite criterii de selecție a repertoriului destinat educației muzicale a copiilor: Accesibilitatea - constă în respectarea capacităților muzicale ale copiilor, de percepție auditivă și redare vocală, precum și a capacităților de înțelegere și asimilare a textului; Conținutul de idei
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
la curricula anteși interbelice, eficientiste și progresiviste, pe care le-am botezat, în acest studiu, „premoderne”. Ceea ce însemna că atunci s-au conturat „marile teme ale curriculumului american” și că actualele curricula, cele din anii ’60, nu sunt decât „variații melodice ale acelor străvechi teme”. Berman (1968) scria: Ipoteza noastră este că, dacă școala își va fixa ca prioritate dezvoltarea unui climat în care copiii și tinerii să aibă ocazia de a experimenta și a verbaliza sensuri ale creației, ale iubirii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din partea acestora. În cazul activităților de meloterapie desfășurate în școală de către educatori, logopezi, psihologi școlari etc., este util să se aibă `n vedere următoarele obiective: - dezvoltarea interesului față de activitățile muzicale; - formarea și dezvoltarea auzului muzical cu elementele sale componente: simț melodic, ritmic, armonico‑polifonic; - educarea vocii ca principal mijloc de redare a muzicii; - formarea unor deprinderi practice muzicale (de ascultare a muzicii, de interpretare, de utilizare a unor instrumente etc.); - cultivarea imaginației și a creativității; - echilibrarea și armonizarea personalității copilului prin
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unor versuri prin bătăi din palme, marcarea ritmului cu ajutorul instrumentelor de percuție sau prin combinarea mișcărilor ritmice mână‑picior; de asemenea, jocurile muzicale pot fi și jocuri desfășurate după o melodie cunoscută, jocuri de recunoaștere a unor cântece sau ritmuri melodice și jocuri bazate pe unele sarcini sau comenzi date de educator; c) jocurile muzicale‑exercițiu - au scopul de a forma deprinderile elementare de percepere, recunoaștere și redare a calităților sunetului muzical; în această categorie sunt incluse exercițiile de reglare a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unitară atât melodia cu textul, cât și mișcarea corespunzătoare conținutului literar (subordonat în exclusivitate textului); comparativ cu celelalte tipuri de activități de tip muzical, jocurile cu cântec și text asigură într‑o mai mare măsură coordonarea mișcărilor cu caracterul liniei melodice, favorizând înțelegerea legăturii dintre text și melodie; astfel, copiii sunt pregătiți pentru o activitate interpretativă mai complexă și le este satisfăcută nevoia de mișcare; e) audițiile muzicale - contribuie la formarea gustului artistic, a interesului pentru muzică, întărirea capacității de concentrare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]